BusinessMagazin

Tag: constructii

  • Salariul mediu din construcţii a crescut cu 50% în ultimul an şi a ajuns la 3.000 de lei net pe lună. „S-a redus foarte mult fenomenul muncii la negru în construcţii si migraţia muncitorilor în statele din Vest a încetinit”

    Creşterea salariului minim din sectorul construcţiilor decisă de guvern la începutul acestui an a îmbunătăţit semnificativ indicatorii pieţei muncii din acest sector: în ultimul an, salariul mediu din construcţii a crescut cu 50% şi a depăşit valoarea de 3.000 de lei net pe lună, iar efectivul de salariaţi din sector s-a majorat cu 10.000 de persoane şi se apropie de 400.000 de persoane, arată datele Institutului Naţional de Statistică.

    „Primul efect pozitiv al creşterii salariului minim din sectorul construcţiilor a fost reprezentat de faptul că s-a scos foarte mult la suprafaţă forţa de muncă din zona neagră din acest sector. De asemenea, creşterea abruptă a salariului minim şi a celorlalte salarii din acest sector au crescut atractivitatea faţă de domeniu şi, după cum au spus mulţi antreprenori din domeniu, s-a redus fluxul de plecări în statele din Vest, iar o parte dintre muncitorii plecaţi s-au întors acasă“, a explicat Laurenţiu Plosceanu, preşedintele Asociaţiei Antreprenorilor de Construcţii din România (ARACO).

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Cine este tânărul care a inspirat numele companiei de construcţii Bog’Art

    Numele lui Bogdan Doicescu se leagă, la propriu, de liderul local al pieţei construcţiilor: Raul Doicescu, fondatorul afacerii, povestea în interviurile acordate Business MAGAZIN cum revoluţia l-a prins în drum spre maternitate, unde se năştea fiul său, Bogdan, care a inspirat şi denumirea companiei (Bog – de la Bogdan, ’art – de la intenţia de a face artă din construcţii). De aproape un deceniu, el deţine şi rolul de director de dezvoltare al companiei.
    Bogdan Doicescu a absolvit Finanţele la Columbia University, în New York (în 2012), dar şi un program masteral în real estate, la New York University (2014). Înainte să înceapă să lucreze pentru dezvoltarea afacerii înfiinţate de tatăl său a acumulat experienţă în cadrul unor companii precum Douglas Elliman Real Estate, una dintre cele mai mari companii de brokeraj rezidenţial din New York, precum şi Canary Wharf Group din Londra, compania care deţine unul dintre principalele cartiere financiare ale Londrei, condusă de românul Sir George Iacobescu.
    Compania din construcţii Bog’Art, deţinută de omul de afaceri Raul Doicescu, şi-a majorat afacerile cu 90% în 2018, avansul ducând businessul la 925,5 milioane de lei, după cum arată datele publicate pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice, analizate de ZF. Prin acest rezultat, Bog’Art a devenit pentru prima dată liderul pieţei locale a construcţiilor, un sector în care locul întâi fusese ocupat în 2017 de austriecii de la Strabag, iar locul al doilea – de CON-A, un business antreprenorial românesc.

    Profilul lui Bogdan Doicescu a apărut în catalogul 100 TINERI MANAGERI DE TOP 2019.

  • De inspiraţie occidentală

    În ceea ce priveşte businessul La Casa, Dorel Goia afirma recent că decizia de a lansa reţeaua de brutării şi restaurante a venit nu din pasiunea pentru domeniu, ci mai degrabă din nostalgie. Mai exact, prima lui afacere, lansată în vara lui 1990, a fost o pizzerie.

    „A fost primul cont bancar din zona Transilvaniei şi primul credit acordat unui business privat de la acea vreme de Banca de Investiţii. În martie 1990 am deschis contul, iar apoi am luat şi creditul. Directorul băncii de la acea vreme venea zilnic în pizzerie pentru a vedea cum merg lucrurile, convins că va eşua.” Nu a fost aşa însă, pizzeria fiind funcţională şi astăzi.

