BusinessMagazin

Category: Analize

Descoperă analize de afaceri și din domeniul financiar – pentru a rămâne informat ai nevoie să citești aceste analize.

  • In 2010, Romania produce mai putina energie decat in 1997. De ce?

    “In economia Romaniei nu exista acel lucru care se cheama
    strategie de interes national. Daca o strategie a fost o data
    facuta bine, cu girul specialistilor internationali, ar fi normal
    ca ea sa fie implementata pana la virgula, indiferent de
    schimbarile guvernamentale care pot interveni intre timp.” Jean
    Constantinescu este unul dintre specialistii din energie care a
    urmarit indeaproape evolutia sectorului energetic din Romania.

    A vazut an de an cum productia romaneasca de energie cu care
    Romania a pornit in 1990 a ramas aceeasi, singura crestere venind
    din reactoarele de la Cernavoda. In paralel, insa, companii precum
    Termoelectrica sau Compania Nationala a Huilei au avut nevoie an de
    an de subventii de ordinul milioanelor de euro, cum complexele
    energetice din Oltenia au intrat intr-o numaratoare inversa care
    s-ar putea termina cu inchiderea lor din cauza ca nu respecta
    normele de mediu, dar si cum rigiditatea statului in ce priveste
    privatizarile productiei sau noile investitii s-a dublat de
    reticenta fata de investitiile straine in sector.

    Astfel, statul a incheiat de aproape doi ani parteneriate
    public-private in valoare de 2 miliarde de euro cu companii
    internationale pentru realizarea a trei noi centrale, doua pe gaz
    si una pe carbuni. Aceste parteneriate insa nu au reusit sa treaca
    de stadiul de studii de fezabilitate. La Braila, Termoelectrica,
    Enel (Italia) si E.ON (Germania) aveau in plan o centrala pe
    carbuni de 800 MW; la Galati, CEZ in parteneriat cu statul roman ar
    trebui sa faca o centrala pe gaz, iar Termoelectrica alaturi de GDF
    SUEZ avea un proiect de 400 MW la Borzesti.

    Insa ultimele declaratii ale ministrului economiei Adriean
    Videanu arata ca Termoelectrica ar putea sa intre in faliment.
    “Daca aceste proiecte in parteneriat public privat ar fi pornit,
    probabil Termoelectrica s-ar mai fi echilibrat si nu s-ar fi ajuns
    la discutia asta”, considera companiile implicate in cele trei
    proiecte, companii de altfel foarte interesate de a avea propria
    productie in Romania, dupa ce probleme cum e cea a “baietilor
    destepti”, care au cumparat productia ieftina din Romania pentru
    mai multi ani, fac piata libera locala destul de necompetitiva.

  • Cum a fost primul trimestru pentru marile ansambluri rezidentiale

    Managerii Impact, unul dintre cei mai mari dezvoltatori romani,
    par multumiti de rezultatele din primul trimestru: 47 de contracte
    semnate, incluzand aici si rezervarile – dintre care 43 in
    ansamblul rezidential Greenfield din Bucuresti – comparativ cu 46
    de contracte in ianuarie-martie 2009. “Estimam o crestere de 10% a
    numarului de unitati pe care le vom vinde in acest an. Pana la
    sfarsitul anului vom lansa alte trei ansambluri, pentru inceput cu
    un bloc in fiecare”, declara Carmen Sandulescu, directorul
    financiar al dezvoltatorului.

    Compania, care a anuntat inaintea crizei ca va dezvolta unul
    dintre cele mai mari ansambluri rezidentiale din Capitala,
    Greenfield, a fost in ultimul an printre cei mai activi
    dezvoltatori, judecand dupa gama ofertelor lansate: posibilitatea
    de a sta cu chirie si a cumpara ulterior locuinta, clasicele rate
    directe la dezvoltator, intermedierea vanzarii unei locuinte vechi
    daca suma este folosita pentru achizitia uneia noi in cadrul
    ansamblului sau, cea mai recenta, posibilitatea de a cumpara
    locuinta necompartimentata sau fara finisaje.


    “Daca in 2007-2008 ne concentram pe un anumit segment, aceasta
    criza ne-a invatat sa fim detinatori de portofolii. Suntem
    orientati spre ideea de supermarket imobiliar, incercam sa ne
    apropiem de un numar cat mai mare de clienti, oferind cat mai multe
    produse”, a declarat Dan Ioan Popp, presedinte al Impact Developer
    & Contractor. Noile produse includ loturi de teren pentru
    ridicarea in regie proprie a unei locuinte sau proiecte dezvoltate
    in functie de clientii vizati, precum tinerii sau familiile.

    Chiar si asa, situatia dezvoltatorului nu e ideala. Din cele 680
    de locuinte construite in Greenfield, Impact mai are la vanzare
    aproximativ 160, in conditiile in care dezvoltatorul a semnat anul
    trecut cu totul 176 de contracte. Daca acestea ar putea fi vandute
    in decurs de un an, ramane in discutie situatia stocului total de
    apartamente noi care inca isi asteapta cumparatorii.

  • Reportaj: O zi intr-o masina de 250.000 de euro

    Pe la jumatatea deceniului trecut, cand francezii de la Renault
    se gandeau cum sa produca cea mai ieftina masina din lumea
    civilizata, nemtii de la Volkswagen cumparasera de cativa ani marca
    ceheasca Skoda si visau la marcile britanice aflate la celalalt
    spectru al lumii auto.

    Prin achizitia Rolls-Royce Motors in 1998, credeau ca au
    impuscat nu unul, ci doi iepuri, prin cumpararea cu aproximativ 500
    de milioane de euro a celebrelor marci auto Rolls-Royce si Bentley.
    Numai ca planurile lor au fost date peste cap cu mai putin de 50 de
    milioane de euro de BMW, care a cumparat drepturile asupra marcii
    Rolls-Royce de la Rolls-Royce plc, producatorul de motoare de
    avioane, cel care detinea de fapt marca britanica, dar o oferise
    spre licenta catre Rolls- Royce Motors. Altfel spus, Volkwagen a
    ramas cu brandul Bentley si fabrica ce producea Bentley si
    Rolls-Royce, dar fara drepturile asupra marcii Rolls-Royce.

