BusinessMagazin

Category: Analize

Descoperă analize de afaceri și din domeniul financiar – pentru a rămâne informat ai nevoie să citești aceste analize.

  • Ce ascunde cresterea de doua cifre a pietei farmaceutice

    “Prin cresterea de o treime de la mijlocul anului, fata de
    perioada similara a anului trecut, companiile producatoare de
    medicamente si-au rezolvat marjele de profit planificate pe un
    intreg an, dupa numai sase luni.” Declaratia venita in
    exclusivitate pentru BUSINESS Magazin ii apartine presedintelui
    Casei Nationale de Asigurari de Sanatate, Nicolae Lucian Duta.
    Practic, seful CNAS ridica mingea la fileu producatorilor de
    medicamente, iar replica lor vine pe tonuri diferite.

    Dragos Damian, CEO al Terapia-Ranbaxy si presedintele Asociatiei
    Producatorilor de Medicamente Generice din Romania, observa ca sunt
    doua laturi distincte ale problemei: “Presedintele Duta foloseste
    termenul de producatori la modul general. Eu cred ca trebuie sa
    facem distinctia intre producatorii de originale (medicamentele
    inovatoare, aflate sub protectia brevetului) si cei de generice
    (doctoriile disponibile la preturi mai mici, iesite de sub patent,
    cu acelasi efect terapeutic) ca si crestere in piata”. Damian
    explica, in acest sens, ca piata de originale a avut un ritm de
    crestere in primul semestru al lui 2010 de 50%, in timp ce piata de
    generice a crescut numai la jumatate (cu 20-22%), dar nu pe seama
    maririi volumelor existente, ci din lansarea unor produse noi.

    Ca diferenta dintre producatorii de doctorii scumpe si ieftine,
    ca volume si valoare, Romania e undeva in linie cu alte piete,
    chiar daca estul Europei mizeaza mai mult pe generice pentru
    echilibrarea cheltuielilor. Insa Damian insista pe faptul ca piata
    genericelor a scazut cu 15% in volum si 18% in valoare din iulie
    2008 pana in decembrie 2009, ceea ce ar dovedi ca reglementarile pe
    care le-au impus CNAS si Ministerul au lovit in medicamentele
    ieftine si ca de fapt cresterea din primul semestru nu ar fi tocmai
    relevanta. Seful genericelor vorbeste despre un “animal ciudat” pe
    care l-a construit criza din cauza ca farmaciile nu au fonduri,
    deci tind sa ia bani vanzand medicamente mai scumpe. “Nu e de fapt
    problema medicilor sau a farmacistilor sau a unui abuz din partea
    vreunei companii, ci e pur si simplu o alternativa de a se
    finanta”, conchide Damian.

    Scaderea din 2008 pana la sfarsitul anului trecut este
    explicabila si in opinia lui Marian Pana, business unit director
    Cegedim Romania, prin faptul ca plaja de preturi a migrat catre
    produse scumpe, intrucat se incearca asigurarea a cat mai multi
    bani gheata din vanzarile catre pacienti. Farmacistii recunosc
    situatia, care ilustreaza clar nevoia imediata de numerar, cat timp
    platile de la CNAS pentru medicamentele gratuite si compensate se
    fac dupa mai bine de sase luni.

    De cealalta parte, Sorin Popescu, corporate affairs director al
    Amgen si vicepresedintele Asociatiei Producatorilor Internationali
    de Medicamente, care grupeaza 22 de companii de medicamente
    originale, refuza sa comenteze afirmatiile sefului CNAS, cum ca
    obiectivele pe un an ale producatorilor de originale s-au
    indeplinit deja la sase luni si spune ca scopul asociatiei nu se
    refera la alinierea la niste planuri comerciale. “Planul general al
    companiilor de medicamente inovatoare e sa creasca accesibilitatea
    pacientilor la tratamentele care salveaza vieti, care ii tin in
    viata mai mult timp si care le acorda un confort mai mare.”

