BusinessMagazin

Category: Comerț

Analize detaliate din domeniul comerțului – analize de preț, afaceri de success și multe alte lucruri interesante

  • Cum a ajuns o apa, cunoscuta de pe vremea romanilor, cea mai vanduta marca de pe piata romaneasca?

    335 de milioane de litri este cantitatea de ape minerale vandute
    anul trecut de Romaqua Group, imbuteliatorul apelor minerale
    Borsec, o afacere detinuta de romani. Compania are o cota de piata
    de 36% in volum in vanzarile de ape minerale naturale, respectiv
    26% din totalul apelor imbuteliate, care le include si pe cele de
    izvor si de masa. Volumul vanzarilor de anul trecut este de peste o
    suta de ori mai mare decat in urma cu 205 ani, cand izvoarele
    Borsec au fost pentru prima oara imbuteliate industrial. La acea
    vreme trei milioane de litri de apa minerala erau imbuteliati si
    transportati cu carele in Transilvania, Moldova, Muntenia, Ungaria
    si Viena. Acum exporturile detin doar 1,5% din cifra de afaceri,
    aceasta activitate avand rol de imagine, declara Nicolae Palfi,
    vicepresedinte si actionar al Romaqua Group. Meritele pentru prima
    imbuteliere industriala ii revin vienezului Valentin Gunther, care
    in 1803 a baut din apa Borsecului si s-a vindecat de o boala
    considerata la acea vreme incurabila. El a decis sa ia in arenda
    Borsecul de la localnici si sa vanda apa minerala in Imperiul
    Austro-Ungar, fiind ajutat de Anton Zimmethausen, ruda apropiata si
    consilier municipal la Viena.

    Un an mai tarziu consilierul insotit de un inginer minier pe
    nume Eisner, un experimentat fabricant de sticla, soseau la Borsec
    pentru a studia posibilitatea de a inchiria locul in vederea
    inceperii unei afaceri cu sticla. In solul Borsecului se gasea un
    impresionant zacamant de materiale in stare pura, necesare
    fabricarii sticlei. Asa ca in 1805 Zimmethausen se muta la Borsec
    si incepe o ampla campanie de construire de drumuri, cladiri si a
    unei fabrici de sticla. Odata cu el, din Austria, Boemia, Bavaria
    si Polonia sosesc in Borsec experti in producerea sticlei.

    1806 este primul an in care apele minerale din zona au fost
    imbuteliate in bidoane de sticla de 5, 10 si 25 de litri si in
    butoaie, transportul fiind facut cu carutele, singurele mijloace de
    transport ale vremii. Spre comparatie, parcul auto al companiei
    include acum 515 masini si utilaje.

    Sticlele fabricate in Borsec erau umplute cu apa minerala intr-o
    incapere speciala, astfel incat activitatea putea fi continuata si
    in anotimpul rece. Ambalarea se facea in lazi necompartimentate,
    socurile transportului fiind atenuate cu cetina sau fan. Sticlele
    erau astupate cu pelicula de burduf, coceni de porumb sau dopuri
    din lemn de brad. Motiv pentru care s-a format o zicala populara –
    “apei de Borsec nici dopurile nu-i rezista in timpul
    transportului”. Documentele vremii spun, de altfel, ca dopurile
    “trebuia reintroduse de mai multe ori pana la destinatie”.

    De unde vine insa numele? Dupa unii autori, Borsec pleaca de la
    “borviz” (apa minerala). Denumirea “borviz szek” (scaunul apei
    minerale) se da, in general, locului unde apa iese din pamant, iar
    cuvantul Borsec rezulta din prescurtarea acestor doua cuvinte. Dupa
    o alta versiune, Borsec provine de la denumirea apa pentru vin
    (bor), apele minerale cu gust neutru avand calitatea de a nu
    denatura gustul vinului. De aici si numele paraului principal al
    depresiunii, denumit paraul Vinului; cuvantul szek (scaun) era
    forma politico-administrativa de organizare a vechilor scaune de
    judecata ale populatiei autohtone.

    Istoria apei minerale naturale Borsec incepe din timpuri
    stravechi. Numeroase documente monografice si istorice, publicate
    de-a lungul secolelor, consemneaza faima de care s-au bucurat, inca
    din vechime, izvoarele tamaduitoare de la Borsec. Cunoasterea lor
    dateaza inca de pe vremea romanilor, care le-au descoperit dupa
    cucerirea Daciei. Cu prilejul unor sapaturi arheologice efectuate
    in trecatoarea Tulghes in anul 1857 au fost gasite monede datand
    din anii 337-361 cu chipul lui Constatinus. De asemenea, in anul
    1872, odata cu construirea drumului Toplita – Borsec, au fost
    descoperite monede si sarcofage romane. Aceste dovezi stau marturie
    ca romanii au cunoscut si folosit in scop terapeutic apele minerale
    naturale ale Borsecului.