    Asa a inceput probabil cel mai interesant razboi germano-german
    din industria auto, care a avut ca miza doua branduri britanice. In
    timp ce BMW a construit de la zero modelul Rolls-Royce Phantom,
    Volkswagen a ales ca masinile Bentley sa imparta multe dintre
    componente cu cele din gama Volkswagen. Daca in materie de
    business-plan lucrurile mergeau cum nu se poate mai bine, cu 10.000
    de masini vandute pe an, la nivelul imaginii de marca exclusivista
    Bentley avea o potentiala problema.

    Odata cu criza economica din ultimii ani, situatia s-a schimbat
    in si mai rau, vanzarile Bentley au scazut la mai putin de jumatate
    si, in plus, cea mai bine vanduta gama, Continental GT, era
    considerata de unii dintre clienti un fel de Volkswagen Phaeton
    intr-o alta caroserie. In plus, Rolls-Royce a anuntat lansarea unui
    nou model, un “baby Rolls”, cum il denumeau specialistii din
    domeniul auto, care va purta numele oficial Ghost. Adica un atac
    direct la Bentley.

    Cam acesta este contextul in care apare pe piata in acest an
    Bentley Mulsanne, o masina pentru care producatorul britanic a
    organizat luna aceasta o sesiune de teste oficiale in Scotia.
    Sesiune care a inclus mai bine de 300 de kilometri de teste, pe
    parcursul unei zile intregi, cu scurte pauze pentru dejun si cateva
    vizite la doua dintre cele mai cunoscute castele din estul Scotiei
    – Bamburgh si Floors. “Era normal sa cream pentru acest test-drive
    o atmosfera cat mai apropiata de imaginea noastra. Asa ca alegerea
    Scotiei si a castelelor a venit ca o manusa”, ma lamureste Mike
    Hawes, seful departamentului de comunicare al Bentley, un
    neo-zeelandez care a lucrat timp de mai multi ani pentru gigantul
    japonez Toyota. Hawes a spus probabil acelasi lucru si ziaristilor
    britanici si americani, care au testat pana acum masina si in mod
    cert o va face si pentru cei asiatici, care urmeaza sa vina dupa
    noi, Romania fiind inclusa de Bentley in aceeasi serie cu tari
    precum Cehia, Grecia, Turcia sau Rusia.

  • Isi revine piata de electroretail?

    “Piata de electronice, electrocasnice si IT din Romania a
    suferit anul trecut o corectie inspre zona de colaps”, rezuma
    Adrian Olteanu, directorul executiv al Flanco, compania din spatele
    lantului de magazine Flanco si Flamingo, detinuta integral de
    Flamingo International, referindu-se la scaderea de 45% din 2009 a
    sectorului. De la 2 miliarde de euro, suma in care sunt incluse
    vanzarile comerciantilor specializati, precum Altex, Domo sau
    Flanco (care detin 38% din piata), ale celor independenti sau ale
    magazinelor online (35%), dar si ale hipermarketurilor (27%), piata
    a plonjat anul trecut pana la 1,1 miliarde de euro, conform GfK
    Romania, valoare din care in jur de 300 de milioane de euro
    reprezinta vanzarile intre companii, care nu se deruleaza prin
    retelele de retail.

    De vina nu e doar puterea de cumparare mai mica, atata vreme cat
    cheltuiala medie pe cap de locuitor pentru produse electronice,
    electrocasnice si IT este de 50 de euro pe an in Romania,
    comparativ cu aproape 300 de euro, cat este in Europa Centrala.
    Intervalul de inlocuire a acestor echipamente este de 19,5 ani, de
    peste trei ori mai mare decat media de 6 ani din alte tari
    europene. O scadere era inevitabila in conditii de criza, dar
    dificultatile economice par sa-si fi pus mai puternic amprenta in
    Romania, unde minusul pietei de electroretail a fost printre cele
    mai accentuate din Europa. In Slovacia sau Rusia, scaderea a fost
    de 23%, in timp ce tari precum Franta, Italia sau Austria au
    inregistrat un minus sub 5%. Doar piata nemteasca, cifrata la 42,2
    miliarde de euro, a avut chiar o crestere de 1%. Nici macar in
    Grecia, cu toate problemele de acolo, piata nu s-a restrans atat de
    mult, diminuarea fiind de doar sapte procente, pana la 3,3 miliarde
    de euro.

    Comerciantii au fost astfel fortati sa renunte la strategiile
    agresive de extindere din alti ani si sa caute solutii pentru a
    diminua costurile si datoriile la banci sau furnizori asa incat sa
    minimizeze pe cat posibil scaderea businessului si, in unele
    cazuri, ca Flamingo sau Rombiz, sa iasa cu bine din insolventa. De
    altfel, Flamingo a avut cel mai mult de suferit anul trecut din
    cauza declinului pietei de electroretail. Injumatatirea vanzarilor
    pana la pragul de 100 de milioane de euro, la care s-a adaugat si
    adancirea datoriilor, a determinat mai intai o schimbare de
    actionariat si apoi si una de management, care ar fi trebuit sa
    vina cu alta abordare si sa rezolve macar o parte din problemele
    lantului de magazine. La sfarsitul anului, compania a intrat in
    insolventa, pentru a evita executarea silita a stocurilor initiata
    de ING, careia Flamingo ii datora 17,5 milioane de euro, miscare
    prin care au fost date peste cap toate planurile de stabilizare,
    compania pierzand jumatate din cota de piata.