    Pentru brutăriile La Casa inspiraţia omului de afaceri a venit din Franţa, Italia sau Germania, unde există o piaţă puternică pe acest segment.
    Pe de altă parte, românii sunt mari consumatori de pâine şi odată cu creşterea puterii de cumpărare încep să îşi diversifice opţiunile de consum.

    Lanţul de restaurante şi brutării La Casa, lansat în urmă cu cinci ani de Dorel Goia, a ajuns la aproape 50 de unităţi în 14 oraşe, omul de afaceri concentrându-şi atenţia pe zona Clujului şi pe oraşele aflate pe o rază de 100-150 de kilometri de acesta.

    La fel ca şi celelalte businessuri ale sale, Dorel Goia a pornit afacerea La Casa acasă, în Transilvania. Ba mai mult, el afirma recent că nu vrea să meargă mai departe pentru că este greu de gestionat un astfel de business de la distanţă – apar problemele de aprovizionare şi logistică.
    Compania La Casa Ristorante Pizzeria Pane Dolce, care administrează businessul, a terminat anul trecut, ultimul pentru care există date, cu afaceri de circa 40 mil. lei (plus 25%) şi 400 de salariaţi. 

  • Facilităţile fiscale din construcţii îşi arată roadele: Construcţiile cresc într-un ritm record de 31% ca urmare a facilităţilor fiscale, infrastructura doar cu 7%

    Volumul lucrărilor din construcţii în Ro­mânia în al doilea trimestru al acestui an, prin comparaţie cu perioada similară a anului tre­cut, a crescut cu 31%, cea mai bună dina­mică din Uniunea Europeană. Spre com­paraţie, construcţiile în UE au crescut în T2/2019 cu un ritm anual de 2,2%, arată datele Euro­stat, biroul de statistică al Uniunii Europene.

    Cu toate acestea, piaţa din România aş­teaptă proiectele mari de infrastructură. Fa­cili­tăţile fiscale au adus lucrărilor private creş­teri mari, însă pe partea de lucrări publice dez­voltarea nu a fost impulsionată, din cauză că OUG 114/2018 nu prevedea facilităţi şi pentru firmele care au ca obiect de activitate şi men­tenanţa drumurilor, explică Adriana Iftime, pre­şedintele Federaţiei Patronatelor Socie­tă­ţilor din Construcţii.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Eurostat: România a înregistrat cea mai mare creştere din UE în domeniul construcţiilor

    În domeniul construcţiilor, producţia ajustată sezonier a rămas neschimbată în mai faţă de iunie 2019 în zona euro, dar a scăzut cu 0,3% în ţările membre UE. În iunie 2019, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, lucrările de construcţii au crescut cu 1% în zona euro şi cu 0,6% în UE28.

    În zona euro, în iunie 2019 faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, construcţia clădirilor a crescut cu 1,5% şi cea civilă cu 0,8%. În ţările membre ale Uniunii Europene, construcţiile civile au crescut cu 1,4%, iar construcţiile de clădiri au înregistrat un avans de 0,5%, în iunie 2019, faţă aceeaşi lună a anului trecut.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Tăriceanu face bilanţul construcţiilor autostrăzilor: Suntem azi exact cum eram în ianuarie 2017

    “Nu există o direcţie clară care să se fi dat şi pe care să o urmeze. Aşa se face că azi, când discutăm despre buget, observ un lucru şi vă spun că am mari dezamăgiri: de la preluarea guvernării în ianuarie 2017, au fost câteva deziderate pe care şi eu şi alţii le-am enunţat: să începem autostrada Ploieşti-Comarnic-Braşov. Suntem la peste doi ani şi jumătate şi nu s-a întâmplat nimic. Am prevenit-o pe doamna premier că aceasta formulă de parteneriat public privat pe care a lansat-o la un moment dat nu poate să ducă la concretizarea acestui proiect. Îmi pare rău că am avut dreptate. Suntem azi exact cum eram în ianuarie 2017”, a spus Călin Popescu Tăriceanu, într-un interviu pentru MEDIAFAX.

