Dincolo de tacerea expertilor

E ca o pestera a lui Ali Baba, in care au fost stivuite circa
1.500 de sfaturi si sugestii utile, taine interzise si ponturi
subtile, scurtaturi abile spre intelepciune si proptele de nadejde
in graba noastra zilnica. Iata, in opinia autorilor, rostul acestui
sipet cu surprize: “Cu totii am fost victime fie ale unei proaste
informari, fie ale dezinformarii, ceea ce, in final, ne-a costat
bani, timp si energie. Sa-i spunem tacerea expertilor. Nu ca ar fi
ei niste mincinosi sau ca ar vrea sa ne insele constient. Doar ca,
uneori, detin informatii pretioase, care ne-ar putea fi de mare
ajutor, si prefera sa taca. Din plictiseala sau poate din
lene”.

Indiferent de motive, comerciantii si corporatiile care ascund sau
modifica adevarul reprezinta o realitate care marcheaza fiecare
aspect al vietii noastre. Cei de la Reader’s Digest i-au contactat
pe experti, pe cei din interiorul sistemului, si i-au determinat sa
rupa tacerea despre subiecte delicate: trucuri ale
supermarketurilor pentru a te convinge sa cumperi cel mai scump
produs; informatii top secret despre chimicalele “care se furiseaza
in casa noastra” mascate in produsele de reimprospatare a aerului
sau in cele de curatat; tactici rar dezvaluite de vanzare a
masinilor; smecheriile unor depanatori la reparatii pe care le-ai
putea face singur intr-un timp scurt; trucuri de pe urma carora
profita companiile de asigurari; reguli nescrise de care managerii
firmelor si specialistii in resurse umane chiar tin seama.

Grupate pe domenii (sanatate, casa, gradina, haine, aparate
casnice, masina, cumparaturi, bani, slujba, lege, viata de familie,
timp liber, calatorii, educatie), aceste sfaturi de taina au scopul
sa ne faca mai isteti in fata smecheriilor de tot felul cu care
suntem asaltati.

“Secrete bine pastrate”
Editura Reader’s Digest,
Bucuresti, 2009

Aparitii noi

• Strabatand secolul
  Romanul “Ritornela foamei” a aparut in Franta in toamna lui 2008 cu
  putina vreme inainte ca juriul academiei Nobel sa anunte ca ii
  decernase autorului sau premiul pentru literatura. A fost un
  fericit concurs de imprejurari, care a facut ca volumul sa ajunga
  in varful listei de vanzari a anului 2009. Cartea a venit sa ofere
  o justificare in plus (de ordin strict literar si contrazicand
  zvonurile ce acreditau ideea ca premiul fusese conferit pe criterii
  politice) a optiunii comitetului Nobel. “Am scris aceasta istorie
  in amintirea unei fete care a fost fara voia ei o eroina la
  douazeci de ani”. Astfel se incheie romanul lui Le Clézio, dupa o
  dureroasa si emotionanta traversare a secolului XX de catre Ethel
  (propria sa mama), femeia care a cunoscut foamea si mizeria dupa
  incheierea razboiului. Aceste chinuri nu fac parte dintre acelea pe
  care memoria, oricat de selectiva ar fi ea, sa le poata sterge.
  Sunt amprenta unei vieti, marca indelebila a unui trecut prea
  apasator, refrenul incapatanat al unor deziluzii indepartate.
  
  J.M.G. Le Clezio “Ritornela foamei”,
  Editura Polirom, Iasi, 2009

• Civilizatia Heechee
  Pohl este un clasic in viata al SF-ului. S-a nascut in 1919, la 14
  ani dupa moartea lui Jules Verne, a fost bun prieten cu Isaac
  Asimov (impreuna cu care a facut parte din faimosul grup
  “Futurians”), a fost editor al doua reviste-cult ale genului,
  “Galaxy” si “If”, si a scris o biblioteca intreaga de nuvele,
  romane si serii romanesti, distopii, aventuri si satire in spirit
  SF, dar si eseuri pe teme politice sau stiintifice. In acest al
  treilea volum din saga “Heeche”, autorul ne introduce in spatiul
  inteligentei artificiale, pe care o exploreaza incercand sa
  raspunda la intrebari de tipul “Ce inseamna sa fii viu?” sau “Daca
  rolurile ar fi inversate, cine ar fi mai real, omul sau masina?”.
  Iata un fragment din prologul volumului, in care Albert
  (“prietenul” eroului principal, Robin Broadhead) isi fixeaza
  identitatea: “Sunt un program de calculator. Aceasta este o
  situatie onorabila si nu sunt defel rusinat de ea, mai ales pentru
  ca sunt un program foarte sofisticat, potrivit nu numai pentru a
  completa o progresie matematica, ci si pentru a cita din poeti
  obscuri ai secolului XX”.
  Frederik Pohl “Intalnire cu Heechee”,
  Editura Nemira, Bucuresti, 2009