  • Presedintele BCE: Nu avem de-a face cu un atac contra monedei euro

    “O moneda care isi mentine valoarea in acord cu definitia sa de
    stabilitate a preturilor – cu o rata anuala a inflatiei sub 2% in
    zona euro timp de aproape 12 ani – este o moneda care inspira
    incredere”, a spus Trichet, intr-un interviu pentru Der Spiegel.

    Este limpede ca din septembrie 2008 incoace “ne-am confruntat cu
    cea mai dificila situatie de la al Doilea Razboi Mondial, poate
    chiar de la Primul Razboi Mondial. Am trait si traim vremuri
    realmente dramatice”, afirma presedintele BCE. Problema este insa a
    majoritatii statelor industrializate, nu numai a zonei euro: “In
    G7, cele mai mari economii au deficite fiscale anuale de circa 10%
    din PIB, iar in zona euro, media deficitului este de 7% din PIB”.
    In aceste conditii, pietele financiare si-au concentrat presiunea
    pe Grecia, considerata veriga cea mai slaba, inclusiv din cauza
    faptului ca statul grec a prezentat “la un moment dat” statistici
    incorecte.

    In logica lui Trichet, asadar, “nu avem de-a face cu un atac
    contra euro” din partea speculatorilor, ci cu o problema a statelor
    indisciplinate fiscal, cu consecinte asupra stabilitatii financiare
    a zonei euro, si depinde de acestea sa-si puna finantele in ordine
    cat mai rapid, “pentru ca acum sunt constiente care e miza”. El a
    exclus o iesire a Greciei sau a oricarui alt stat din eurozona,
    apreciind insa ca este nevoie de “un salt cuantic” in guvernarea
    zonei euro, cu ameliorari majore in politicile fiscale ale statelor
    si un sistem de monitorizari reciproce si sanctiuni contra celor
    care nu respecta regulile comune in materie de buget si datorie
    publica.

    Cat despre fondurile speculative care au pariat contra statelor
    membre ale eurozonei, ele “sunt o problema majora, care trebuie
    abordata la nivel global”, adauga seful BCE, precizand ca “daca ne
    facem treaba corect”, statele n-ar trebui sa fie vulnerabile la
    speculatiile de pe pietele financiare.

    In tranzactiile de vineri, euro a atins un nou record negativ, coborand pana la 1,23
    dolari/euro, minimul din ultimele 19 luni, in special din cauza
    scepticismului pietelor in legatura cu aplicabilitatea masurilor de
    austeritate fiscala din Grecia, Spania si Portugalia.

    BCE NU E TIPARNITA DE BANI

    Din punct de vedere tehnic, Trichet a comparat interventia BCE
    de saptamana trecuta pe pietele financiare, prin cumpararea de
    obligatiuni guvernamentale pentru a preveni o criza de lichiditate,
    cu cea din august 2007, cand banca a decis sa injecteze pe piata
    monetara lichiditati in valoare de 95 miliarde de euro, si cu cea
    din septembrie 2008, de dupa falimentul Lehman Brothers.

    Referindu-se la zilele de 7 si 8 mai 2010, cand escaladarea
    dobanzilor la obligatiunile guvernamentale si situatia de pe piata
    interbancara semnalau extinderea tensiunilor create de criza
    greceasca, Trichet a spus ca “o serie de piete nu mai functionau
    corect; a fost intrucatva ca situatia din septembrie 2008,
    dupa falimentul Lehman Brothers”.

    Asa se explica faptul ca, daca la 6 mai Trichet declara in
    conferinta de presa ca nici macar nu s-a discutat in conducerea
    bancii ideea de a interveni direct pe piata ca sa asigure
    lichiditati, la 9 mai viziunea BCE se schimbase radical si banca
    anunta un program de achizitie de titluri emise de statele
    eurozonei. Pe parcursul saptamanii respective, investitorii au
    asteptat o decizie de interventie a BCE, similara cu cea a Rezervei
    Federale a SUA in 2008, cand criza de neincredere ulterioara
    falimentului Lehman Brothers a blocat creditarea pe piata
    interbancara.

    Presedintele BCE a insistat insa ca actiunea de acum a bancii
    sale este complet diferita fata de ceea ce au facut atunci Rezerva
    Federala si Banca Angliei, care s-au angajat intr-o politica de
    “relaxare cantitativa” (quantitative easing), adica de cumparare a
    obligatiunilor suverane pentru a furniza cat mai multa lichiditate
    posibil pe piata. “Lichiditatea suplimentara pe care o oferim noi
    acum prin cumpararea de obligatiuni suverane va fi retrasa de pe
    piata”, a declarat bancherul pentru ziarul german Handelsblatt, explicand ca va face aceasta prin
    intermediul unor licitatii de depozite la termen – modalitate
    clasica de sterilizare a lichiditatii de catre o banca
    centrala.

    Trichet a subliniat ca absorbirea ulterioara a lichiditatilor de
    catre BCE are ca scop mentinerea inflatiei sub control, raspunzand
    astfel criticilor din ultimele zile, conform carora interventia
    directa pe piata a bancii ar urmari combaterea presiunilor
    speculative prin tiparirea de bani, cu pretul cresterii inflatiei.
    “Eu sustin politica unei monede puternice. Inflatia este
    distructiva pentru societati si pentru democratie. Inflatia este un
    impozit asupra celor saraci si slabi. Aceasta e convingerea mea
    ferma.”

  • BERD vrea sa descurajeze creditele in valuta in Europa de Est

    Conform lui Erik Berglof (foto), economistul-sef al Bancii
    Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare, banca intentioneaza sa
    selecteze cateva tari din zona suficient de mari ca sa sustina
    dezvoltarea unor piete locale de capital solide, urmand sa-si
    concentreze eforturile asupra lor. Berglof n-a nominalizat nici o
    tara anume, insa este de asteptat ca acestea sa fie Ungaria,
    Romania sau Serbia, scrie
    Reuters    .

