Cum sa faci sa te protejezi ca sa nu ajungi o victima a
escrocilor imobiliari sau a dezvoltatorilor fara bani?
Cititi mai multe pe www.incont.ro
Analize interesante din domeniul imobiliarelor – totul despre piața imobiliarelor, prețurile apartamentelor și nu numai.
Cum sa faci sa te protejezi ca sa nu ajungi o victima a
escrocilor imobiliari sau a dezvoltatorilor fara bani?
Cititi mai multe pe www.incont.ro
Va prezentam mai jos cateva cazuri recente in domeniu si sfaturi
cum sa va protejati de tepe.
Cititi mai multe pe www.incont.ro
“To lease” sau “de inchiriat” – astfel de afise pe cladirile de
birouri din Bucuresti sunt la ordinea zilei, iar prezenta lor este
explicabila prin contexul economic, in care datele companiilor de
consultanta imobiliara arata o rata de neocupare considerabila a
spatiilor de birouri (peste 18% la sfarsitul primului trimestru,
conform DTZ Echinox), iar aproape jumatate din birourile din zona
de nord a Capitalei stau goale. Un eveniment notabil pentru ultima
luna a fost inchirierea de catre Oracle a 7.000 mp din Nusco Tower,
care se adauga celor 14.000 mp inchiriati in cladirile invecinate,
Oracle Tower si Floreasca Business Park.
Tranzactia ramane insa o veste buna izolata, in contextul in
care pe piata vor intra noi spatii de birouri, adaugandu-se la
excesul actual de oferta. Urmatoarele luni ar urma sa aduca
finalizarea unor mari proiecte, precum Platinum Business and
Convention Center, in partea de nord, gradul de inchiriere al
cladirilor care se predau sau mai au putin pana la finalizare
variaza enorm, de la 80% la chiar niciun chirias, iar in cateva
luni, Petrom, unul din cei mai mari chiriasi din Bucuresti, va lasa
liberi 24.000 de metri patrati, prin mutarea in noul sediu,
proprietate a companiei.
La toate acestea se adauga spatiile de birouri oferite la
subinchiriere de catre companii care au semnat initial contracte
bazandu-se pe estimarile generale de crestere ale economiei si ale
afacerilor, indiferent de domeniu. “Sunt companii din domeniul
asigurarilor, financiar, avocatura etc. care au inchiriat suprafete
mari in cladiri de birouri prestigioase si cu chirii destul de
ridicate si care, in contextul actual al pietei, doresc sa isi
diminueze costurile si cauta potentiali subchiriasi”, spune Monica
Vasile, senior office consultant al companiei de consultanta
imobiliara DTZ Echinox. Consultantul vorbeste, ca si altii, de
oferte de pret acceptate de catre companiile ce subinchiriaza
spatii de birouri cu o valoare cu 15-20% mai mica decat cea la care
s-a semnat initial.
Aceasta ar putea insemna pierderi de cateva mii de euro pentru o
companie care ofera spre subinchiriere o suprafata de 1.000 de
metri patrati, in timp ce in cazul suprafetelor mai mari,
pierderile pot sa se exprime si cu cinci zerouri. Potrivit
informatiilor din piata, in acest moment exista in Capitala minim
sapte oferte de inchiriere cu o suprafata de cel putin 2.000 de
metri patrati, indeajuns de mare pentru 200 de angajati, in functie
de compartimentarea spatiului.
Laura Bencze, managerul departamentului de cercetare
al CB Richard Ellis Romania, a explicat ca intelegerile semnate pe
o durata mai mica de doi ani nu aduc scaderi semnificative de
chirie pentru compania care suboferteaza un spatiu, raportat la
chiria initiala, mentinerea unei oferte mai mult in piata insemnand
o flexibilitate sporita din partea chiriasului initial. Potrivit
datelor colectate de catre BUSINESS Magazin de la companiile
imobiliare, oferte de subinchiriere a birourilor au aparut in toate
zonele din Capitala, de la zona de nord la cea vestica sau la
zonele centrale. Astfel, in cladiri precum Lakeview, finalizata
recent, sau West Gate, America House ori Riverplace – fosta Sema
Parc – se gasesc cateva mii de metri patrati de spatii scoase la
subinchiriere. Oficialii firmelor in legatura cu care exista
informatii ca au spatii la subinchiriere nu au dorit sa comenteze
insa pe marginea lor.