    Pe de alta parte insa, sustine Popescu, exista exporturi
    paralele din ce in ce mai mari de produse farmaceutice, care sunt
    contabilizate ca vanzari in tara, ceea ce nu e de fapt adevarat.
    “Ceea ce pot sa va spun despre aceste cifre e faptul ca ele sunt
    doar pe hartie. Vorbim, de fapt, despre inregistrari de facturi, nu
    sunt incasari. Banii pentru vanzarile pe piata interna ar fi
    trebuit sa vina dupa sase luni, dar ei nu vin nici dupa noua.” Mai
    exact, vicepresedintele ARPIM sustine ca, intrucat pretul de
    vanzare al medicamentelor la noi in tara este la nivelul minim
    european, multe dintre doctoriile importate iau drumul altor
    meleaguri, unde sunt vandute la preturi mai mari si deci nu pot fi
    luate in calcul la cresterea reala a pietei romanesti. “Acea cifra
    e reala ca importuri in Romania, dar nu e reala ca vanzari in
    tara.”

    Replica reprezentantului genericelor e ca afirmatia lui Popescu
    e falsa. Dragos Damian spune ca plusul de ansamblu al pietei de 35%
    este real: “Nu este o crestere pe exporturi paralele, ci una reala.
    In conditiile in care in volum piata totala a crescut doar cu 12%,
    este evidenta o migrare a consumului catre medicamente scumpe”.

    Datele Cegedim, companie de cercetare si studii de piata
    specializate pe zona farmaceutica, releva ca piata totala de
    medicamente a castigat in volum 12,6% in prima jumatate a lui 2010,
    fata de perioada similara a anului trecut. Cat despre pierderile de
    circa 15% acuzate mai devreme de Damian pentru 2009, ele au fost
    cauzate in primul rand de introducerea pretului minim european
    pentru medicamente.

    Potrivit raportului Cegedim, scaderea ponderii spitalului la
    9,4% in valoare din totalul cheltuielilor cu medicamentele confirma
    starea “de avarie” a acestui segment, iar situatia este mai mult
    decat ingrijoratoare, in conditiile in care media europeana este in
    jur de 20-25%. Fiindca atat timp cat spitalele nu mai au fonduri,
    pacientul trebuie sa plateasca medicamentele din propriul buzunar,
    fara sa mai conteze daca e internat sau se trateaza acasa.

  • In premiera, Erste imbunatateste prognoza economica pentru Romania

    Raportul de analiza pune aceasta imbunatatire in special pe
    seama performantei din agricultura, sector cu pondere importanta in
    formarea de valoare adaugata bruta (8%). Estimarea nu exclude insa
    recaderea economiei in teritoriu negativ in trimestrul al treilea,
    ca efect al masurilor de austeritate bugetara. Pentru 2011, grupul
    austriac se asteapta la o crestere a PIB de 1,2%, iar pentru 2012
    la 2,3%. “Cresterea nu va reveni la nivelul dinainte de criza mai
    devreme de 2014.”

    Analistii Erste si ai BCR au imbunatatit si prognoza privind
    somajul, despre care se asteapta sa nu depaseasca 8,5% la sfarsitul
    anului, fata de 7,4% in septembrie, insa nu numai gratie semnelor
    de redresare din sectorul privat, acolo unde sunt de asteptat
    comenzi in crestere pentru export, dar si fiindca banca anticipeaza
    ca “restructurarea sectorului public pare sa fie mai dificila”
    decat se estimase.

    “Cresterea economica nu va fi suficient de solida ca sa reduca
    semnificativ somajul; previziunea noastra este ca acesta va ramane
    si in urmatorii ani la niveluri peste cele dinainte de criza.
    Cresterea salariului real va fi negativa si in 2010, si in 2011”,
    afirma expertii. Ultimul an cu majorare a salariului brut real a
    fost 2009, cu 2,7%; anul acesta va scadea cu 7,8%, iar anul viitor
    cu 2,3%.

    Importurile ar putea ramane mai dinamice decat exporturile in
    ultima parte a anului, daca industria continua sa-si revina.
    “Exista perspectiva ca in termeni de formare a PIB, cererea externa
    sa devina negativa in 2010”, apreciaza raportul Erste/BCR.
    Deficitul balantei comerciale ar urma sa atinga 6% din PIB, fata de
    5,9% in 2009, pentru ca la anul sa se reduca usor, la 5,6%.

    Fluxurile mai mici de fonduri europene si remiterile mai mici de la
    lucratorii din strainatate vor creste deficitul de cont curent la
    6,2% din PIB, in crestere de la 4,5% anul trecut. Situatia nu se va
    imbunatati prea mult nici la anul, cand deficitul va scadea doar la
    6% din PIB.