    In tarile selectate, BERD ar urma sa dea si sa ia credite ea
    insasi in moneda locala, ca sa stimuleze crearea unor piete lichide
    de credit si de obligatiuni, si va cere guvernelor sa se finanteze
    cu precadere de pe piata interna. BERD ar urma sa investeasca, de
    asemenea, in proiecte de infrastructura a acestor piete si va oferi
    consiliere tehnica si legislativa.

    “Avem vointa politica si constiinta bancilor private ca trebuie
    actionat. Acum trebuie sa profitam de moment”, a spus Erik Berglof
    . “Criza a scos in evidenta cele doua mari vulnerabilitati ale
    regiunii – dependenta prea mare de capitalul strain si folosirea
    excesiva a imprumuturilor in valuta. Este urgent sa abordam aceste
    vulnerabilitati, cu concursul guvernelor, al institutiilor
    financiare internationale, al bancilor si al altor actionari ai
    BERD din sectorul privat.”

    La reuniunea de la Zagreb, BERD a anuntat sambata ca va colabora
    cu autoritatile locale, cu FMI, Comisia Europeana, banci si
    institutii financiare internationale pentru a stimula dezvoltarea
    instrumentelor de finantare in moneda locala peste tot in Europa de
    Est, inclusiv prin “consolidarea bazei de
    investitori     locali (fonduri de pensii si sectorul de
    asigurari)”.

    Bancherii se declara in principiu de acord cu ideea de limitare
    a finantarii in valuta, insa se tem ca impunerea unor reglementari
    de restrangere a imprumuturilor in valuta – luata in discutie in
    ultimele luni si de Banca Centrala Europeana – ar putea afecta si
    mai mult cresterea economica in Europa Centrala si de Est.

    “Consideram cu totii ca imprumuturile in valuta ar trebui
    restranse”, a declarat Herbert Stepic, CEO al Raiffeisen
    International, aflat la reuniunea BERD de la Zagreb. Atat Stepic,
    cat si omologii sai Andreas Treichl de la Erste Group Bank si
    Federico Ghizzoni de la UniCredit apreciaza insa ca a pune capat
    creditarii in valuta e imposibil daca nu se ofera acces la
    finantare pe termen lung in monedele locale, la niste dobanzi
    rezonabile. “Noi sugeram o dezvoltare treptata a pietelor locale de
    capital”, a spus Ghizzoni. “Aceasta nu se poate face insa in cateva
    saptamani sau luni. Va fi nevoie de ceva timp.”

    Cu cateva zile inainte de reuniunea BERD, The
    New York Times     scria ca nicaieri criza financiara n-a fost mai
    pronuntata decat in Europa de Est, din cauza imprumuturilor in
    valuta devenite predominante aici si care i-au lasat pe debitori
    sub povara “unora din cele mai costisitoare credite cu dobanda
    variabila din lume” dupa ce monedele locale din tari ca Ungaria si
    Romania s-au depreciat.

    Ziarul se intreba cum se face ca bancile occidentale relanseaza
    acum creditarea in valuta in aceste tari, oferindu-le oamenilor
    iarasi acelasi tip de imprumuturi care aproape au dat peste cap
    economiile de aici. Relansarea creditelor in valuta in tarile
    estice nemembre ale zonei euro ii ingrijoreaza pe multi economisti,
    intre care pe cei ai BERD, desi toata lumea e constienta ca fara
    creditare nu se poate iesi din recesiune. “Reglementarea
    imprumuturilor in valuta face parte din mixul de politici. Dar daca
    ea se aplica atata vreme cat esti inca in recesiune, poti face mai
    mult rau decat bine”, a admis si Erik Berglof.

    Din perspectiva bancilor straine, situatia creditarii in Europa
    de Est nu e de natura sa le ameninte portofoliile. Ponderea
    creditelor neperformante a Erste Bank in Europa de Est a crescut la
    8,5% la sfarsitul lui martie, de la 7,8% la sfarsitul lui
    decembrie. Pentru comparatie, creditele neperformante ale Erste
    Bank in Austria, tara de origine, s-au redus de la 6,4% la 6,3%.
    Erste este al treilea mare creditor in regiune, dupa UniCredit si
    Raiffeisen International.

    Pana acum, numai Ungaria a luat
    masuri de restrangere a creditelor in valuta pentru populatie, a
    caror pondere a ajuns de la mai putin de 5% in 2003 la aproape 70%
    in 2008, nivel de la care a scazut ulterior la circa 63% la
    sfarsitul anului trecut. Pentru comparatie, ponderea imprumuturilor
    in moneda straina (populatie si companii) este in Romania putin
    peste 60% din total.

    Ceea ce nu depinde insa deloc de BERD este costul creditelor in
    valuta, adica motivul pentru care ele au devenit atractive – faptul
    ca au fost si raman mai ieftine decat cele in moneda locala. Daca
    piata creditului din Polonia sau Cehia s-a redresat destul de bine
    dupa criza de la sfarsitul lui 2008-inceputul lui 2009, creditele
    denominate in forinti sau lei au ramas in continuare purtatoare de
    dobanzi mult mai mari, “din cauza inflatiei mai mari decat in
    Europa de Vest si a politicilor fiscale imprudente ale guvernelor
    locale”, nota The New York Times.

  • IIF: Romania va avea cea mai drastica ajustare fiscala dintre tarile din Est membre ale UE

    Pentru Romania, IIF prevede o crestere economica reala zero in
    2010, ca efect al restrictiilor bugetare si al cererii interne
    scazute. Deficitul bugetar general ar urma sa scada de la 8,3% la
    7,3% din PIB, insa IIF a calculat un impuls fiscal negativ de -2%
    din PIB, reflectand politica fiscala restrictiva de ansamblu a
    guvernului, cu efect in deficitul structural, independent de
    variatiile ciclului economic si de alte elemente care nu tin de
    actiunile guvernului (pentru comparatie, si Polonia ar urma sa-si
    reduca deficitul bugetar general tot cam cat Romania, de la 7,2% la
    6,3%, insa impulsul fiscal calculat de IIF este pozitiv, de 0,5%
    din PIB).