  • Ambitiile C&A in Romania

    Retailerul de imbracaminte C&A, unul dintre cei mai mari
    jucatori din Europa, are in plan sa ajunga in urmatorii cinci ani
    la afaceri de 150-200 de milioane de euro pe piata locala, potrivit
    calculelor BUSINESS Magazin, care au la baza cota de piata anuntata
    de oficialii companiei si valoarea pietei. “Romania este una dintre
    cele mai importante piete pentru noi. Vrem ca in urmatorii cinci
    ani sa ajungem la o cota de piata de 5-7%”, a spus Benedikt Lauck,
    director de marketing pentru Austria, Romania, Croatia si Slovenia,
    in cadrul conferintei anuale a C&A pentru anuntarea
    rezultatelor financiare, desfasurata la Düsseldorf. In fiecare an,
    retailerul organizeaza conferinta pentru prezentarea rezultatelor
    financiare in Germania – si nu in Olanda, tara de origine -, pentru
    ca aceasta este in prezent cea mai importanta piata cand vine vorba
    de vanzarile companiei. Germania nu este doar pentru C&A cea
    mai importanta piata, ci si pentru rivalii de la H&M –
    retailerul suedez care se bazeaza tot pe volum si care a gasit in
    Germania un consumator atent la cheltuieli. Din acest an H&M a
    intrat pe piata din Romania si, odata cu venirea lui, dar si cu
    estimarile de crestere a economiei, au inceput sa apara si
    planurile de extindere ale retailerilor deja aflati pe piata.

    Anul acesta C&A aniverseaza 170 de ani de la infiintare, un
    secol de existenta in Germania, 20 de ani in Portugalia, un deceniu
    in Polonia si doar 2 ani in Romania. Olandezii au deschis primul
    magazin la Bucuresti abia in 2009, piata nefiind destul de
    interesanta pentru multi retaileri inainte de 2007 si nici in 2008,
    cand boom-ul imobiliar facea preturile de intrare mult prea mari,
    mai ales pentru retailerii de tip discount.

    Retailul de moda romanesc este evaluat de compania de cercetare
    de piata Euromonitor International la 1,9 miliarde de euro anul
    trecut, respectiv 7,5 euro pe luna per capita. Euromonitor
    estimeaza insa ca romanii vor cheltui tot mai mult pe haine in
    viitorul apropiat, astfel incat piata va ajunge la 2,9 miliarde de
    euro in 2015 si la 4,2 miliarde de euro in 2020, ceea ce inseamna
    ca un roman va ajunge sa cheltuie pe haine, lunar, circa 11,5 euro
    in 2015 si respectiv 16,7 euro in 2020, potrivit calculelor
    BUSINESS Magazin. Acesta ar putea fi alt motiv pentru care
    retailerii se inghesuie in Romania.

    Luand in calcul piata in valoare de 2,9 miliarde de euro, la o
    cota de piata de 5-7% afacerile C&A ar putea ajunge intre 145
    si 203 milioane de euro in 2015. C&A nu publica rezultatele
    pentru Romania individual, ci doar alaturi de alte tari “nou
    intrate in portofoliul C&A”, respectiv Turcia, Italia si
    Croatia. In toate cele patru tari, afacerile retailerului s-au
    ridicat la 114 milioane de euro in 2010, in crestere cu 57,2%.

    In conditiile in care in cele patru tari olandezii detin 47 de
    magazine – 25 in Turcia, 6 in Italia si cate 8 in Croatia si
    Romania – vanzarile per magazin se ridica, in medie, la 2,43
    milioane de euro. In aceste conditii, vanzarile C&A in Romania
    anul trecut au ajuns la aproape 20 de milioane de euro.

    C&A Moda Retail, compania sub care retailerul opereaza in
    Romania, a realizat in 2009 o cifra de afaceri de circa 33,2
    milioane de lei (circa 7,9 mil. euro) si un profit de circa 125.000
    de lei (30.000 de euro), potrivit Ministerului de Finante, adica o
    medie de 2,6 milioane de euro pe magazin, in conditiile in care
    niciun magazin nu a prins mai mult de opt luni de functionare.

    C&A, care detine aproape 1.500 de magazine in aproape
    jumatate din tarile din Europa, a obtinut anul trecut la nivel
    mondial venituri de 6,59 miliarde de euro, in crestere cu 4,6%. In
    Romania, dupa ce a deschis trei si respectiv patru magazine pe an
    in primii doi ani de prezenta pe piata locala, are in plan sa
    deschida noua magazine in acest an si sa ajunga astfel la un total
    de 16 unitati. Desi detin cele mai multe magazine (trei) in
    Bucuresti, C&A s-a uitat foarte serios si la orase mai mici,
    precum Buzau, Arad sau Baia Mare. Mai mult, anul acesta vor
    deschide si in Botosani si Sibiu, ca orase mai mici, precum si in
    Bucuresti, Constanta, Craiova, Iasi si Timisoara. Olandezii merg
    astfel si in judete unde nu exista niciun hipermarket (Buzau) si
    niciun magazin de format cash & carry (Botosani).

  • Tot atat, dar mai putin. Cum ne-am schimbat obiceiurile de consum

    78 de litri pe cap de locuitor este media de consum a berii din
    2010, cantitate cu 16 litri mai mica decat in urma cu trei ani.
    Consumul de bere a scazut abrupt, dar Constantin Bratu, directorul
    general al aociatiei Berarii Romaniei, spune ca nu crede ca acest
    nivel este normal si mai potrivit este cel din 2008. In aceasta
    industrie, cel mai important rol il joaca puterea de cumparare,
    urmata de vreme si traditii de consum. “Cand toti acesti factori
    vor fi favorabili, cu siguranta ca berea se va vinde mai bine”,
    spune Bratu.