    Investitiile straine directe vor fi modeste, la 2,3% din PIB, fata
    de 4,2% in 2009, iar in urmatorii doi ani nu vor depasi 3% din
    PIB.

    In privinta inflatiei, analistii bancii cred ca efectele de runda a
    doua ale majorarii TVA vor fi slabe, contracarate de piata
    taraneasca, mai putin sensibila la evolutiile fiscale, de
    stabilitatea leului si de reducerea consumului. Inflatia este
    asteptata sa ajunga la 8% la sfarsitul anului.

    SCENARIUL CEL BUN: FMI, UE SI STABILITATE POLITICA

    Erste/BCR anticipeaza ca Romania va incheia un nou acord cu FMI si
    UE, insa de tip preventiv, cu posibilitatea de a trage fonduri
    numai daca se deterioreaza conditiile de piata. Continuarea
    relatiei cu FMI si UE in acest fel este apreciata ca benefica
    pentru intentiile Guvernului de a atrage finantare de pe pietele
    externe prin emisiune de titluri pe termen mediu.

    Dobanda BNR va putea incepe sa scada din nou din primul trimestru
    din 2011, ca sa sustina “redresarea fragila” a economiei; in
    acelasi timp, anul viitor vor putea scadea si dobanzile cerute
    statului roman pe pietele externe, in conditiile unui mediu politic
    stabil si ale continuarii acordului cu FMI si UE.

    In fine, cursul de schimb este asteptat sa ajunga la 4,2 lei/euro
    la sfarsitul anului in curs, pentru a urma apoi o tendinta de
    apreciere lenta, spre 4,1 lei/euro la sfarsitul lui 2011 si 3,9% la
    finele lui 2012. Erste se intemeiaza pe nivelul mai mult decat
    confortabil al rezervei valutare si pe faptul ca BNR, conform
    declaratiilor guvernatorului Isarescu, nu are in vedere sa
    protejeze un anumit nivel de curs, insa exista anumite zone de
    echilibru care se schimba in timp si care sunt monitorizate cu
    atentie.

  • Cat de riscanta este Romania? Investitorii straini evalueaza sansele motiunii de cenzura

    Investitorii apreciaza ca motiunea de cenzura depusa luni de
    opozitie, asupra careia parlamentarii isi vor da votul saptamana
    viitoare, nu va reusi sa darame guvernul Boc, insa va esua doar la
    limita, astfel incat supravietuirea Guvernului nu va insemna si
    sustinere pentru programul de reforme, care va ramane probabil sub
    presiune. La perceptia de instabilitate contribuie si posibilitatea
    Guvernului de a impune legile de reforma si masurile de austeritate
    prin ordonante, fara apelul la vot parlamentar, practica ce nu
    poate fi sanctionata decat prin motiuni de neincredere.

    “Riscul ca masurile de reforma sa nu fie aplicate este foarte mare,
    din cauza opozitiei fata de guvern, iar aceasta ne face precauti”,
    declara Daniel Hewitt, analist la Barclays Capital, citat de
    Reuters. “Intr-un sens mai larg, nu vad
    alternativa la ceea ce se intampla acum. Dar este vorba de o
    situatie care nu pare foarte stabila.”

    Liderul PSD, Victor Ponta, declarase luna trecuta pentru aceeasi
    agentie de presa ca va incerca sa reduca TVA si sa desfiinteze
    sistemul cotei unice – masuri pe care BNP Paribas le-a calificat
    drept “o strategie economica nerealista” care va ingreuna alinierea
    la programul convenit cu FMI.

    “Guvernul face ce poate, dar fiecare masura adoptata intampina o
    rezistenta inversunata. Riscul permanent ca Guvernul sa cada
    intretine o perceptie de instabilitate mare”, adauga Nicolae
    Chidesciuc, economist-sef al ING Bank Romania.

    Analistii citati de Reuters acuza si refuzul statului de a vinde
    obligatiuni la o dobanda mai mare de 7%, desi perceptia de risc
    este mai mare, si masurile probabile ale BNR de a limita
    fluctuatiile leului sunt “alte motive de ingrijorare” pentru
    traderi, sustine Reuters.