    Celelalte prognoze ale IIF pentru Romania vizeaza o inflatie
    anuala de 4%, fata de 4,8% la sfarsitul anului trecut, o adancire a
    deficitului de cont curent de la 3,9% la 4,8% din PIB, precum si o
    crestere a volumului exporturilor cu 8,8%, raportat la o crestere a
    importurilor cu 3,7%. Datoria publica este asteptata sa creasca de
    la 29,9% in 2009 la 36% din PIB.

    IIF noteaza ca in primul trimestru, scaderea PIB in Romania a
    fost printre cele mai accentuate din regiune, din cauza cererii
    slabe de export si a reducerii cheltuielilor publice. Cererea
    interna a scazut cu 3,9%, cel mai mult din regiune dupa Bulgaria
    (-7%).

    Desi moderata de recesiune, inflatia a ramas peste tinta in
    Romania (4,2% in martie, 4,3% in aprilie), “ca rezultat al
    rigiditatilor persistente pe pietele de bunuri si servicii”. La
    sfarsitul anului, inflatia ar urma sa se situeze putin peste tinta
    BNR de 3,5%, ceea ce inseamna ca banca centrala ar avea spatiu de
    manevra pentru o reducere a dobanzii cu inca 0,5% pe parcursul
    anului.

    In privinta deficitului de cont curent, IIF considera ca aportul
    mai mic de bani de la lucratorii romani din strainatate a
    contribuit, in primul trimestru, la mentinerea deficitului aproape
    de acelasi nivel de acum un an, respectiv 3,9% din PIB. Pe
    ansamblul regiunii, cele mai spectaculoase ameliorari le-au
    cunoscut Bulgaria, unde deficitul de cont curent s-a redus la
    jumatate fata de acum un an, si Cehia, care a terminat trimestrul
    cu un excedent de 3%.

    Pe baza datelor disponibile, IIF apreciaza ca Rusia si Romania
    sunt singurele tari din regiune unde influxurile de capital pe
    termen scurt s-au reluat in primele luni ale anului, datorita
    dobanzilor inca ridicate si aprecierii monedelor nationale.

    PROGNOZE PENTRU 2010

    Raportul IIF anticipeaza urmatoarele evolutii pentru tarile din
    zona (“Europa emergenta” desemneaza in analiza IIF Bulgaria, Cehia,
    Ungaria, Polonia, Romania, Rusia, Turcia si Ucraina):

    – cererea de export ar trebui sa sustina redresarea economica a
    acestor tari, insa cererea interna va stagna, mentinand inflatia
    scazuta, dar si deficitele de cont curent. Ca regula generala,
    concluzia raportului e ca in 2010, sansele cele mai mari de
    redresare le au tarile unde majorarea exporturilor se va asocia cu
    stimularea cererii interne, respectiv in Turcia, Rusia, Polonia si
    Cehia

    – fluxurile de capital strain vor spori, in special datorita
    imprumuturilor contractate de state si investitiilor straine, dar
    vor ramane sub nivelul celor din perioada 2006-2008

    – deficitele bugetare se vor restrange, insa baza lor
    structurala se va schimba prea putin, fiindca guvernele sunt
    reticente sa puna in aplicare taieri de cheltuieli publice care
    le-ar afecta sustinerea politica

    – inflatia scazuta, sustinuta de o apreciere a monedelor locale
    in conditiile unor fluxuri mai mari de capital strain, va permite
    in continuare bancilor centrale sa mentina dobanzile la un nivel
    scazut, cu exceptia Turciei. Ungaria si Romania raman insa
    singurele tari care mai au marja de scadere in continuare a
    dobanzilor

    – gradul de indatorare ramane redus, asa incat nu sunt motive de
    ingrijorare privind solvabilitatea acestor tari, cu exceptia
    Ucrainei “si potential a Ungariei”.

    ADIO ZONA EURO

    Pentru tarile din Europa emergenta, adoptarea euro se va amana
    cel mai probabil pana la sfarsitul deceniului actual, “poate cu
    exceptia Bulgariei”, si va avea loc numai daca efectele crizei din
    Grecia vor fi limitate si daca suportul politic pentru reforma nu
    se va eroda, apreciaza IIF. Romania ar avea nevoie de masuri si mai
    dure decat cele avute in vedere pana acum pentru a se putea incadra
    in planul de aderare la zona euro in 2014.

    Numai in Bulgaria pare posibila o mentinere a deficitului
    bugetar sub 3% din PIB, ceea ce ar permite adoptarea euro, in
    teorie, in 2014. In restul regiunii, adoptarea euro este putin
    probabila inainte de 2016, atata vreme cat nevoile sporite de
    finantare a sistemului de pensii, din cauza imbatranirii
    populatiei, nu vor fi contracarate cu reforme profunde ale
    sistemului de asistenta sociala.

    Efectele crizei grecesti “ar trebui sa fie limitate” pe
    ansamblul regiunii, atata vreme cat statele reusesc sa reduca
    deficitele in mod durabil si sa progreseze in privinta reformelor
    fiscale. Cresterea economica s-a reluat deja in zona, in special
    gratie cererii de export mai mari, asa incat acum problema pe
    termen mediu va fi remedierea deficitelor structurale, adica
    reformarea profunda a sistemelor de pensii si asigurari sociale.
    Aceasta nu se poate face insa fara un suport politic solid, care in
    prezent lipseste, noteaza IIF.

    Raportul IIF a fost publicat in pregatirea reuniunii anuale
    comune a BERD si a IIF, care se desfasoara astazi la Zagreb.

    Institutul International de Finante, infiintat in 1983, este
    principala asociatie internationala a institutiilor financiare, cu
    aproape 400 de membri din peste 70 de tari.

  • Al doilea val de recesiune in Europa de Est?