     

    “Discut acum despre autostrada Piteşti-Sibiu care face parte din Coridorul IV Pan-European. Este o bucată esenţială care ar permite sudului României să se lege de Transilvania şi de Vest, de Europa Centrală. În momentul de faţă marea parte a ramurilor industriale din economie, cum e industria automobilului, sunt situate în sudul ţării. Această bucată de autostradă este ca un plămân prin care economia românească trebuie să respire. Unde suntem astăzi? În acelaşi stadiul în care eram în 2017, în care ni se spune că studiile de fezabilitate, care au fost făcute, dar care nu au fost acceptate de Comisia Europeană, ar putea să fie valabile, pe baza lor să se demareze proiectul. Ei bine, Comisia Europeană nu şi-a dat acordul pe aceste studii de fezabilitate, care, dacă nu mă înşel, au o vechime de aproape 20 de ani. Nu s-au făcut alte studii noi. Şi stăm blocaţi, nu se mişcă nimic”, a mai spus Tăriceanu.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Româncele care conduc companii în domenii considerate „ale bărbaţilor”. Sunt responsabile de afaceri de milioane de euro, cu mii de angajaţi

    Construcţiile sunt unul dintre aceste domenii, dar asta nu este – şi nu a fost nici până acum – o piedică în calea femeilor care simt că au frâiele necesare pentru a struni un astfel de business. În definitiv, nici Margaret Thatcher nu ar fi devenit „doamna de fier” a politicii britanice fără determinarea obligatorie într-o lume dominată de bărbaţi.
    Andreea Hancioglu, director executiv al subsidiarei locale a producătorului turc de ţevi Superlit, Camelia Olesen, executivul care conduce filiala din România a grupului danez producător de lavoare pentru băi Kuma, şi Ileana Nicolae, şefa pe Europa de Est a producătorului elveţian de materiale de construcţii Sika, sunt doar câteva exemple care demonstrează că nu există drum închis pentru femei. La fel cum, de altfel, nici bărbaţii nu au „interzis” în industria frumuseţii.

    Un job temporar devenit rol de conducere permanent
    Andreea Hancioglu a ajuns la Superlit, companie turcă a cărei activitate este de producţie de ţevi şi tuburi, după ce lucrase deja într-o altă companie cu acţionariat turc. La sfârşitul anilor ’90, a lucrat un an în cadrul unei firme de construcţii din această ţară, care între timp s-a desfiinţat, dar care, atunci când a cooptat-o pe ea, îşi dorea să se extindă pe piaţa din România.
    „A fost, practic, primul job pe care l-am avut după ce m-am mutat în Turcia, în anul 1999, obţinut în urma unui interviu profesional. După perioada în care am lucrat la firma de construcţii pe relaţia cu România, am fost recrutată de firma Superlit, producătoare de tubulatură din material compozit. De atunci lucrez în cadrul grupului Superlit, deci de peste 17 ani.” Superlit face parte din grupul turc Superlit Pipe Corporation, înfiinţat în 1961, care la rândul său este parte a Karamaci Holding, deţinut de familia Karamaci, care mai are de asemenea afaceri în domeniul industriei textile şi al energiei.
    Vreme de opt ani, în perioada 2001-2009, Andreea Hancioglu a lucrat pentru firma-mamă din Istanbul, fiind responsabilă pentru vânzările din zona Eurasia. A avansat până în poziţia de management.
    „Am fost plăcut surprinsă să observ că, într-o ţară cu o cultură de business destul de conservatoare, o femeie poate avea acces aproape la orice tip de job ca bărbaţii. Mai mult decât atât, femeile au parte de condiţii similare, inclusiv salariale, cu cele ale bărbaţilor, spre deosebire de alte ţări, inclusiv din Uniunea Europeană, unde diferenţele acestor condiţii pot fi relativ mari între bărbaţi şi femei”, povesteşte Andreea Hancioglu.
    Aceasta spune că, în toată perioada în care a lucrat în Turcia, nu a simţit niciun moment că a fi femeie este o piedică pentru dezvoltarea în carieră.
    În 2009, Andreea Hancioglu a ajuns în România, la scurt timp după ce a intrat în funcţiune fabrica Superlit de la Buzău. Planul era ca, după o vreme, să revină la biroul din Istanbul. „Dar, cum nimic nu e mai permanent decât provizoratul, de atunci mă aflu la conducerea acestei firme în poziţia de director executiv.”
    În România, Superlit are o fabrică în Buzău, unde produce ţevi şi tuburi din PAFSIN (poliester armat cu fibră de sticlă şi inserţie de nisip). În 2018, afacerile Superlit au ajuns la aproape 51 de milioane de lei, cu 88 de angajaţi.