    CUM MASURAM RISCUL

    Este stiut ca de cateva luni incoace, analistii bancilor straine
    pledeaza sustinut ca Finantele sa accepte sa vanda titluri de stat
    cu o dobanda mai mare decat plafonul impus de 7%, motivand ca ar fi
    crescut riscurile asociate de investitori cu Romania. Cat despre
    controlul asupra leului, presiunile au venit sub forma a numeroase
    comentarii care au cerut in ultima vreme ca BNR sa lase leul sa se
    deprecieze, pentru a avantaja exporturile, cu motivul ca riscul
    implicat pentru companiile si populatia care au credite in valuta
    ar fi mai putin important decat castigurile din competitivitatea la
    export.

    Deocamdata, in clasamentul CMA Datavision al primelor 10 tari cu
    cea mai mare probabilitate de intrare in incapacitate de plata a
    datoriei publice externe, calculat in functie de cotatiile CDS
    (contracte de asigurare contra riscului de default), Romania nu mai
    figureaza de luna trecuta. Topul CMA Datavision, actualizat zilnic,
    este dominat de Venezuela, Grecia si Argentina, considerate cele
    mai riscante tari din lume.

    Presa romaneasca a publicat saptamana trecuta o stire despre topul
    CMA, preluand concluziile unui raport trimestrial al CMA, care
    consemna ca in trimestrul trecut, Romania a figurat in clasament.
    In octombrie insa, inclusiv pana in momentul de fata, Romania nu a
    mai figurat deloc in clasament.

    Conform datelor CMA (Credit Market Analysis este membra a CME
    Group, cea mai mare bursa de instrumente derivative), prima de risc
    pentru datoriile Romaniei, ceruta de investitorii in obligatiuni si
    alte titluri de stat, era la inceputul lui septembrie de 382,18
    puncte. Chiar si atunci, Romania era foarte departe de riscul
    calculat in iunie, cand s-a aflat pentru prima data in acest top si
    cand prima de risc era in jur de 410 puncte.

  • 8 ani de comert. Cine a pierdut, cine a castigat?

  • UniCredit Private Banking: Milionarii isi pierd increderea in banci, din cauza crizei

    Unii dintre cei intervievati iau in considerare iesirea partiala
    de pe pietele financiare, iar imaginea bancilor in ochii lor are
    probleme, intrucat acestea par sa fie mai preocupate de vanzarea
    produselor lor decat de a oferi consiliere personalizata de
    investitii, arata rezultatele sondajului, care a avut drept
    subiecti peste 100 de clienti cu venituri mari din Germania,
    Austria, Polonia si Italia.

    “Ceea ce parea un sistem foarte rezistent si o piata ce functiona
    bine a devenit mai intai un cazinou si acum un teren minat”, arata
    raportul UniCredit, preluat de Reuters. “Toata lumea va incepe, incet si in
    decurs de cativa ani, sa gandeasca altfel banii, investitiile,
    bancile si consilierea financiara.”

    Andreas Woelfer, seful UniCredit Private Banking, declara ca multi
    clienti vor consiliere, insa isi pierd increderea in banci din
    cauza crizei si sunt mai dispusi sa ceara o a doua sau a treia
    opinie in privinta modului in care ar fi bine sa-si investeasca
    banii.

    Aceasta a intensificat concurenta intre banci si face industria
    financiara sa depuna eforturi mai mari pentru a recapata increderea
    clientilor. “Trebuie sa fii mai deschis in a le intelege afacerile,
    scopurile si viata, si nu numai sa te concentrezi asupra
    performantei unei mici parti din activele lor lichide”, spune
    bancherul.

    UniCredit Private Banking si-a schimbat modul de interactiune cu
    clientii bogati, concentrandu-se mai mult pe abordarile
    conservatoare si orientate spre valorile familiei. “Valorile
    acestor oameni sunt mult mai asemanatoare cu cele ale restului
    populatiei decat se crede in mod obisnuit”, adauga Woelfer.

  • Reportaj: Daca nu Belgia, atunci unde?