    “Scaderea cheltuielilor publice in Vest va
    duce la restrangerea creditarii si la sporirea somajului, ceea ce
    va inhiba consumul si cresterea in Europa de Est”, a spus Berglof.
    “E prea devreme sa spunem daca aceasta va cauza o a doua recesiune,
    dar in mod clar este posibil. In orice caz, va insemna o crestere
    mai anemica pentru Europa de Vest si de Est laolalta”, adauga
    economistul-sef al BERD.


    “Vom vedea o ajustare fiscala notabila nu
    numai la periferia zonei euro, dar si in centrul ei, din cauza
    presiunilor exercitate de piete”, apreciaza la randul lui Jeffrey
    Anderson, director al departamentului european al Institutului
    pentru Finante Internationale (IIF), referindu-se la faptul ca
    statele occidentale, incepand cu Spania si Portugalia, au anuntat
    saptamana aceasta masuri agresive de reducere a deficitelor
    bugetare, iar Marea Britanie se pregateste si ea sa ia masuri de
    taiere a cheltuielilor publice.

    Declaratiile celor doi au fost facute cu ocazia
    reuniunii comune de la Zagreb a BERD si a IIF.


    In ianuarie, BERD a anticipat ca Europa de
    Est va creste in ansamblu cu 3,3% anul acesta, dupa o restrangere
    cu 6,1% anul trecut. Cu ocazia reuniunii de la Zagreb, BERD va
    prezenta noua prognoza, pornind de la constatarea ca Polonia, Rusia
    si Turcia, ale caror economii beneficiaza de cresteri ale
    exporturilor si de influxuri de capital, au sanse sa aiba o
    crestere peste asteptari.

    Anderson de la IIF spune insa ca o depreciere
    a euro, care acum a ajuns pe piete spre 1,25-1,27 dolari/euro, fata
    de peste 1,30 doar cu cateva saptamani in urma, va reduce
    investitiile straine in Ungaria, Polonia, Cehia si Slovacia.
    “Producatorii din zona euro beneficiaza de deprecierea euro, iar
    aceasta va reduce presiunile de cost pentru ei, insa aceeasi
    slabire a euro dezavantajeaza investitiile straine catre Europa
    Centrala si de Est”, declara Anderson.


    O redresare dupa caderea de anul trecut a
    economiilor europene era inevitabila, a continuat Jeffrey Anderson,
    insa un reviriment adevarat nu mai este de asteptat, din cauza
    cererii interne slabe.

    In tranzactiile de vineri, euro a atins un
    nou record negativ, coborand pana la 1,2433
    dolari/euro, nivel nemaiatins din noiembrie 2008, in special din
    cauza scepticismului pietelor in legatura cu aplicabilitatea
    masurilor de austeritate fiscala din Grecia, Spania si
    Portugalia.

    Mark Allen, reprezentant al FMI pentru Europa
    Centrala si de Est, a declarat pentru publicatia Emerging Markets
    ca anul acesta “cresterea este fragila in estul Europei, iar
    redresarea este posibila, dar nu certa” in cele mai puternice state
    ale continentului. “Ne bazam pe cresterea in interiorul eurozonei,
    sperand ca in Germania va fi o crestere economica puternica”,
    adauga Allen.


    Presedintele BERD, Thomas Mirow, si-a exprimat
    ingrijoarea ca subsidiarele bancilor elene din Bulgaria, Romania si
    Serbia ar putea fi afectate de efectul crizei datoriilor grecesti,
    “in ciuda fundamentelor lor sanatoase”. Mirow a vorbit insa de un
    “risc potential”, precizand ca “pana acum nu am vazut nici un efect
    major, iar subsidiarele bancilor grecesti au evoluat
    bine”.
    Europa de Est are nevoie “urgenta”
    de     noi surse de
    crestere    , spre a pune
    capat dependentei excesive de credite in valuta si a deveni
    competitiva, considera Mirow. “Orice revenire dupa criza va fi
    indelungata si inconstanta. Principalele motoare de crestere ale
    perioadei dinainte de criza sunt asteptate sa ramana subturate in
    urmatorii ani, astfel incat e nevoie sa identificam noi surse de
    crestere”.


    Anul trecut, Europa de Est a fost regiunea
    cea mai lovita de criza creditului: dupa ce ani de zile
    investitorii au inundat zona cu capital, in 2009 capitalurile
    straine au plecat la fel de brusc cum au venit, iar pietele de
    export au cazut, astfel incat a fost nevoie de implicarea FMI
    pentru a tine pe linia de plutire tari ca Ungaria, Romania,
    Letonia, Ucraina sau Serbia: doua treimi din finantarile de urgenta
    acordate de FMI la nivel global au vizat aceasta
    zona.


    Dupa Mirow, statele din zona ar trebui sa iasa din
    epoca dependentei excesive de creditele in valuta si, in schimb, sa
    sa stimuleze pietele financiare locale, sa sustina mai mult
    IMM-urile, sa devina mai eficiente energetic, sa amelioreze
    relatiile comerciale regionale si sa urmareasca o integrare mai
    profunda cu UE.

    Reuniunea de la Zagreb este asteptata sa se
    incheie cu o majorare de capital cu 50% a BERD, pentru sustinerea
    finantarii in cele 29 de tari din Europa de Est si fosta URSS unde
    opereaza. Finantarea dezvoltarii in aceste tari reprezinta scopul
    pentru care a fost creata BERD in 1991. Daca va fi aprobata,
    majorarea de capital va insemna resurse suplimentare de 8,5-9
    miliarde de euro pe an intre 2011 si 2014.


    Anul trecut, BERD a acordat Romaniei
    finantari in valoare de 721 de milioane de euro, comparativ cu 318
    milioane in 2008. Intre 1991 si 2009, BERD a finantat Romania cu
    4,43 miliarde de euro in total.

