BusinessMagazin

Tag: securisti

  • Legea ilustraţiei, sau ce-a mai rămas din legea lustraţiei

    UDMR, prin deputatul Mate Andras, a smuls de la PDL includerea în lege a procurorilor cu activitate înainte de 1989, ceea ce face ca legea să ricoşeze în direcţia Monicăi Macovei, dacă legea va fi promulgată în această formă de preşedintele Băsescu. În schimb, UDMR a acceptat concesia majoră, cerută de PDL prin Mircea Toader, ca de sub incidenţa legii să fie scoşi foştii membri în conducerea aparatului UTC şi a misiunilor diplomatice, prevenind astfel ridicolul politic al unei lustrări a actualului premier Ungureanu ori a noului şef al SIE, Teodor Meleşcanu, proaspăt confirmat în funcţie exact în ziua votării legii.

    Cu aceasta, legea a rămas şi mai trunchiată decât o lăsase în 2010 Curtea Constituţională, care se opusese prevederii ca foştii nomenclaturişti şi securişti să poată candida pentru funcţii alese, oprindu-i doar de la accesul în funcţii numite. Dacă adăugăm şi că legea impune lustraţia pe 5 ani în loc de 10, cum era în forma iniţială promovată de PNL, rezultatul e modest, ilustrând lipsa de voinţă politică a partidelor de a-şi atinge măcar cu o floare membrii şi amicii cu funcţii în fostul regim.

    Nu înseamnă însă că legea nu mai are obiect, măcar simbolic: dacă un fost mahăr comunist sau turnător poate ajunge în continuare deputat sau preşedinte, măcar nu mai poate fi ministru sau şef de serviciu secret.

  • Sute de securisti se bucura de privilegiile date de certificatul de revolutionar

    Numarul securistilor si turnatorilor va fi insa mult mai mare:
    pana in prezent, au fost verificati doar 8.000 dintre cei 21.000 de
    revolutionari – luptatori sau urmasi ai eroilor-martiri (parinti,
    soti si copii de morti in Revolutie). Acestia beneficiaza, de peste
    20 de ani, de recunostinta statului roman, manifestata prin
    indemnizatii (indemnizatia luptator este, in prezent, de 1.700 –
    3.300 de lei) si alte numeroase facilitati de ordin material, pe
    care le vom detalia. Consiliul National pentru Studierea Arhivelor
    Securitatii (CNSAS) a trimis in instantele de judecata, din 2008 si
    pana in prezent, 186 de dosare ale unor revolutionari acuzati ca ar
    fi fost colaboratori sau chiar lucratori ai Securitatii. Nu se stie
    exact cate dosare au fost finalizate (dupa unele surse –
    aproximativ jumatate, dupa altele – mai putine), dar 22 de verdicte
    au confirmat acuzatiile formulate de CNSAS. Celor 22 li se adauga
    deciziile CNSAS (6 la numar) de la infiintarea colegiului si pana
    in anul 2008, cand legislatia a fost modificata, astfel incat doar
    instantele de judecata se pot pronunta in privinta calitatii de
    colaborator sau lucrator al organului represiv din regimul
    comunist.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • 59% dintre romani plang dupa comunism, in vreme ce 1% recunosc ca au fost securisti

    Romanii au o pozitie ambivalenta fata de comunism si ceea ce a
    insemnat acesta: desi cei mai multi dintre ei cred ca a existat o
    forma de represiune, ca liderii regimului au beneficiat de
    privilegii, ca victimele regimului comunist ar trebui sa fie
    despagubite (48%), 59% dintre ei sustin ca instaurarea comunismului
    a fost un lucru pozitiv, noua oranduire – o idee buna, iar problema
    accesului la dosarele Securitatii si adoptarea unei legi a
    lustratiei sunt putin sau deloc importante (52%).


    Cititi mai multe     pe www.gandul.info

  • Romania, tara securistilor

    Cercetarea jurnalistilor italieni, mult mai obiectivi si
    neinruditi cu serviciile noastre, a pornit de la marinimia
    premierului Boc de a acorda, in vremuri de criza, bugete mai
    consistente acestor institutii. Fie ca se numesc SRI, SIE, STS, UM
    0215 (faimosul seriviciu al Ministerului de Interne, doi s-un
    sfert), acestea au primit zeci de milioane de euro pentru propria
    administrare, in conditiile in care alte institutii fac reduceri de
    personal si sunt nevoite sa isi diminueze cheltuielile. La
    Repubblica constata si ca numarul agentilor secreti este de sase
    ori mai mare decat al celor din FBI si de cinci ori superior
    colegior britanici din MI5.

    Astfel, potrivit cotidianului, celebra Securitate romana, una
    dintre cele mai puternice si brutale politii secrete din lume,
    abolita in 1989, era compusa din sase departamente, care avea
    11.000 de agenti. Si stim bine cat de eficienta era activitatea lor
    pentru pastrarea “sigurantei nationale”, adica a stabilitatii
    regimului comunist.

    Daca acum, in 2010, Serviciul Roman de Informatii are 12.000 de
    agenti, nu vi se pare firesc sa ne intrebam cu ce se ocupa acestia?
    Sau acum putem sa ne explicam si mai clar de unde apar unele
    discutii telefonice in presa sau probe-cheie care declanseaza
    linsaje mediatice ori procese care tin prima pagina? Putem acum sa
    intelegem, daca mai era necesar, si batalia pentru servicii ca doi
    s-un sfert, care a rasturnat trei ministri in mai putin de o luna?
    Putem sa intelegem de unde apar motivele de santaj intre
    politicieni? Si poate putem sa ne luam adio si de la mandatul de
    ascultare, care ar trebui emis, potrivit legii, numai de catre
    judecator.

    Sunt curios de ce nu a aparut materialul in presa romanescaca
    decat foarte firav.

    Sunt curios si cati securisti vor lasa comentarii in urma
    acestui editorial.