    Ce provocări îi aduce funcţia actuală Andreei Hancioglu?
    „Firma noastră produce tubulatură – deci material pentru construcţii. Pe de o parte trebuie să faci faţă unor exigenţe extrem de ridicate pe o piaţă foarte concurenţială. Pe de altă parte, trebuie să demontezi prejudecăţi într-un domeniu dominat de bărbaţi. În România, ca femeie într-o poziţie de conducere trebuie, de multe ori, să munceşti dublu, să dovedeşti dublu, pentru a fi luată în serios şi a reuşi”, spune Andreea Hancioglu.
    Nu se întâmplă foarte des să interacţioneze cu alte femei în lumea de business legată de construcţii, dar astfel de situaţii nu sunt complet inexistente. Domeniul rămâne însă unul dominat de bărbaţi.

    Leadership feminin cu influenţe nordice
    Istoria producătorului danez de lavoare pentru băi Kuma în România se leagă, încă de la început, de numele Cameliei Olesen, actualul director executiv al subsidiarei de pe piaţa locală. Iniţial, a ocupat o poziţie consultativă şi era reprezentant al companiei daneze în România. Lucrurile s-au schimbat în iunie 2000, când reprezentanţa din România a început să funcţioneze cu capital majoritar danez, iar Camelia Olesen a preluat funcţia de director executiv, având, de asemenea, ca responsabilitate, deschiderea pieţei româneşti.
    „Suntem un business colateral construcţiilor. În general, îmbin stilul de comunicare şi de conducere nordic cu cel românesc. Lumea de business în acest domeniu aparţine bărbaţilor, dar văd în piaţă şi alte businessuri unde liderii sunt femei. Trăim vremuri moderne, în care respectul este reciproc”, spune Camelia Olesen.
    Este de părere că nu poţi avea o funcţie de conducere până când nu lucrezi efectiv în producţie cel puţin jumătate de an. Astfel, şi ea a lucrat, în Danemarca, alături de angajaţii din fabricile Kuma, constatând că forţa exemplului este foarte importantă în cultura nordică.
    „Am lucrat în secţiile de turnare, finisare, ambalare în 1999, înainte de a deveni directorul companiei în România. Avantajele acestui tip de pregătire înaintea unei promovări în fruntea companiei sunt foarte mari în relaţiile de muncă. Nu există mentalitatea pantofilor strălucitori, iar deviza este «It’s nice to be important, but it’s more important to be nice» (E drăguţ să fii important, dar e mai important să fii drăguţ)”, spune Camelia Olesen.
    Lunilor petrecute în producţie în Danemarca le-a urmat numirea în funcţia de director al operaţiunilor din România. Kuma România a fost înfiinţată în decembrie 1998 şi a început producţia de lavoare dedicate exportului către ţara-mamă, Danemarca, un an mai târziu. Astăzi, fabrica din România – din localitatea Băneşti, judeţul Prahova – deserveşte întreaga piaţă nordică, în Danemarca existând doar laboratoarele de creaţie şi cercetare, precum şi biroul de vânzări pentru Europa de Nord.
    În 2018, producţia de lavoare pentru băi a Kuma a adus peste 22 de milioane de lei în conturile danezilor. Din Băneşti, lavoarele ajung la export pe pieţele nordice din Danemarca, Suedia, Norvegia, Finlanda, dar şi în Italia, Ungaria, Olanda. Circa 20% din producţie rămâne în România.