  • Comisia Europeana: Romania nu indeplineste nici un criteriu de aderare la zona euro

    Comisia apreciaza ca Romania nu indeplineste criteriul de
    stabilitate a preturilor    . Dupa un maxim de 9,1% in iulie 2008,
    inflatia medie s-a mentinut in ultimele 12 luni (martie 2009-martie
    2010) la 5%, peste valoarea de referinta a zonei euro de 1%. Mai
    departe, inflatia este asteptata sa scada in 2010 si 2011, ca efect
    al activitatii economice slabe si al disparitiei efectelor produse
    de majorarile de accize, mentinandu-se insa peste valoarea de
    referinta a zonei euro. In 2010, inflatia va atinge 4,3%, iar in
    2011 va fi de 3%, considera autorii raportului.

    In privinta factorilor care ar influenta inflatia, riscurile tin
    mai mult de preturile externe la energie si de viitoare majorari
    ale preturilor administrate la gaze si alte utilitati. “Nu sunt de
    asteptat schimbari majore in privinta impozitelor indirecte in
    urmatorii cativa ani, desi nu pot fi excluse anumite majorari in
    contextul eforturilor de consolidare fiscala”, noteaza
    raportul.

    Preturile de consum au reprezentat in 2008 circa 58% din nivelul
    mediu al zonei euro, asa incat exista potential de convergenta
    (crestere) pe termen lung, mai ales in sectorul serviciilor, avand
    in vedere ca si nivelul real al veniturilor, situat la 44% din
    media zonei euro in 2008, are tendinta de a urca treptat spre cel
    din tarile zonei euro. Pentru a asigura competitivitate si o
    performanta solida in materie de inflatie, Comisia apreciaza ca
    este esential ca Romania sa mentina cresterea salariilor in linie
    cu productivitatea, sa practice o politica fiscala prudenta si sa
    stimuleze concurenta, in special in sectorul comertului si al
    serviciilor.

    Romania nu indeplineste nici criteriul situatiei
    bugetare    , fiind atentionata vara trecuta pentru deficit
    excesiv. In februarie, Bruxellesul a recomandat Romaniei sa-si
    reduca deficitul excesiv pana in 2012, prin intarirea politicii
    fiscale si reforma sistemului de pensii, dupa ce in toti anii
    anteriori a depasit 3% din PIB, ajungand la 5,4% in 2008 si 8,3% in
    2009. Estimarea Comisiei este ca anul acesta deficitul bugetar va
    fi de 8% din PIB si de 7,4% in 2011.

    Autorii precizeaza ca estimarea de deficit este mai mare decat
    cea din programul de convergenta cu zona euro, prezentat de Romania
    in martie, in special din cauza cresterii economice mai slabe, a
    efectelor deficitului bugetar din 2009 si a “faptului ca Guvernul
    se asteapta sa incaseze doar jumatate din datoria de rambursat de
    la Rompetrol, care ar fi reprezentat 0,5% din PIB pentru acest an”.
    Datoria publica este asteptata sa creasca de la 30,5% in 2010 la
    35,8% in 2011.

    Nici criteriul de variatie a cursului valutar si cel al
    convergentei dobanzilor pe termen lung nu sunt indeplinite,
    apreciaza Comisia. In ultimii doi ani, leul s-a depreciat fata de
    euro cu 12,9%, iar rata dobanzii pe termen lung in perioada martie
    2009-martie 2010 a fost de 9,4%, peste valoarea de referinta de 6%
    considerata de Comisie. Autorii noteaza insa ca in 2009, “leul s-a
    stabilizat, reflectand temperarea aversiunii globale la risc si o
    imbunatatire a balantei de cont curent”. In plus, nivelul rezervei
    valutare a ramas “robust” in 2009, respectiv circa 120% din datoria
    externa pe termen scurt pana la sfarsitul anului.

    Raportul recunoaste integrarea crescanda a economiei
    romanesti cu cea a UE, la nivelul comertului, al investitiilor
    straine si al integrarii financaire, “in special prin intermediul
    controlului strain asupra sistemului bancar”. Trei sferturi din
    comertul exterior se deruleaza cu celelalte state din UE, in
    special cu Germania, Italia si Franta; in privinta calitatii
    exporturilor insa, daca volumul marfurilor cu valoare adaugata
    slaba (textile) s-a injumatatiti intre 2000 si 2008, locul acestora
    a fost luat insa doar in mica masura de exporturi tehnologice cu
    valoare adaugata mare, “ceea ce sugereaza ca restructurarea
    economica in Romania este inca intr-o faza incipienta”.

    In privinta cresterii economice, raportul considera posibila o
    crestere de 0,8% in 2010 si 3,5% in 2011, “reflectand in principal
    o redresare a unor componente ale cererii interne, cu exceptia insa
    a cheltuielilor publice”. Dupa o cadere a productivitatii cu 6,2%
    in 2009, Comisia estimeaza ca pentru 2010 este posibila o redresare
    limitata, la 2,5%, pe care o vor face posibila restructurarile si
    concedierile.

    Este de asteptat si reducerea costului unitar al muncii cu 0,2%,
    dupa majorari de peste 15% in 2007-2008, din cauza impactului
    prelungit al recesiunii. Cresterea salariului nominal este
    asteptata sa scada, de la mai mult de 20% in 2007-2008 si apoi 3%
    in 2009, incetinirea cresterii urmand sa continue in acest an.

    Raportul Comisiei ia in calcul noua tari – Bulgaria, Cehia,
    Estonia, Letonia, Lituania, Ungaria, Polonia, Romania si Suedia,
    concluzia fiind ca, pe baza criteriilor de convergenta considerate,
    Estonia este singura tara care indeplineste conditiile de aderare
    la zona euro. Ministrii de finante ai UE vor lua o decizie asupra
    candidaturii Estoniei la aderare la summitul din luna iulie.

    In aprilie, guvernatorul BNR a declarat ca obiectivul Romaniei
    ramane aderarea la zona euro in 2014-2015, precizand insa ca gradul
    de pregatire a tarii pentru adoptarea monedei unice este mai putin
    importanta decat o eventuala amanare cu un an sau doi a momentului.
    In urma cu cateva zile, agentia de rating Fitch a publicat un
    raport in care apreciaza ca Romania ar putea adera la zona euro in
    2015, laolalta cu Bulgaria, Polonia, Ungaria si Letonia, in timp ce
    Estonia va fi integrata inca din 2011.

  • FMI: “Continua incertitudine politica” mentine dependenta Romaniei de banii Fondului

    In Europa de Est, dificultatile de finantare si politicile
    restrictive vor continua sa franeze cererea interna mai ales in
    Ungaria, Letonia si Romania, unde redresarea abia incepe sau
    lipseste total, apreciaza Fondul. In schimb, Estonia, Slovacia si
    Turcia isi revin in mod clar, in parte si fiindca performanta lor
    dinainte de criza le ofera marja de manevra mai mare. Polonia a
    evitat oricum recesiunea, Rusia a fost ajutata de cresterea
    exporturilor si de politicile macro expansioniste, iar Ucraina a
    depasit punctul cel mai de jos al crizei, dar fara ca tendinta de
    evolutie sa fie clara.

    “Stabilizarea economica prin programele de credit cu FMI a
    permis catorva tari, in special Ungariei, sa-si recapete sau sa-si
    consolideze accesul la finantare de pe pietele de capital, creand
    premisele unei iesiri fara probleme din programele respective”,
    scrie unul dintre analistii FMI. Pentru alte tari, in schimb,
    iesirea din programele cu Fondul ar putea fi complicata de factori
    specifici, intre care restrictiile regimului de consiliu monetar
    (Letonia) sau “continua incertitudine politica (Islanda, Romania,
    Ucraina)”.

    Inca din ianuarie, Ungaria a anuntat ca nu mai are nevoie de
    banii FMI, desi actualul acord cu Fondul expira in octombrie.
    Pentru Romania, care foloseste in continuare transele de imprumut,
    acordul in curs expira in mai 2011, urmatoarea transa fiind
    asteptata acum pentru luna iulie.

    PROTEJATI-VA PENSIONARII

    FMI prezinta comparativ programele de credit cu tarile europene
    afectate de criza (Ungaria, Ucraina, Islanda, Letonia, Belarus,
    Serbia, Romania, Polonia si Bosnia). Romania, unde valoarea
    creditului stand-by a fost cea mai mare (17,1 miliarde de dolari),
    este singura tara in cazul careia Fondul specifica, la capitolul
    privind reviziile si conditiile ulterioare incluse in acord, ca
    “alocatiile pentru programele sociale vor creste, iar protectia va
    fi consolidata pentru pensionarii cei mai vulnerabili si pentru
    angajatii din sectorul public cu cele mai mici salarii”.

    Pentru statele Europei emergente, esentialul va fi de acum
    inainte sa atraga capital pentru investitii, cu grija insa de a
    evita pericolele asociate cu influxurile excesive, speculative din
    ultimii ani, considera analistii Fondului. De altfel, criza a lovit
    cel mai tare tocmai tarile unde intrarile de capitaluri au fost
    excesive, hranind frenezia creditarii si supraincalzind
    economia.

    In tarile unde intrarile de capital “sanatos” deja s-au reluat,
    FMI sustine ca e nevoie de “politici fiscale restrictive si de
    aprecierea monedelor nationale”, daca regimul cursului de schimb
    este flexibil, iar in tarile unde se fac inca eforturi de a atrage
    capital, cele mai bune cai sunt cresterea productivitatii, a
    mobilitatii pe piata muncii si rezolvarea problemelor specifice de
    infrastructura. Peste tot in Est, foarte importante raman
    stabilitatea financiara, limitarea riscului din sistemul bancar, a
    excesului de credite in valuta.

    RELUAREA CREDITARII SE AMANA

    Cresterea reala a PIB este apreciata la 1% pe ansamblul zonei
    euro si la 1,5% in 2011, an cand performerii zonei vor fi Franta
    (1,8%) si Germania (1,7%). Italia isi va reveni mai incet, iar
    Spania va avea tot crestere negativa in 2010. Productia va fi mai
    dinamica, serviciile se vor relansa mai lent.

    In afara zonei euro, economiile europene emergente se vor
    redresa diferit, in functie de efectele crizei in cele mai afectate
    dintre ele si in functie de ritmul revenirii in Europa de Vest.
    Pentru ele este prevazuta o crestere de 1,4% in acest an si de 3,5%
    la anul, prognoza care ia insa in calcul estimarile anterioare ale
    Fondului pentru Romania, cu o posibila crestere de 0,8% in 2010 si
    de 5,1% in 2011 (intre timp, prognoza s-a modificat la -0,5% pentru
    acest an si 3,6% la anul). FMI socoteste in categoria economiilor
    emergente din Europa sapte tari (Bulgaria, Ungaria, Polonia,
    Romania si tarile baltice), considerand ca locul Cehiei este intre
    economiile avansate de pe continent.

    Tarile care au avut excedent de cont curent in 2007 par mai bine
    situate pentru o redresare decat cele ce s-au bazat mai mult pe
    cererea interna si au avut deficite, constata autorii raportului.
    Tarile care au crescut mai mult pe credit inainte de criza si
    depind intr-un grad mai mare de finantari bancare isi vor reveni
    mai greu si mai tarziu, intrucat bancile vor ramane inca o vreme
    incapabile sau reticente sa reia creditarea. Preturile locuintelor
    vor ramane la niveluri joase.

    Sunt economisti care cred posibila o “redresare fara credit”,
    adica o relansare a consumului care contracareaza lipsa creditelor
    pentru investitii, numai ca actualul climat de neincredere, cand
    somajul creste, impozitele se majoreaza si asteptarile de venituri
    viitoare (inclusiv pensii) scad, face improbabila ipoteza,
    apreciaza FMI.