    Bunurile de larg consum – de la paine si lapte pana la produse
    de igiena – sunt cele care au avut cel mai putin de suferit pe
    parcursul ultimilor doi ani. Chiar si asa insa, cu aceeasi bani pot
    cumpara mai putine lucruri. “Romanii nu fac prea mare rabat cand
    cheltuiesc pentru a pune pe masa”, spune Bogdana Baltasiu, client
    service manager, divizia customer research in cadrul Nielsen. Acest
    lucru se intampla si pentru ca multi au renuntat acum sa
    cheltuiasca in baruri, restaurante, cafenele sau terase si cei mai
    multi isi petrec timpul cu prietenii in propriul camin.Cifrele
    sprijina clar aceasta idee. In timp ce cheltuielile pentru haine,
    mobila, electrocasnice, vacante sau timp liber s-au redus drastic,
    cosul de cumparaturi pentru produsele de consum larg arata cam la
    fel. Suma medie lunara cheltuita pentru produse proaspete se
    plaseaza in jurul a 170 de euro pe luna, arata studiul Shopper
    Trends, realizat de Nielsen in octombrie-noiembrie 2010 pe un
    esantion reprezentativ la nivel urban. Suma este similara doar cu
    bugetul vecinilor unguri (171 de euro pe luna), dar este sensibil
    mai mica decat in cadrul altor tari, cum sunt Cehia (254 euro),
    Austria (306 euro), Polonia (207 euro) sau Spania (338 de
    euro).

    Mai mult decat atat, banii cu care romanii cumpara produse
    proaspete au o pondere mai mare in buget fata de alte tari,
    reprezentand 63% din cumparaturi, in vreme ce in cazul altor natii
    este mult mai mic: 45% la austrieci si 51% la spanioli. “Desi
    bugetul general de cheltuieli, cat si cel alocat produselor
    proaspete s-a mentinut la acelasi nivel, intregul comportament de
    cumparare indica o planificare riguroasa a cheltuielilor”, spune
    Baltasiu. Astfel, trei sferturi dintre romani isi planifica riguros
    cumparaturile pentru a limita tentatia de a achizitiona mai mult
    decat si-au propus. Chiar si asa, putini rezista impulsului de a
    cumpara in plus, doar 3% respectand cu strictete lista pe care
    si-au facut-o.

    O tendinta clara este faptul ca a crescut numarul de vizite in
    magazine si a scazut, pe masura, valoarea bonului de cumparaturi.
    Acest lucru se intampla pentru ca tot mai multi sunt interesati sa
    evite irosirea, preferand sa cumpere mai des cantitati mai mici de
    legume, fructe, lapte sau peste, de pilda. Cum puterea de cumparare
    a continuat sa scada, promotiile au jucat un rol si mai important
    anul trecut. “Tendinta de scadere a loialitatii fata de branduri
    s-ar putea accelera in 2011”, estimeaza reprezentanta Nielsen.
    Promotiile sunt, spun multi producatori, asul din maneca. In
    aceasta perioada batalia pentru a-si impinge produsele in cosurile
    de cumparaturi se inteteste tot mai mult.

    “Din pacate, in Romania ultimilor ani cred ca aproape toata
    populatia cumpara dupa un singur criteriu: ofertele”, declara
    anterior pentru BUSINESS Magazin Robert Redeleanu, director general
    al producatorului de conserve Scandia. El precizeaza ca alegerea
    produselor in magazin se face in functie de ofertele pe care
    cumparatorii le vad la raft, iar datele Nielsen sustin aceeasi
    idee: 19% dintre cumparatori au ales anul trecut o alta marca din
    cauza promotiilor, procentul fiind sensibil mai mare decat in 2009
    (14%).

    Marius Melesteu, general manager la Strauss Romania, crede ca
    “este naiv sa-si imagineze cineva ca fara oferte si fara promotii
    in comert poti rezista in ziua de azi”. In opinia lui, activitatile
    de acest fel sunt un driver care trebuie gestionat in functie de
    resursele companiei, iar consumatorii, in opinia reprezentantului
    Strauss, aleg nu numai in functie de brand, dar si de promotii.
    “Daca cineva nu face promotii si asteapta ca dupa criza sa revina
    consumatorii catre marca lui, s-ar putea sa aiba o surpriza
    neplacuta”, crede Melesteu. Intre timp, toti producatorii se vad
    nevoiti sa intre in hora promotiilor, care au invadat nu numai zona
    bunurilor de larg consum, dar se gasesc in cele mai diverse domenii
    – de la imobiliar sau auto si pana la servicii medicale sau
    financiare.

    In acest context, puncteaza Raul Ciurtin, presedinte al
    Albalact, problema se pune pe profitabilitate – cum cresti ca sa
    ramai profitabil? Cine are la dispozitie bugete ca sa castige cote
    de piata poate profita acum. “Cat costa ca sa castige procente din
    piata depinde de categorie”, spune Ciurtin, care spune ca firma pe
    care o conduce nu poate functiona pe pierdere si trebuie sa creasca
    ramanand mereu pe plus.
    Cel mai vizibil joc al cotelor de piata are lor pe terenul
    magazinelor moderne, unde spatiul de raft este legat strans de
    rapiditatea cu care produsele se cumpara. Marius Melesteu spune ca
    mai ales in cadrul retelelor de comert modern, realitatea arata ca
    ofertele promotionale sunt un driver de consum, la fel cum este si
    imaginea marcii.