Cat despre suprafata exacta oferita, estimarile companiilor
imobiliare variaza intre 25.000 si 35.000 mp, adica undeva la 2-3%
din totalul pietei de birouri. “In mod oficial am putea vorbi de
aproximativ 35.000 de metri patrati, dar daca exista o cerere clara
de la un chirias pentru un anumit spatiu sau o anumita cladire, se
pot gasi solutii, care nu se regasesc in aceasta estimare”, afirma
consultantul CBRE. Totusi, chiar si in acest context, consultantii
si brokerii de inchiriere a spatiilor de birouri nu vad o
continuare a scaderilor de chirii, cel putin nu una
semnificativa.
Florin Sorea, spre exemplu, directorul departamentului de
birouri al Cushman & Wakefield Romania, considera ca relocarea
Petrom va contribui la cresterea gradului total de neocupare, insa
nu indeajuns incat sa puna o presiune mai mare pe nivelul chiriilor
“fata de cat a pus lipsa cererii de pana acum. Chiriile vor
continua sa scada insa, in principal din cauza situatiei economice
precare si a lipsei cererii”, afirma consultantul, care estimeaza o
scadere de cel mult 10% pana la sfarsitul anului.
Nici Horatiu Florescu, considerat a fi cel mai experimentat
consultant pe segmentul spatiilor de birouri, nu vede o scader;
semnificativa a chiriilor pentru urmatoarea perioada, in ciuda
spatiilor disponibile din acest moment si a relocarii Petrom. El
considera ca nu vom asista prea curand la o revenire a mediului de
afaceri si implicit a sectorului imobiliar, insa a remarcat ca in
prima parte a acestui an, cererea a crescut si se bazeaza in
continuare pe companiile internationale care ar urma sa isi
deschida sedii sau birouri de suport in regiune, inclusiv in
Romania. Pana atunci, afisele cu “de inchiriat” vor continua sa fie
afisate pe birourile dezvoltate in perioada de glorie a
imobiliarelor autohtone.
“La noi este constant asa – este gol tot timpul”, spune una
dintre vånzatoarele magazinului Tina R din proiectul Galleria
Suceava. Ceva mai optimista este Andreea, managerul unui magazin de
imbracaminte din proiectul Shopping City Suceava, care spune ca “de
doua saptamani incoace;au crescut vånzarile pentru ca s-au intors
muncitorii din Italia si din Spania.
In weekend vanzarile sunt mai mici, pentru ca este cald, iar
lumea pleaca din oras”. Orasul din nordul Moldovei are cea mai mare
densitate de spatii comerciale moderne de cap de locuitor. Toate
cele trei proiecte din oras – Iulius Mall, Galleria si Shopping
City – cu o suprafata inchiriabila de peste 100.000 mp, au fost
finalizate in 2008- 2009, la inceputul crizei, o perioada
nepotrivita pentru investit ii in spatii mari pentru consum. In
aceste conditii, zeci de spatii sunt goale, iar clientii sunt
numarati pe degete.
Cititi mai multe pe www.zf.ro
“La data de 30.06.2010 Tribunalul Bucuresti a hotarat intrarea
S.C. Euro Habitat SRL in procedura generala a insolventei prin
reorganizare.
Tribunalul Bucuresti a decis deschiderea procedurii inca de la
primul termen de judecata si a numit un administrator judiciar in
acest sens, in lipsa S.C. Euro Habitat SRL, care nu a fost citata
si nu a avut cunostinta de existenta acestui dosar pe rolul
instantelor judecatoresti”, se arata intr-o adresa de informare
trimisa de reprezentantii Planorama catre clienti.
Cititi mai multe pe www.zf.ro
“Nu am fi ajuns primii daca nu ar fi fost criza dar nu asta
conteaza. Cel mai important aspect este profitabilitatea iar anul
trecut am obtinut profit”, a declarat Valentin Ilie (foto), CEO
Coldwell Banker Affiliates of Romania. Potrivit datelor comunicate
de catre companie, Coldwell Banker a inregistrat anul trecut o
cifra de afaceri de 15,6 milioane de lei (3,68 mil. euro) si un
profit net de 2,6 milioane de lei (0,6 mil. euro).
In primele sase luni din acest an compania a inregistrat un
rezultat similar cu cel din aceeasi perioada din 2009, adica 1,3 –
1,4 milioane de euro. “Afacerile s-au prabusit in luna mai, in
contextul masurilor de austeritate dar sfarsitul lui iunie a fost
normal”, a mai precizat managerul companiei.
Coldwell Banker a ajuns astfel liderul pietei locale de
consultanta imobiliara, tinand cont de rezultatele comunicate de
celelalte companii catre Oficiul National al Registrului
Comertului. Liderul ultimilor ani, Colliers International, a trecut
pe pozitia a treia si pe pierdere, inregistrand afaceri de 11,9
milioane de lei (2,81 mil. euro) si o pierdere de circa trei
milioane de lei (circa 0,7 mil. euro), potrivit datelor citate de
agentia Mediafax. Dupa cifra de afaceri, Cushman & Wakefield a
ocupat a doua pozitie, cu 15 milioane de lei (3,54 mil. euro).
Povestea, pe scurt
Cum a ajuns insa Coldwell Banker in aceasta pozitie, la circa
trei ani de la infiintare? “Am mers acolo unde era piata”, este
raspunsul clasic al lui Valentin Ilie, facand referire la segmentul
rezidential, care a avut cea mai mare contributie in veniturile si
profitul companiei. Coldwell Banker este de altfel singura companie
de consultanta imobiliara din top cinci prezenta pe acest segment,
intermediand si vanzarea apartamentelor vechi.
Principalii actionari ai companiei sunt Alexandru Benga,
fondarul grupului de firme cu activitati in special in segmentul
logistic, si Valentin Ilie. “Dezvoltam deja spatii logistice pentru
noi, facusem si birouri pentru propriul uz si tot vedeam semne de
vanzare a terenurilor. Si cum toate afacerile pe care le incepusem
erau cu investitii mari, ne gandeam sa incepem ceva fara
investitii. Agentia imobiliara a fost ideea”, povesteste Valentin
Ilie.
Cei doi au aplicat astfel pentru obtinerea francizei Coldwell
Banker, companie din SUA care este una dintre cele mai mari din
segmentul consultantei imobiliare pe plan global. “Nici nu stiau ca
franciza pentru Romania este data, cel care avea pe intreaga Europa
credea ca are si Romania, si ei la fel”. S-a infiintat astfel
Coldwell Banker Affiliates of Romania, in 2007, compania
dezvoltandu-se pe segmentul rezidential dar si pe cel de
investitii, terenuri, administrare de proprietati sau spatii de
birouri. Coldwell Banker are 11 agentii imobiliare, dintre care opt
in Bucuresti si trei in provincie – in Brasov, Campulung si Piatra
Neamt.
“Nu stiu daca vom ramane lideri si in 2010. Vrem sa crestem din
tranzactii mici si multe, apartamente, si administrare de
proprietati imobiliare. Va conta foarte mult si cum va merge
segmentul de REO (proprietati imobiliare preluate de banci –
n.red.)” a mai declarat Ilie, facand referire la cea mai noua linie
de business a companiei (click
aici pentru mai multe detalii).
“Am plecat patru zile in concediu si cand m-am intors totul era
dat peste cap. Acum trebuie sa recalculez tot. Nici nu mai poti
estima cu siguranta cum va fi in final.” Aliz Kosza este manager de
meserie. De mai bine de doi ani conduce Fabryo Corporation, liderul
pietei de lacuri si vopsele.
A trait perioada de crestere economica la conducerea MOL Romania
si a Orkla Foods, dar a prins si anii complicati ai deceniului
trecut in multinationale ca Procter&Gamble, Nestlé, Gillette,
Johnson& Johnson si Kraft Jacobs Suchard. In acele vremuri a
fost greu, isi aminteste managerul, cu un curs valutar care se
dubla lunar sau cu fabrici care inchideau periodic ca sa aiba
pierderi mai mici. Dar “ce se intampla acum, la nivel global, nu
s-a mai intamplat niciodata”.
Adauga repede ca “nu suntem in panica, nu este o tragedie, dar
va fi un impact negativ”. Ca probabil toti managerii, in ultima
saptamana Aliz Kosza a adunat, a scazut si a inmultit si a intocmit
scenarii financiare, dupa anuntul de majorare a taxei pe valoarea
adaugata. Si asta dupa o luna mai la fel de plina de calcule care
au pregatit cresterile de preturi anuntate de Fabryo saptamana
trecuta. Ele n-au insa legatura cu majorarea TVA, ci cu scumpirea
materiilor prime, majoritatea din import, si cu deprecierea monedei
nationale, dupa cum argumenteaza managerul.
“Nu vom forta scumpirile, dar sanatatea financiara a companiei
este cea mai importanta, este pe primul plan si nu e bine pe termen
mediu sa mergi cu o marja de profit operational sub 14-15%”,
considera Kosza. Pentru a mentine acest nivel, ea afirma ca nu e o
decizie buna ca un producator sa absoarba in marja sa operationala
eventualele costuri de productie mai ridicate sau marirea cotei
TVA, mai ales ca nivelul mentionat nu garanteaza obligatoriu si
incheierea anului cu un profit net. Pentru Fabryo, in tot cazul,
n-a fost o garantie, din moment ce a terminat 2008 cu o pierdere de
aproape 300.000 de euro, explicata prin fluctuatia de curs.
De o preluare in marjele de profit a scumpirilor la materiile
prime principale, rasina si titanul, vorbeste directorul de
strategie al Kober, cel mai mare producator independent de vopsele,
care spune ca a recurs deja in martie la aceasta masura. “Cresterea
TVA este foarte recenta si nu am finalizat studierea impactului
asupra bugetului nostru. Din acest motiv nu stiu sa raspund cum vom
proceda”, spune reprezentantul afacerii detinute de Aurel si
Mariana Kober.
O dupa-amiaza obisnuita de marti, cartierul Baneasa din
Bucuresti, o zona cu locuitori bogati. Aici s-a deschis in 2004
Jolie Ville, un centru comercial destinat cumparatorilor cu
venituri mari, ridicat de grupul israelian HKS cu o investitie de
10 milioane de euro. Un mall mai mic si de lux – aceasta a fost la
vremea respectiva descrierea de baza a centrului. Acum, inauntru nu
sunt nici zece cumparatori, adica nu ajung nici la numarul
vanzatorilor.
“Cateodata intra una-doua persoane, alteori nimeni. Nu prea vine
lumea, iar in weekend e chiar mai rau”, spune vanzatoarea unuia
dintre magazinele din galeria comerciala a proiectului, unde
functioneaza un multibrand, un magazin de bijuterii si ceasuri, o
parfumerie, restaurante si un centru de fitness. Accesul dificil nu
i-a facut niciodata bine micului proiect comercial din zona
Baneasa. Plus ca in zona comertului de lux, competitia este
incomparabil mai mare, de la Baneasa Shopping City pana la
magazinele deschise pe Calea Victoriei.
Un alt concurent in aceeasi arie a comertului de lux ar fi
trebuit sa fie noul Cocor, aproape de kilometrul 0 al Capitalei.
Lucrarile de renovare sunt pe ultima suta de metri, iar centrul
comercial ar trebui deschis in luna septembrie, potrivit ultimului
termen anuntat, dupa o intarziere de aproximativ un an. Magazinul
se numeste insa acum Cocor Department Store (magazin universal cu
raioane specializate), in loc de Cocor Luxury Store, cum fusese
anuntat initial.
“Am mai semnat cu cateva branduri, va trimit lista pe e-mail?”,
raspunde repede Dan Barbulescu, presedinte al Cocor SA, compania
care detine proiectul. Explicatia lui pentru schimbarea denumirii e
ca “termenul de <luxury> a speriat multi chiriasi de trei
stele, care au considerat ca traficul va scadea sub nivelul din
2007”. Schimbarea denumirii este emblematica pentru disputele care
au insotit renovarea vechiului magazin universal Cocor. Actualul
concept a fost adoptat prin sustinerea actionarilor care detin
majoritatea actiunilor, adica Daniel Stoica, Liviu Ursan si fondul
de investitii Broadhurst Investment, in timp ce de cealalta parte a
baricadei s-a situat Aurel Besliu, care detine direct si indirect
circa 16% din actiunile companiei.
“Merge incet, din pacate merge foarte incet. Lucrurile se misca,
se intampla ceva, dar nu pot spune inca ceva, nu este nimic cert.”
Ingo Nissen, managerul local al dezvoltatorului, proprietarului si
administratorului portughez de centre comerciale Sonae Sierra,
simte poate cel mai bine incetineala cu care se misca segmentul de
retail al pietei imobiliare. Dupa trei ani de la intrarea in
Romania, Sonae nu lucreaza propriu-zis la niciunul dintre cele trei
proiecte ale sale – in Bucuresti, Craiova si Ploiesti – ramanand,
ca proiect care produce venituri, cu River Plaza din Ramnicu
Valcea, achizitionat in 2007.
“La Craiova incepusem deja lucrarile, dar a venit criza si, simtind
amplitudinea pe care o avea, am decis sa oprim lucrarile”, afirma
Nissen, care este in Romania de aproape doi ani si jumatate. A
venit dupa inceperea proiectului Loop 5, situat in apropiere de
Frankfurt, centru comercial a carui dezvoltare a supervizat-o. |n
Romania nu a apucat sa avanseze la fel de mult, dar considera
totusi ca “nu am stat degeaba. Aratati-mi pe cineva care a
inchiriat in 2010 un procent de 30% din suprafata unui mall. Sunt
contracte finale”, afirma managerul, vorbind despre proiectul de la
Craiova initiat de Sonae Sierra.
Acesta este cel mai avansat din portofoliul companiei, cu un
grad de preinchiriere prin acorduri de peste 60% – un procent
suficient, in general, pentru obtinerea unei finantari bancare si
inceperea constructiei. Managerul sustine insa ca bancile prefera
proiectele din Bucuresti, fiind cat se poate de rezervate fata de
cele din provincie, indiferent de competitia din respectiva zona
ori de contractele de preinchiriere deja semnate.
Dezvoltatorul are pe planseta un proiect si in Bucuresti, ParkLake
Plaza, a carui suprafata a fost micsorata cu aproape un sfert,
pentru a putea fi finantat mai usor, dar si pentru a fi in
concordanta cu cererea actuala de spatii comerciale in Capitala.
Chiar si in contextul conditiilor actuale din piata, segmentul de
retail a fost poate cel mai activ in 2010, fie si doar la nivelul
planurilor anuntate.
“Suntem de-abia in iunie, nu s-a terminat vara. Este timp
destul”, comenteaza Matthew Proskine, director de marketing in
inchiriere al Avrig 35. Dezvoltatorul a anuntat in iarna ca va
incepe, alaturi de Cascade Group, constructia Pallady Shopping
Center, prima faza planificata fiind cea a unui parc de retail, cu
cativa chiriasi de mari dimensiuni – Auchan, Decathlon si un
magazin de bricolaj.
Aceasta este, de altfel, una din principalele schimbari aduse de
criza economica: proiectele s-au micsorat sau au fost impartite in
mai multe faze, prima fiind reprezentata de un parc de retail, mai
usor de inchiriat, dar si de finantat. “Avem resurse financiare
proprii si acorduri cu mai multe banci. Acum asteptam aprobarile
urbanistice, estimez ca va mai dura o luna”, a mai declarat
reprezentantul Avrig 35, care a finalizat si vandut mai multe
proiecte imobiliare.