    Un lider atent la succesori
    Pe Ileana Nicolae, grupul elveţian Sika, producător de materiale de construcţii, a cooptat-o aproape de la înfiinţarea subsidiarei locale, în 2003. În cei 12 ani în care a condus businessul Sika în România, a dat în funcţiune două unităţi de producţie, iar o parte din membrii echipei pe care a coordonat-o au fost promovaţi în structuri regionale în cadrul grupului sau chiar au preluat poziţii de director general în alte ţări.
    De altfel, şi Ileana Nicolae este în prezent director regional pentru 18 ţări din Europa Centrală şi de Est şi coordonează activitatea Sika AG pentru 15 subsidiare. Anterior venirii la Sika, a lucrat ca director general în cadrul companiei producătoare de ciment HeidelbergCement.
    „Am provocări în fiecare zi. De la a cunoaşte o piaţă vastă cum este Rusia, a creşte într-o piaţă mică şi saturată ca în Slovenia, a dezvolta echipa şi linia a doua de manageri pentru a asigura succesiunea”, spune Ileana Nicolae. În România, Sika a început ca distribuitor, în 2002, deschizând prima fabrică şase ani mai târziu, în 2008, la Braşov, în care produce aditivi pentru construcţii. Acesteia i s-a adăugat o a doua, la Căpuşu Mare, în judeţul Cluj, unde sunt fabricate mortare speciale şi mortare folosite ca aditivi.
    „Nu mi-am pus niciodată problema interacţiunilor cu alte femei în lumea de business legată de construcţii. Sunt un partener de business care se întâlneşte cu partenerii săi, fie ei bărbaţi sau femei.”
    În 2018, afacerile Sika în România s-au situat la circa 35 de milioane de euro. La nivel de grup, cei peste 18.000 de angajaţi Sika realizează anual afaceri de peste şase miliarde de franci elveţieni (peste 5 mld. euro).
    Sika îşi are sediul în Baar, Elveţia, şi este activă la nivel global în domeniul materialelor chimice speciale, deservind industria construcţiilor şi industriile producătoare de componente auto, autobuze, camioane, trenuri, faţade, parcuri solare şi eoliene.

    România, cele mai mici discrepanţe între salariile femeilor şi cele ale bărbaţilor
    Statisticile europene arată că România are cea mai redusă discrepanţă salarială din Uniunea Europeană, astfel că o femeie salariată câştigă, în medie, cu 5,2% mai puţin decât un bărbat, conform celor mai recente date publicate de Eurostat  – biroul de statistică al Uniunii Europene – şi aferente anului 2016.
    La nivelul tuturor celor 28 de state membre ale UE, femeile câştigă, în medie, cu 16% mai puţin decât bărbaţii. Cele mai mici diferenţe salariale dintre femei şi bărbaţi, dincolo de România, care conduce acest top, se întâlnesc în Italia (5,3%), Luxemburg (5,5%), Belgia (6,1%), Polonia (7,2%), Slovenia (7,8%) şi Croaţia (8,7%). La polul opus, cu cele mai mari decalaje salariale dintre femei şi bărbaţi, se află Estonia (25,3%), Cehia (21,8%), Germania (21,5%), Marea Britanie (21%) şi Austria (20,1%).

  • 100 TINERI MANAGERI DE TOP 2019 – Andrei Corobea, Senior Project Manager One United Properties

    Andrei Corobea este Senior Project Manager la dezvoltatorul imobiliar One United Properties şi a coordonat proiecte precum: One Charles de Gaulle (manager de proiect) şi One Floreasca City (coordonarea proiectului cu funcţiune mixtă) din Capitală..Recent, a preluat rolul de administrator pentru trei companii din cadrul grupului; administrează un buget pentru aceste investiţii de peste 150 de milioane de euro.

    În prezent, coordonează în mod direct o echipă de peste 50 de specialişti, în domenii precum: consultanţă, proiectare, ofertare, analiză de piaţă şi contractare, supervizare execuţie etc. Spune că, la rândul ei, echipa sa coordonează peste 700 de persoane implicate direct în procesul de producţie pentru fiecare investiţie în parte. Una dintre realizările recente este preluarea celei de-a doua investiţii One – complexul cu funcţiune mixtă One Verdi Park. „Domeniul construcţiilor este unul vast şi complex, care necesită dezvoltare în arii diferite, mai ales în ceea ce priveşte managementul de proiect. Pentru o astfel de carieră, este necesară dezvoltarea pe trei direcţii: tehnic, economic şi social-politic”, consideră Andrei Corobea.