    Iar felia adjudecata de comertul modern creste continuu. Anul
    trecut comertul modern, care reuneste magazine de discount, hiper
    si supermarketuri au ajuns la o cota de piata de 48% castigand
    sapte procente fata de 2009, conform Nielsen. “Numarul de magazine
    a continuat sa scada anul trecut, dar cel mai afectate au fost
    magazinele cu dimensiuni pana in 40 mp”, spune Bogdana Baltasiu.
    Tot ea mai spune ca schimbarea peisajului din comertul romanesc
    este o realitate, iar comertul traditional pare ca pierde lupta sub
    presiunea constanta a lanturilor internationale. Daca la sfarsitul
    anului 2007 comertul modern reunea 308 spatii, in decembrie anul
    trecut numarul acesta crescuse de peste doua ori, ajungand la 642
    de magazine, conform Nielsen.Pe piata sunt cateva zeci de retele
    care se lupta pe portofelele romanilor si care au deopotriva
    argumente de speranta, dar si motive de ingrijorare.

  • Cum se vad afacerile Borsec dupa 205 ani

    “Este un hotel vechi, cu camere de 11-12 mp si este mai scump
    sa-l modificam decat sa-l daramam si sa ridicam altul in locul
    lui”, spune Nicolae Palfi, vicepresedinte si actionar al Romaqua
    Grup. Palfi nu a precizat suma destinata acestei investitii,
    spunand ca actionarii prefera sa analizeze cativa ani un domeniu
    nou inainte a-l aborda. Grupul are acum activitati in domeniul
    apelor minerale (Borsec fiind lider de piata cu o cota de 36% in
    volum), in productia de bauturi racoritoare (cu Brifcor, Cico sau
    Giusto), in bere (cu Albacher) si cafea (Metropolitan).
    Vicepresedintele Romaqua spune ca inainte de lansarea bauturilor
    racoritoare in 2004 firma a studiat patru ani domeniul, iar in
    cazul berii, lansata in 2008, a durat chiar mai mult – cinci ani.
    Vanzarile de ape minerale au, in continuare, cea mai mare pondere
    (52%) in cifra de afaceri a companiei, care a ajuns anul trecut la
    142,5 mil. euro, in scadere cu 4% fata de 2009.

    Scaderea, precizeaza Palfi, a fost insa mai mica decat
    contractia pietei, prin urmare compania a castigat cota de piata.
    Firma si-a redus anul trecut costurile cu circa 5%, dar fara a
    concedia personal si fara a opera reduceri salariale. “Orice buget
    al unei familii a fost adaptat la conditiile actuale, asa a fost si
    cazul nostru”, spune reprezentantul firmei, care a inregistrat anul
    trecut un profit de 7 milioane de euro. Grupul are acum 2.022 de
    angajati, care lucreaza in 10 sucursale si puncte de lucru, Romaqua
    avand acum sapte fabrici. Compania a investit 190 de milioane de
    euro de la privatizare, in 1998, dar istoria marcii Borsec incepe
    cu multa vreme in urma. Izvoarele de la Borsec au fost descoperite
    de romani dupa cucerirea Daciei, iar imbutelierea industriala a
    inceput in 1806. “Dupa un mare chin de transformari, am ajuns la
    concluzia ca investitia initiala in urma cu 205 ani a fost
    echivalentul sumei actuale de 87.000 de euro”, spune Palfi. In acel
    an s-au vandut 3 milioane de litri de apa minerala Borsec, care era
    imbuteliata in sticle de 5,10 sau 25 de litri, in bidoane si
    butoaie. Spre comparatie, volumele vandute anul trecut au fost de
    peste 110 ori mai mari, ajungand la 335 de milioane de litri.

    Un buget de investitii pentru anul in curs nu este batut in
    cuie, desi actionarii isi doresc sa dubleze productia de bere, sa
    creasca capacitatea de depozitare la nivelul tari cu 20.000 mp. Si
    fabrica de apa minerala din Borsec este trecuta la capitolul de
    investitii, dar toate aceste proiecte vor demara doar in a doua
    parte a anului, in functie de evolutii. “Acum sunt usor optimist in
    privinta viitorului. Ne trebuie o canicula adevarata, ca in 2007,
    si problemele sectorului dispar”, spune Palfi. Tot el completeaza
    insa ca planurile de investitii trebuie facute luand in considerare
    toti factorii economici interni si internationali, cum sunt
    razboaiele si cataclismele. “Sigur, as putea spune ca am putea
    investi 20 de milioane de euro”, declara reprezentantul Romaqua,
    care precizeaza ca lucrarile nu vor incepe inainte de a exista o
    minima predictibilitate. “Intr-un an normal, in 2007, de pilda,
    puteam sa spun cu precizie care este bugetul si care sunt
    asteptarile noastre, cu o marja de eroare de 1%”, spune Palfi, care
    completeaza ca in prezent lucrurile stau cu totul altfel. In
    ultimii doi ani compania a lucrat cu doua variante de buget, iar
    acum are doar unul orientativ, care se ajusteaza dupa fiecare
    analiza saptamanala.

