Cercetarea jurnalistilor italieni, mult mai obiectivi si
neinruditi cu serviciile noastre, a pornit de la marinimia
premierului Boc de a acorda, in vremuri de criza, bugete mai
consistente acestor institutii. Fie ca se numesc SRI, SIE, STS, UM
0215 (faimosul seriviciu al Ministerului de Interne, doi s-un
sfert), acestea au primit zeci de milioane de euro pentru propria
administrare, in conditiile in care alte institutii fac reduceri de
personal si sunt nevoite sa isi diminueze cheltuielile. La
Repubblica constata si ca numarul agentilor secreti este de sase
ori mai mare decat al celor din FBI si de cinci ori superior
colegior britanici din MI5.
Astfel, potrivit cotidianului, celebra Securitate romana, una
dintre cele mai puternice si brutale politii secrete din lume,
abolita in 1989, era compusa din sase departamente, care avea
11.000 de agenti. Si stim bine cat de eficienta era activitatea lor
pentru pastrarea “sigurantei nationale”, adica a stabilitatii
regimului comunist.
Daca acum, in 2010, Serviciul Roman de Informatii are 12.000 de
agenti, nu vi se pare firesc sa ne intrebam cu ce se ocupa acestia?
Sau acum putem sa ne explicam si mai clar de unde apar unele
discutii telefonice in presa sau probe-cheie care declanseaza
linsaje mediatice ori procese care tin prima pagina? Putem acum sa
intelegem, daca mai era necesar, si batalia pentru servicii ca doi
s-un sfert, care a rasturnat trei ministri in mai putin de o luna?
Putem sa intelegem de unde apar motivele de santaj intre
politicieni? Si poate putem sa ne luam adio si de la mandatul de
ascultare, care ar trebui emis, potrivit legii, numai de catre
judecator.
Sunt curios de ce nu a aparut materialul in presa romanescaca
decat foarte firav.
Sunt curios si cati securisti vor lasa comentarii in urma
acestui editorial.
Leave a Reply