În statele membre ale UE, Bulgaria (20,9%), România (16,8%) şi Grecia (16,7%) au înregistrat cele mai mari ponderi de deprivare materială. În schimb, ratele au fost sub 2,5% în Suedia (1,1% în 2017), Luxemburg (1,2% în 2017) şi Ţările de Jos (2,4%).
În 2018, 6,2% din populaţie sau aproximativ 31 de milioane de persoane din UE au înregistrat lipsuri materiale severe, însemnând că nu şi-au putut permite cel puţin patru dintre următoarele elemente, considerate de majoritatea oamenilor dezirabile sau necesare pentru a duce o viaţă adecvată: să îşi poată plăti la timp facturile; să îşi încălzească locuinţa; să poată face faţă unor cheltuieli neprevăzute; să mănânce carne (sau peşte sau echivalentul vegetarian al acestora) în mod regulat; să aibă anual o vacanţă de o săptămână, departe de casă; un televizor; o maşină de spălat; un autovehicul; un telefon.
Gospodăriile compuse dintr-un singur adult sunt cele mai afectate. Rata deprivării materiale pentru gospodăriile cu un singur adult este de 9,1%, în cazurile în care respectiva gospodărie nu include copii. Rata creşte în cazul gospodăriilor compuse dintr-un singur adult cu copii, la 13,2%. Pentru gospodăriile în care sunt prezenţi doi sau mai mulţi adulţi, ratele sunt semnificativ mai mici: 4,4% fără copii şi 5,7% cu copii.
Leave a Reply