    Pretul barilului de petrol, de pilda, are un cuvant apasat de
    spus in vanzarile de ape minerale, sucuri sau bere. Si asta pentru
    ca pretul la materia prima pentru PET-uri s-a dublat, iar la
    propiletilena, folosita pentru fabricarea dopurilor si a foliilor
    pentru ambalare, a crescut cu 80%. “Pana acum nu am crescut
    preturile, am preluat toate costurile”, spune Palfi, care admite ca
    dupa Pasti e posibil ca la rafturi etichetele sa afiseze preturi cu
    5% mai mari la apa minerala.

    Un sezon calduros ar putea duce la o evolutie spectaculoasa a
    vanzarilor. “Piata a functionat foarte bine cand au fost cateva
    zile cu soare”, spune Palfi care precizeaza ca, desi produsele din
    portofoliu sunt inrudite, exista diferente mari intre modelele de
    afaceri. Desi atat vanzarile de apa, sucuri cat si bere sunt
    influentate de sezon, diferentele dintre ele sunt destul de mari.
    In perioada calda, vanzarile de ape se dubleaza, cele de bere cresc
    de trei ori, iar in cazul sucurilor variatiile sunt mult mai
    mici.

  • Mutare la varful Carrefour. Ce va schimba venirea celui de-al patrulea manager

    Moda cumparaturilor in magazinele mari, in care putem gasi totul
    sub un singur acoperis, a fost adusa in Romania de hipermarketuri.
    Francezii de la Carrefour au deschis primul magazin de acest fel in
    urma cu zece ani, iar cumparatorii au dat, la propriu, navala. A
    ajuns sa se vorbeasca la un moment dat chiar de functia de
    socializare a acestor magazine. Cumparatorii vedeau mersul la
    cumparaturi ca un moment in care petrec timpul in mod placut cu
    partenerul sau prietenii. Lucru care s-a tradus in vanzari peste
    asteptari, iar François Oliver, care conducea atunci Carrefour, nu
    putea decat sa-si frece mainile de bucurie. Vanzarile au continuat
    sa creasca si in timpul mandatului lui Jacobo Caller Celestino –
    care a condus operatiunile din Romania vreme de doi ani si a fost
    transferat apoi in Rusia ca director executiv. Lui i-a urmat
    Patrice Lespagnol, 52 de ani, managerul crizei pentru afacerea
    francezilor. El a preluat sefia in aprilie 2008, an in care
    Carrefour a inaugurat cel mai mare numar de hipermarketuri (zece)
    si a inregistrat cea mai mare cifra de afaceri pe plan local – 1,19
    mld. euro.

    De-atunci lucrurile s-au schimbat mult. In cifre, acest lucru
    s-a tradus in vanzari mai mici pentru toti comerciantii. In cei
    trei ani in care s-a ocupat de afacerile de pe piata autohtona,
    Lespagnol a avut de gestionat nu doar scaderea vanzarilor, ci si
    integrarea afacerii Artima (acum Carrefour Market) in operatiunile
    Carrefour, inchiderea a patru spatii (un hipermarket si trei
    supermarketuri) si deschideri. Cu investitii estimate la 60 de
    milioane de euro pentru extindere – doua hipermarketuri si in jur
    de 15 supermarketuri, Carrefour a ajuns anul trecut la incasari
    apropiate de cele din 2008. Acum, Patrice Lespagnol preia
    conducerea Carrefour Grecia, care are vanzari anuale ce se plaseaza
    in jurul a 2,7 mld. euro.

    François-Melchior De Polignac, 38 de ani, preia functia de
    director executiv Carrefour Romania, care are acum 23 de
    hipermarketuri si 35 de supermarketuri. El si-a inceput cariera la
    L’Oréal, in Italia, iar din 2000 lucreaza la Carrefour. Slujba pe
    care o preia acum, dupa ce a fost responsabil din mai 2009 “de unul
    dintre principalele programe de transformare a grupului”, conform
    declaratiilor oficiale, nu e deloc usoara. Carrefour detine acum
    pozitia de lider de piata in functie de cifra de afaceri, dar
    extinderile agresive ale retelelor concurente – Real si Kaufland –
    micsoreaza distanta dintre pozitiile pe podium. Iar tinta declarata
    oficial de managementul din Franta este locul intai sau doi in
    orice piata. Deci, si in Romania. Care sunt metodele prin care
    Polignac vrea sa conserve acest avantaj, ramane de vazut.

  • Afaceri pe internet. Trei milioane pentru cupoane

    Intrarea la finalul anului trecut pe piata din Romania a
    Groupon, cea mai mare companie care vinde cupoane de reduceri din
    lume, n-a facut decat sa deschida si mai mult apetitul
    consumatorilor pentru astfel de oferte. Pe scurt, criza, veniturile
    mai mici si dorinta oamenilor de a economisi pentru vremuri si mai
    grele a dus la aparitia unei piete noi, care a prins elan de la bun
    inceput si a dat sperante multor afaceri mici din tara ca exista
    sanse sa se intoarca incasarile si clientii de altadata.

    Romanii au cheltuit aproape trei milioane de euro pe astfel de
    site-uri care vand cupoane de reduceri in primele trei luni din
    acest an. Numai in martie, sumele alocate in aceasta directie s-au
    ridicat la 1,13 milioane de euro, in crestere cu 62,9% fata de luna
    precedenta, cand nivelul a fost de 0,71 de milioane de euro,
    potrivit unui raport realizat de Byte Flux, o agentie de web si
    dezvoltare software care a lansat la inceputul acestui an
    agregatorul de oferte disponibile pe mai bine de 40 de surse de
    cupoane Redutti.ro.

    In acest ritm, piata ar urma sa incheie 2011 la o valoare de cel
    putin 12 milioane de euro, insa mai plauzibila pare o estimare spre
    15 milioane de euro, in conditiile in care perioada sarbatorilor de
    Paste si de Craciun aduc in mod traditional afaceri in crestere
    pentru comercianti, iar cupoanele de reduceri sunt deja folosite
    drept cadouri pentru persoane apropiate.Site-uri precum Groupon,
    FunDeal sau Zumzi publica zilnic una sau mai multe oferte cu
    reduceri de cel putin 50% fata de pretul obisnuit practicat de
    furnizorii de servicii, diminuare convenita cu acestia din urma
    dupa negociere.

    Din pret, vanzatorul de cupoane retine un comision care inseamna
    practic castigul, iar restul merge la furnizor. De regula,
    comisionul se invarte in jurul a 30-40 de procente din total, ceea
    ce inseamna, de cele mai multe ori, ca furnizorul serviciilor nu
    isi acopera nici macar costurile. Castigul in cazul din urma vine
    din simplul fapt ca firma atrage o baza de clienti si mizeaza pe
    fidelizarea lor, lucru care inca nu prea se intampla. Abordarea ar
    trebui sa fie insa cu totul alta, lucru care explica de ce ofertele
    actuale sunt in multe cazuri prost gandite. Logica ar fi ca ele sa
    acopere momente moarte ale afacerii, ore sau zile in care clientii
    nu vin si nu un interval de cateva luni in care consumatorii pot
    alege cand sa beneficieze de serviciu.

    Deocamdata, companiile care accepta sa publice oferte pe
    site-uri precum Groupon se gandesc mai degraba sa atraga cat mai
    multi clienti. Prin urmare, reducerile sunt impinse cat se poate in
    extrema de sus, iar preturile pentru servicii de altfel
    costisitoare ajung la valori modice de cativa lei. Spre exemplu,
    unul dintre cele mai vandute cupoane din acest an a fost un
    abonament la o sala de fitness care a costat un leu pentru opt
    sedinte. Lesne de intuit faptul ca aproape 3.000 de consumatori,
    cati au cumparat cuponul de reducere, au ajuns sa se calce la
    propriu pe picioare pe perioada valabilitatii ofertei.

    In total, numai in luna martie au fost vandute aproape 120.000
    de cupoane pentru putin peste 1.300 de oferte, adica in medie 90 de
    clienti pentru fiecare oferta si un pret de aproximativ 40 de lei
    pentru fiecare cupon. Cele mai multe dintre aceste oferte sunt
    pentru servicii de ingrijire personala, dovada si cheltuielile de
    peste 343.000 de euro pentru astfel de cupoane numai luna trecuta,
    urmate de servicii medicale, cu o cota de 30,5% din vanzarile
    totale de cupoane si excursiile in tara si in strainatate, care au
    cumulat in martie vanzari de 150.000 de euro, potrivit
    statisticilor agentiei Byte Flux. Oferta cu cele mai mari incasari,
    spre exemplu, a fost un implant dentar cu coroana ceramica pentru
    care consumatorii au platit 657 de lei in loc de 3.130 de lei,
    incasarile totale prin FunDeal.ro, site-ul care a publicat oferta,
    ridicandu-se la peste 76.000 de euro. Iar pe locul al doilea in
    clasamentul cupoanelor cu cele mai ridicate incasari a fost o
    corectie cu laser a miopiei sau astigmatismului; oferta in valoare
    de 2.050 de lei, la jumatate fata de pretul practicat de clinica, a
    fost cumparata de 129 de persoane, insumand aproape 63.000 de
    euro.

    In sine, cresterea pietei de cupoane de reduceri este perfect
    justificata. Mii de consumatori sau, mai bine zis, consumatoare
    petrec zi de zi cel putin zece minute pe astfel de site-uri in
    cautarea unor oferte. De multe ori ajung chiar sa cumpere cupoane
    pentru servicii de care altfel n-ar fi avut nevoie, lucru de care
    profita din plin vanzatorii de cupoane, care promoveaza valoarea
    economiilor pe care le poate face un consumator prin achizitia de
    cupoane, distragand atentia de la nevoia reala pentru respectivul
    produs sau serviciu. Mai exact, a fost vorba despre 3,4 milioane de
    euro luna trecuta, adica nici mai mult, nici mai putin decat triplu
    fata de sumele pe care clientii le-ar fi cheltuit in mod
    normal.

  • Goana dupa pretul corect: nu tot ce-i ieftin se vinde la reduceri

    Tot mai multa greutate capata marcile proprii ale magazinelor in
    strategiile de dezvoltare. Acum, consumatorii migreaza catre
    produse inferioare ca pret si “in cazul nostru se simte clar acest
    lucru: am inceput sa vindem volume mai mari din marcile proprii”,
    spunea anterior pentru BUSINESS Magazin Dusan Wilms, directorul
    general al Metro Cash & Carry Romania. El a precizat ca tinta
    companiei este sa dubleze cota detinuta de acest tip de produse.
    “In lupta cu competitia, marca proprie este o arma imbatabila.”
    Comerciantul german a fost primul care a facut romanilor cunostinta
    cu ideea de marca proprie, pe vremea cand jumatate dintre retelele
    internationale nici nu erau prezente pe piata.

    Acum Metro Cash & Carry are marci precum ARO, Fine Food,
    Horeca Select, H-Line, Rioba si Sigma. Ulterior, mai toate
    lanturile de magazine au inceput sa-si dezvolte oferta pe acest
    palier – de la Billa (cu Clever), Carrefour (No 1 si Carrefour).
    Intrarea discounterilor pe piata, din 2005 – Plus, Penny si
    Kaufland – a fost un alt moment in care marcile proprii au luat
    avant, pentru ca se pliaza pe profilul lor comercial, de a
    comercializa marfuri la pret redus. De fapt, marcile proprii sunt
    acele produse care apartin exclusiv si pot fi regasite doar in
    cadrul unei anumite retele, nu si pe rafturile concurentei. Aproape
    toate retelele de comert modern au si pe plan local astfel de
    produse.

    Intre cele mai recente lansari, reteaua de hipermarketuri Real a
    pus pe rafturi noi articole marca proprie, in cadrul gamelor Tip si
    Real Quality, in sortimentul de cereale pentru mic dejun. Noile
    game de cereale sunt produse in Romania, in colaborare cu
    producatori autohtoni. Cresterea vanzarilor pe aceste segmente este
    rapida, mai cu seama in ultima perioada, cand puterea de cumparare
    a scazut vizibil. Nu doar cresterea TVA, dar si inflatia au muscat
    din banii pe care ii cheltuiesc cumparatorii la piata, magazinele
    de la colt de bloc sau spatiile retelelor moderne. Asa se face ca
    “familiaritatea cu marcile proprii creste semnificativ, semn ca
    eforturile retailerilor de a le promova dau roade”, declara Bogdana
    Baltasiu, client service manager, divizia customer research in
    cadrul companiei de cercetare de piata Nielsen. Tot ea precizeaza
    ca retailerii trebuie sa se asigure ca marca proprie este in linie
    cu imaginea generala a magazinului si cu calitatea promisa, pentru
    a nu dezamagi.

    Motivul pentru care vanzarile la aceste bunuri cresc in
    detrimentul altora, este pretul. Mai mic decat in cazul brandurilor
    cu care concureaza, pe diferite paliere de pret (economic, mediu
    sau premium), pentru ca nu sunt purtatoare ale unei game importante
    de costuri. In vreme ce pentru producatorii internationali
    marketingul are o cota importanta din pretul afisat la raft,
    marcile proprii ale magazinelor nu trebuie sa suporte costul cu
    reclamele televizate. Prin urmare, pretul acestora poate fi mai mic
    cu cateva zeci de procente decat concurentii cu nume sonore.

    Desi comerciantii si-au asezat pe toate segmentele de pret
    propriile produse, chiar si in zona premium sau superpremium,
    “alegerea in functie de pret reprezinta principala motivatie a
    deciziei de cumparare, indiferent de categorie”, spune
    reprezentanta Nielsen. “Doua treimi dintre cumparatori cred ca in
    general calitatea marcilor proprii este la fel de buna ca a
    marcilor producatorilor”, spune Baltasiu, facand referire la
    studiul Shopper Trends, realizat de Nielsen in octombrie-noiembrie
    2010 pe un esantion reprezentativ la nivel urban.

    Studiul arata ca in topul preferintelor cumparatorilor se afla
    Winny (Cora), Carrefour, K (Kaufland), Nr. 1 (Carrefour) si Clever
    (Billa). Cele mai cautate sunt alimentele de baza (ca lapte, faina,
    ulei), produsele din hartie sau cele pentru ingrijirea locuintei.Un
    avantaj este si aspectul. 68% dintre respondentii la studiu sunt de
    parere ca ambalajele marcilor proprii arata la fel de bine ca si
    ale brandurilor cunoscute.

  • Dupa doi ani de strans cureaua, ne-a revenit pofta de cheltuieli?

    Noua din zece romani si-au facut lista de cumparaturi pentru
    2011. Este lunga si cuprinzatoare. Mai lunga si mai cuprinzatoare
    decat a altor europeni, care au decis ca inca mai trebuie sa amane
    momentul cand se pot hazarda cu cheltuielile. Sa puna bani deoparte
    vor doar 14% dintre romani, potrivit studiului “Observatoire
    Cetelem 2011”, un studiu al companiei franceze furnizoare de
    credite de consum Cetelem despre comportamentul consumatorilor in
    13 tari din Europa. Acest 14% nu e mult, dar e important pentru a
    mentine tendinta de crestere a economiilor depuse de populatie in
    banci, manifestata pe parcursul anului trecut. Astfel, Banca
    Nationala a Romaniei a anuntat ca volumul depozitelor la termen ale
    populatiei a crescut de la 72,4 miliarde de lei in ianuarie 2010 la
    82,8 miliarde de lei in luna ianuarie a anului curent, respectiv cu
    14%.

    Nu-i putem ajunge insa din urma pe cetatenii din Spania, Franta,
    Italia, Portugalia, Belgia sau Germania, care nu doar ca au un
    venit disponibil mai mare, dar sunt si mult mai cumpatati decat
    noi, fiindca sunt mai atenti la riscul reintoarcerii crizei si mai
    sensibili la programele de austeritate impuse de guverne in tarile
    cu deficit sau cu datorie externa mare. Britanicii, spre exemplu,
    sunt cei mai preocupati sa-si majoreze nivelul economiilor – 58%
    dintre respondentii sondajului Cetelem planuiesc ca in 2011 sa puna
    mai multi bani deoparte.

    Este o tendinta care se generalizeaza in Europa de Vest, in timp
    ce regiunea central si est-europeana pare pregatita sa iasa la
    cumparaturi si sa stearga cu buretele ultimii doi ani de renuntari.
    Daca 89% dintre romani declara ca anul acesta vor sa cheltuiasca
    mai mult, la un nivel apropiat de noi se mai afla slovacii – 85%
    declara ca intentioneaza sa cheltuiasca mai mult in 2011, ungurii
    (84%) si cehii (83%). Depasim cu mult si media europeana, de
    56%.

    Cum se explica insa faptul ca ne dorim atat de mult sa ne
    intoarcem la obiceiurile de consum dinaintea crizei, desi situatia
    economica nu ar incuraja deloc un astfel de comportament? “Romanii
    au mai putina experienta de consum decat ceilalti europeni. Sunt
    foarte vulnerabili la strategiile de marketing si isi doresc sa
    cumpere mult”, explica simplu sociologul Mircea Kivu.

    Faptul ca lectia crizei nu a fost invatata apare si in
    declaratiile celor care au realizat cercetarea. “Studiul
    demonstreaza ca nevoia de consum si proiectele consumatorilor nu au
    disparut, ci doar au fost amanate, pe fondul crizei. Evenimentele
    economice din ultima perioada au determinat o reducere si chiar o
    stopare a planurilor de achizitii in majoritatea tarilor europene,
    insa odata cu primele semne de revenire economica, si
    comportamentul consumatorilor incepe sa se schimbe”, crede Gilles
    Zeitoun, directorul general al Cetelem IFN, care reprezinta
    compania franceza in Romania. Practic, Zeitoun crede ca de indata
    ce romanii vor avea parte de o crestere a veniturilor, oricat de
    mica, toti banii vor fi intorsi in consum. Iar oamenii stiu deja si
    pe ce ar vrea sa cheltuiasca plusul de bani.

    Pe primul loc stau calatoriile si activitatile de timp liber,
    urmate indeaproape de schimbarea produselor electrocasnice si
    renovarea locuintei. In ceea ce priveste calatoriile, prefera
    totusi rezervarile de vacante pe ultima suta de metri, cand apar
    ofertele, si aleg distante mai mici. Dupa un concediu relaxant si o
    casa mai bine amenajata, romanii spun ca mai au nevoie de telefoane
    mobile – evident spre a le schimba pe cele vechi, caci in acest
    moment exista mai multe cartele SIM active decat numarul total de
    locuitori din Romania. Iar daca mai raman bani, oamenii au de gand
    sa faca o vizita si in magazinele cu mobila, echipamente
    electronice sau ustensile pentru gradina.

    Desi suntem mai pregatiti sufleteste decat alti europeni de o
    crestere a consumului, avem un prag valoric mai mic de la care un
    lucru poate fi considerat scump. Spre exemplu, daca pentru un tanar
    neamt, cu varsta de pana la 30 de ani, o calatorie devine
    costisitoare abia de la 389 de euro in sus, pentru un roman de
    aceeasi varsta, efortul este resimtit de la 104 euro in sus.
    Raspunsurile trebuie raportate evident la venituri, din moment ce
    in Germania salariul unui tanar ajunge sa fie si de 10 ori mai mare
    decat la noi.

  • Coca-Cola: In unele tari, folosim diferite tipuri de indulcitori, dar asta nu afecteaza in nici un fel calitatea produsului

    “Coca-Cola este produsa la aceleasi standarde superioare de
    calitate peste tot in Europa si in lume, avand la baza o reteta pe
    care o folosim de 125 de ani. In unele tari, folosim diferite
    tipuri de indulcitori, dar acest lucru nu afecteaza in nici un fel
    calitatea produsului. Siropul de fructoza-glucoza este unul dintre
    indulcitorii folositi in multe tari din intreaga lume, inclusiv in
    Statele Unite ale Americii”, se arata intr-un comunicat de presa
    remis BUSINESS Magazin.

    In Romania, in mod specific, la fel ca in multe alte tari din
    Europa, inclusiv Germania si Austria, zaharul este folosit ca
    indulcitor in procesul de productie pentru Coca-Cola, sustin
    oficialii companiei. Apoi, furnizorul de zahar este acelasi cu cel
    Austria.

    “Suntem surprinsi de presupusul rezultat al analizelor realizate
    pentru produsele noastre din Romania si vom investiga prin toate
    mijloacele acuratetea informatiilor si cauza acestei confuzii”, a
    declarat Ibolya Szabo, senior communication manager al Coca-Cola
    Europe.

    Potrivit Mediafax, marile companii multinationale care
    comercializeaza bauturi si mancare ambaleaza produse de diferite
    calitati sub acelasi nume in functie de tara europeana careia ii
    sunt destinate, arata rezultatele unei anchete a Asociatiei slovace
    a consumatorilor. Produsele controlate erau Coca-Cola, ciocolata
    Milka, piper negru si rosu Kotanyi, cafea instant Nescafe Gold,
    boabe de cafea Jacobs Kronung si cafea Tchibo Espresso.