Cum ar putea ajunge chineza stapana limbilor straine

La zece ani aranja fructele si legumele pe taraba bunicului
din Londra, cand a implinit 11 deja stia sa dea rest clientilor, la
12 se targuia cu furnizorii pentru a obtine cel mai bun pret, iar
pentru cea de 15-a aniversare tot ce si-a dorit a fost propria
taraba. Cam asa suna drumul spre statutul de milionar al lui
Charlie Trumper, personajul imaginat de Jeffrey Archer in romanul
“As the Crow Flies” (publicat in Romania cu titlul “In linie
dreapta”). Charlie a invatat arta comertului de la bunicul sau,
care i-a predat si una dintre cele mai importante lectii ale
comertului – sa vorbeasca pe limba clientului.

Desi povestea romanului lui Jeffrey Archer este pura fictiune,
lectia bunicului lui Charlie este cat se poate de reala. Se pare ca
la asa ceva s-au gandit si americanii, care atunci cand China a
inceput sa se remarce ca una dintre cele mai mari economii ale
lumii, au inceput sa-si inscrie progeniturile la lectii de limba
chineza.

Economistii spun ca evolutia economiei chineze este cea mai
mare surpriza a ultimelor decenii. Economia Chinei a depasit-o pe
cea a Germaniei in 2007, ocupand pozitia a treia in ierarhia
mondiala, dupa Statele Unite si Japonia, conform Bloomberg. Oficiul
de statistica din China a anuntat ca PIB a crescut cu 13% in 2007,
la 25.731 de miliarde de yuani (2.552 de miliarde de euro), valoare
care depaseste performantele celei mai mari economii din Europa,
Germania, care a atins in 2007 un PIB de 2.424 de miliarde de euro,
calculat la ratele de schimb medii din 2007.

Gratie perspectivelor de business pe care le reprezinta o
astfel de piata, numarul de ore de limba chineza in scolile primare
si in liceele din SUA a crescut cu aproape 200% in 2008 comparativ
cu 2004, conform Asia Society, o organizatie neguvernamentala care
promoveaza studiul limbii chineze. Popularizarea cursurilor de
chineza a fost stimulata si de fondurile guvernamentale care au
incurajat invatarea acestei limbi. Departamentul de Stat american a
acordat in 2005 fonduri de 1,3 miliarde de dolari pentru ca scolile
americane sa introduca module de limba chineza. “Pastrarea
statutului de superputere al SUA depinde de noua generatie, iar
americanii, considerati cei mai importanti antreprenori din ultimul
secol, trebuie sa ramana in frunte”, spune Hong Li, lector in
cadrul departamentului de limbi moderne de la colegiul
Ithaca.

Sa notam ca limba chineza este cea mai raspandita de pe glob,
dialectele sale fiind vorbite de 1,3 miliarde de oameni in toata
lumea. Pentru comparatie, la nivel mondial exista aproximativ 700
de milioane de vorbitori de engleza si 80 de milioane de vorbitori
de franceza.

In ceea ce priveste invatamantul romanesc, acesta pare sa aiba
in vedere nu numai piata chineza, ci si tarile nordice sau
Balcanii. Cel putin asa sugereaza cererea pentru cursurile de limbi
straine. In conditiile in care puterea este inca in mainile
“clasicilor”, adica a limbilor engleza, franceza, germana sau
spaniola, amatorii de culturi mai putin promovate se inscriu la
centrele specializate in limbi straine. Centrul Fides are in oferta
cursuri pentru 28 de limbi straine, printre care bulgara, ceha,
croata, japoneza sau chineza, Echo a inclus atat limbi slave, cat
si scandinave sau chineza, ebraica si turca, iar Ariel are in
portofoliu cursuri de araba, chineza, olandeza, japoneza si limbi
slave.

Piata locala de cursuri de limbi straine a evoluat oarecum in
pas cu raporturile economice dintre puterile lumii. “Oferta de
predare a limbilor straine mai putin cunoscute a fost lansata de
multa vreme si colaboram cu profesori specializati pe foarte multe
limbi. Insa cererea pentru aceste limbi este intr-adevar mai
recenta – dateaza de vreo sase ani si a devenit permanenta in
ultimii doi”, spune Luminita Petrulian, director al Centrului de
Limbi Straine Fides, adaugand ca, in cazul Fides, cele mai cerute
cursuri sunt cele de limba greaca, suedeza, portugheza, araba,
rusa, chineza si turca.

Cat despre cursanti, reprezentantii centrului spun ca
majoritatea au varsta cuprinsa intre 25 si 40 de ani: “Dintre
solicitantii persoane fizice, cei mai tineri, care deja cunosc
limbi de mare circulatie, doresc sa invete aceste limbi pentru a-si
largi orizontul lingvistic si cultural, iar cei mai in varsta
pentru a putea sa comunice cu prieteni sau rude din tarile
respective.”