    A absolvit în 2010 Facultatea de Construcţii Civile, Industriale şi Agricole din cadrul Universităţii Tehnice de Construcţii din Bucureşti. Imediat după facultate şi-a început cariera într-o multinaţională de profil, iar apoi a urmat toate treptele ierarhice: de la inginer de şantier, până la poziţia de manager de proiect. Unul dintre proiectele de referinţă în care a fost implicat este Sky Tower Bucureşti, cea mai înaltă clădire din Bucureşti (ca membru el echipei de ingineri care a coordonat managementul din partea Antreprenoriatului General).

    Chiar dacă nu a lucrat niciodată în afara ţării, consideră că multinaţionala în care şi-a dezvoltat cariera i-a pus la dispoziţie modul de lucru din vest. „Cred că am ajuns la o maturitate profesională care îmi permite să vreau să contribui, zi de zi, prin ceea ce fac, la creşterea nivelului de calitate a pieţei construcţiilor de la noi.”

  • 100 TINERI MANAGERI DE TOP 2019 – Andrei Corobea, Senior Project Manager One United Properties

    Andrei Corobea este Senior Project Manager la dezvoltatorul imobiliar One United Properties şi a coordonat proiecte precum: One Charles de Gaulle (manager de proiect) şi One Floreasca City (coordonarea proiectului cu funcţiune mixtă) din Capitală..Recent, a preluat rolul de administrator pentru trei companii din cadrul grupului; administrează un buget pentru aceste investiţii de peste 150 de milioane de euro.

    În prezent, coordonează în mod direct o echipă de peste 50 de specialişti, în domenii precum: consultanţă, proiectare, ofertare, analiză de piaţă şi contractare, supervizare execuţie etc. Spune că, la rândul ei, echipa sa coordonează peste 700 de persoane implicate direct în procesul de producţie pentru fiecare investiţie în parte. Una dintre realizările recente este preluarea celei de-a doua investiţii One – complexul cu funcţiune mixtă One Verdi Park. „Domeniul construcţiilor este unul vast şi complex, care necesită dezvoltare în arii diferite, mai ales în ceea ce priveşte managementul de proiect. Pentru o astfel de carieră, este necesară dezvoltarea pe trei direcţii: tehnic, economic şi social-politic”, consideră Andrei Corobea.

    A absolvit în 2010 Facultatea de Construcţii Civile, Industriale şi Agricole din cadrul Universităţii Tehnice de Construcţii din Bucureşti. Imediat după facultate şi-a început cariera într-o multinaţională de profil, iar apoi a urmat toate treptele ierarhice: de la inginer de şantier, până la poziţia de manager de proiect. Unul dintre proiectele de referinţă în care a fost implicat este Sky Tower Bucureşti, cea mai înaltă clădire din Bucureşti (ca membru el echipei de ingineri care a coordonat managementul din partea Antreprenoriatului General).

    Chiar dacă nu a lucrat niciodată în afara ţării, consideră că multinaţionala în care şi-a dezvoltat cariera i-a pus la dispoziţie modul de lucru din vest. „Cred că am ajuns la o maturitate profesională care îmi permite să vreau să contribui, zi de zi, prin ceea ce fac, la creşterea nivelului de calitate a pieţei construcţiilor de la noi.”

  • Muzeului Antipa i s-a cerut să cedeze 45% din parc; instituţia se opune

    Muzeul a primit, din partea autorităţii finanţatoare, Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, solicitarea de a răspunde unei adrese venite de la Secretariatul General al Guvernului privind cedarea a 5.300 de metri pătraţi din parcul instituţiei în vederea realizării unei alte construcţii.

    Anterior primirii acestei adrese, managerul instituţiei, Luis Ovidiu Popa, a fost invitat la sediul Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară pentru a semna un plan de dezlipire a terenului pe care Muzeul Antipa îl are în administrare, dezlipire pe care nu a solicitat-o, despre care nu fusese informat şi pe care nu o doreşte.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro