Lipsa acestor probleme vine in opinia sa din faptul ca, in timp ce in tarile dezvoltate se acordau credite populatiei "aproape fara limita", pe plan local bancile doresc un control aproape absolut "iar garantiile pe care le cer depasesc orice imaginatie".
"De la sfarsitul anului trecut bancile si-au schimbat radical comportamentul si afiseaza de multe ori atitudini care nu ne ajuta. Este total non-business in general, iar in cazul clientilor care au deschise linii de creditare de milioane bune de euro este o nebunie. Bancile si bancherii trebuie sa inteleaga de unde le vin banii de salarii", a declarat Marcel Barbut pentru BUSINESS Magazin.
AdePlast a incheiat anul trecut cu o cifra de afaceri de 34 de milioane de euro, in crestere cu 15% fata de anul precedent. Compania a vandut circa 222.000 de tone de mortare uscate produse la o fabrica pe care o detine in Oradea si spre sfarsitul anului la noua fabrica inaugurata langa Ploiesti.
"Planurile investitionale au ramas in picioare si voi demara in cursul acestui an demersurile pentru constructia celei de-a treia fabrici de mortare uscate a AdePlast. Aceasta va fi locata in Moldova, insa trebuie sa mai vad cateva terenuri pentru a lua decizia finala", afirma Barbut.
Compania are contractata o linie de creditare, in valoare totala de 14,6 milioane de euro, imprumutul fiind luat pe o perioada de opt ani. Barbut spune ca rata anuala platita se ridica la aproximativ trei milioane de euro. "Odata cu intensificarea mesajelor despre criza, bancile au devenit din ce in ce mai opace, pana la negru absolut, insa totul s-a petrecut intr-un timp foarte scurt. Eu nu pot decat sa constat la fel ca toata lumea o situatie de fapt. Daca anul trecut bancile se bateau sa dea credit cu buletinul, azi banii au intrat in pamint, brusc. Oare, unde sunt banii?", mai spune omul de afaceri.
Proprietarul AdePlast considera ca o eventuala decizie de capitalizare a CEC si Eximbank va fi de bun augur pentru companiile romanesti, care intampina dificultati de finantare. In opinia sa, renovarea imaginii cele doua institutii bancare trebuie sa fie continuata de autoritatile statului, urmatorul pas fiind ajutarea firmelor autohtone – "asa cum se intampla in toate statele civilizate".
"Bancile straine fara discutie isi protejeaza si ajuta conationali, asa cum se intimpla intr-o familie la a doua casatorie cu copii; fiecare parinte isi protejeaza copilul sau mai mult decat pe cel vitreg."
Leave a Reply