    Franta a fost intotdeauna tara pasionatilor de moda, Olanda
    patria bicicletelor si Elvetia mama ciocolatei. Belgia insa este
    tara tuturor. In Bruges, ciocolateriile te imbie la tot pasul. Zeci
    de oferte garnisesc vitrinele acestor boutique-uri unde ciocolata
    este fie produsa, fie ornata manual. Nimic nu este lasat la voia
    intamplarii, de la forma si culoarea bomboanelor si a tabletelor de
    ciocolata si pana la ambalaj. Ciocolata este in sine o atractie
    turistica in Bruges, care atrage deopotriva localnici, dar mai ales
    turisti, placut surprinsi de inventivitatea ciocolatierilor. {i cum
    cele mai multe ciocolaterii sunt pe stradutele pietonale, care trec
    peste canale si prin parcuri, precum si prin zonele de shopping,
    orasul este in sine o invitatie la plimbare.

    Parcurile din Bruges sunt largi si cochete, cladirile frumos
    conservate, iar preferata turistilor este o zi de relaxare in acest
    orasel care este supranumit Venetia Nordului. Asadar, nu doar
    ciocolateriile atrag vizitatori. Nici magazinele de haine nu se
    lasa mai prejos. Desi vanzatorii nu te asteapta in usa ca in Turcia
    si desi vitrinele nu sunt acoperite cu oferte “Orice la 10 lei”,
    cumparatorii intra si nu ies cu mana goala. De fapt, asta m-a mirat
    cel mai mult in Bruges: aproape toti oamenii care se plimbau prin
    oras duceau in mana una sau mai multe sacose cu insemnele unui
    brand de haine. Nici urma de priviri lungi la vitrine sau de
    restrictii in bugetele de cumparaturi – toata lumea cumpara
    ceva.

    In capitala Europei, la Bruxelles, pe artera comerciala nu mai ai
    loc sa pasesti. Cumparatorii se inghesuie in magazine, desi
    perioada reducerilor inca nu a inceput.

    Pe o distanta de nici 400 de metri sunt, aproape unul dupa altul,
    cele mai populare magazine: patru H&M. Nimeni nu iese fara o
    punga inscriptionata cu logo-ul retailerului suedez, iar in fiecare
    magazin coada numara cel putin 5 persoane. La doar cativa pasi
    gasesti toate numele momentului in ceea ce priveste moda
    mass-market, cele mai multe detinute de spaniolii de la Inditex:
    Zara, Mango, Bershka sau Desigual sunt doar cateva dintre
    ele.

    Care este insa motivatia unui retailer sa isi deschida mai multe
    unitati pe aceeasi ruta comerciala? Este evident vorba de imagine
    si de vizibilitate, insa “in principiu pot exista mai multe motive.
    Printre acestea se numara asumarea unei eventuale canibalizari de
    vanzari proprii pentru a evita aparitia sau dezvoltarea unui
    concurent intr-o zona apropiata cu potentialul de a afecta
    afacerile”, crede Szabolcs Nemes, Senior Project Manager in cadrul
    Roland Berger Strategy Consultants Romania.

    Poate fi vorba insa si de un concept de magazin diferit din punctul
    de vedere al clientilor tinta, al gamei de produse oferite sau al
    dimensiunii punctului de vanzare. “Astfel de complementaritate
    poate exista, de exemplu, in cazul unui retailer de imbracaminte
    care are un magazin distinct pentru articolele pentru barbati,
    femei si copii. Acestea sunt plasate in apropiere unul de celalalt.
    H&M, de exemplu, deseori practica astfel de diferentieri”,
    explica Nemes. “Acelasi lucru este valabil si in cazul unui
    retailer cu magazin de imbracaminte, dar si cu outlet de accesorii
    sau obiecte pentru casa.” In pofida crizei financiare care si-a
    lasat amprenta asupra economiilor europene si care a golit
    buzunarele consumatorilor, sectorul de retail din Belgia este pe
    plus. Astfel, in luna iulie a acestui an vanzarile au crescut cu
    1,4% comparativ cu luna precedenta si cu 0,8% fata de aceeasi
    perioada a anului precedent. Romania nu a simtit aceleasi cresteri
    la acest capitol, ci dimpotriva, in conditiile in care declinul
    lunar este de 10,5%, iar scaderea fata de 2008 se ridica la
    8%.

    Cine sunt insa cei care cumpara? Turistii sau belgienii? Belgia nu
    a fost niciodata o destinatie turistica de top. Nici in 2009 micul
    stat nu a reusit sa intre in topul celor mai importante zece
    destinatii turistice din lume dupa numarul de turisti
    internationali primiti, unde se regasesc sase state europene, in
    frunte cu Franta si Spania.

    Mai mult, anul trecut numarul de turisti straini a scazut cu 5,9%,
    potrivit Eurostat. Evolutia turismului in Belgia a fost in ton cu
    evolutia turismului mondial. {i numarul de belgieni care au ales sa
    isi faca vacantele in strainatate a scazut, pentru prima data dupa
    2004. Turismul intern a avut o evolutie mai buna, numarul
    belgienilor care au preferat sa viziteze “frumusetile patriei”
    crescand cu 1,6%. Printre turisti se gasesc si cativa romani
    rataciti, care nu ocolesc Belgia, desi prefera sa isi petreaca
    vacantele in alte tari europene, printre cele mai populare in anii
    trecuti au fost Grecia, Bulgaria, Turcia, Cipru, Egipt, Tunisia,
    Spania, Austria, Franta, Italia.

    “Sa stiti ca sunteti singura persoana din Romania care a decis sa
    ne viziteze”, imi spune “gondolierul” unei barci din Bruges, care
    stia sase limbi straine si cateva cuvinte in romana. In Bruges,
    bijuteria de pe coroana Belgiei, transportul se poate face pe apa
    pentru turistii care vor sa cutreiere canalele si sa vada orasul
    intr-o ora, pentru aproape 8 euro. {i bicicletele sunt la ele acasa
    aici. Sute de biciclisti decoreaza strazile. In gara din Bruges te
    simti ca in Amsterdam intr-o parcare de vehicule pe doua roti. Sute
    de biciclete de toate culorile stau cuminti una langa alta in
    asteptarea proprietarului. Nu doar localnicii opteaza pentru
    biciclete, ci si turistii grabiti. Ciclistii sunt chiar
    privilegiati, pentru ca exista peste 50 de strazi cu sens unic,
    unde ei pot pedala in ambele directii. Bicicletele pot fi
    inchiriate cu 3-4 euro per ora sau cu 6-12 euro pentru o zi
    intreaga.

    Daca in orasele mici, precum Bruges sau Gent, oportunitatile de
    transport sunt variate, in capitala europeana Bruxelles cele mai
    bune optiuni raman transportul in comun sau masina. Din pozitia de
    oras care gazduieste institutiile europene, Bruxelles se bucura de
    un flux mare de oameni de afaceri, politicieni sau economisti care
    vin in interes de serviciu.

    In fiecare zi, pragul institutiilor europene este trecut si de
    zeci, chiar sute de romani, veniti fie pe cont propriu, in interes
    personal sau de afaceri, fie adusi de europarlamentarii romani.
    Fiecare europarlamentar roman dintre cei 33 primeste fonduri de la
    Parlamentul European pentru a aduce anual circa 100 de persoane la
    Bruxelles. In zona office a orasului, oamenii, intotdeauna grabiti,
    merg la pas alert spre o destinatie comuna: institutiile europene.
    Cartierul european din Bruxelles, care gazduieste institutiile
    europene, face nota discordanta cu restul capitalei Belgiei, unde
    arhitectura pariziana se imbina cu aerul boem al Amsterdamului.
    Cladirile de sticla si oamenii in costum dau tonul in acest cartier
    aflat ceva mai departe de centrul orasului, unde arhitectura gotica
    domina piata centrala, Grand Place, sau asa numita “inima a
    orasului”.

    Bruxelles nu este insa unul dintre cele mai frumoase orase ale
    Belgiei sau cel putin asta sustin atat localnicii, cat si turistii.
    La capitolul turism, Bruges, Gent sau Antwerp sunt principalele
    atractii.

    “Bruges este mult mai frumos decat Bruxelles, este mai turistic,
    mai mic si mai romantic”, spune reprezentanta biroului de turism
    din oras. Arhitectura bine conservata din Bruges il propulseaza in
    topul celor mai frumoase orase din Belgia, potrivit celor mai multe
    topuri. Andreea, un turist roman care a vizitat Belgia, spune ca
    arhitectura e punctul forte al micutului oras de pe ape.

  • Raiffeisen: A stimula cu orice pret cresterea economica, prin reducerea taxelor – “cel mai rau lucru posibil”

    Analistii Raiffeisen Bank Romania – intre care economistul-sef
    al bancii, Ionut Dumitru, care este si presedintele Consiliului
    Fiscal – sustin ca Guvernul nu are marja de manevra ca sa poata
    stimula astfel economia, din cauza dificultatii de a finanta
    deficitul de cont curent si deficitul bugetar. In schimb, statul ar
    trebui sa se concentreze acum pe reformele structurale si
    imbunatatirea eficientei cheltuielilor publice. “A merge inainte cu
    programul de consolidare fiscala este singura optiune in acest
    moment, iar a nu face aceasta ar putea agrava recesiunea si ar face
    redresarea economica si mai grea.”

    In ultimul timp au aparut voci care cer majorarea deficitului
    bugetar si cresterea cheltuielilor (PSD, dar si reprezentantii
    Consiliului Investitorilor Straini, care au sugerat renegocierea
    acordului cu FMI, ca sa permita Guvernului sa aloce mai multi bani
    pentru investitii in infrastructura la anul). Alte sugestii privesc
    reducerea taxelor, in acest sens existand un proiect de lege al
    senatorului Iulian Urban (PDL), semnat de alti 23 de membri ai
    partidului, care prevede reducerea cotei unice la 10% si care a
    trecut la 5 octombrie prin Comisia de buget-finante.

    Pe de o parte, spun analistii Raiffeisen, Romania nu-si poate
    permite un deficit bugetar mai mare, intr-un moment cand toate
    tarile UE sunt concentrate pe reducerea rapida a deficitelor lor.
    “Romania nu poate face exceptie; ar fi dificil de finantat un
    deficit mare cand aversiunea la risc a investitorilor fata de
    tarile cu deficite mari este la cote inalte.”

    Pe de alta parte, deficitul bugetar mare ridica problema in ce
    masura este tara capabila sa finanteze nivelul actual al
    deficitului de cont curent, aflat acum 6% din PIB. Fluxurile nete
    de capital strain privat s-au ridicat doar la 3,8 miliarde de euro
    in iulie 2009 – iulie 2010, in timp ce deficitul de cont curent a
    fost de 6,2 miliarde, ceea ce inseamna ca Romania are nevoie de
    capital suplimentar, fie de la investitori privati, fie din noi
    imprumuturi de la institutiile internationale. Acestea din urma au
    asigurat pana acum grosul finantarii (6,5 miliarde in iulie 2009 –
    iulie 2010).

    Raiffeisen considera ca Romania nu are nevoie neaparat sa imprumute
    alti bani de la FMI sau UE, intrucat ar putea acoperi temporar
    deficitul de finantare din rezerva valutara de la BNR, aflata la un
    nivel foarte inalt (8,7 luni de importuri). Dar aceasta solutie
    functioneaza numai daca va continua consolidarea fiscala, astfel
    incat statul sa convinga pietele externe ca acest deficit de
    finantare nu se va prelungi pe termen mediu si lung – cu alte
    cuvinte, ca Romania merita sa fie o destinatie de investitii.

    Daca planul Guvernului de consolidare fiscala esueaza, atunci
    consumul si investitiile in sectorul privat se vor reduce, iar
    consecinta va fi ca inflatia va creste si leul se va deprecia
    drastic, ceea ce va sili Romania sa apeleze la noi linii de credit
    de la FMI si UE.

    Raiffeisen Bank Romania estimeaza pentru 2010 o scadere a PIB cu
    3%, urmata de o crestere cu 2% in 2011. Inflatia va ajunge la anul
    la 4,5%, dupa ce va termina anul in curs la 8,2%. Deficitul bugetar
    ar urma sa se reduca de la 7,2% la 5,2% din PIB, iar cel de cont
    curent sa se adanceasca de la 7% la 8,8%, pe seama cresterii
    dezechilibrului din balanta comerciala.

    Banca prevede pentru anul viitor investitii straine directe de 4,4
    miliarde de euro, in crestere de la 3,3 miliarde in acest an.
    Somajul ar urma sa ramana insa la acelasi nivel – 8,3%.

  • Metro: anul acesta 800 de clienti au remodelat spatiile cu sprijinul nostru

    Cu vanzari de 1,23 mld. de euro in 2009, Metro a declansat o
    serie de proiecte prin care sa-si eficientizeze business-ul. Un
    exemplu este si divizia de oameni dedicati relatiei cu clientii din
    comert si horeca, divizie ale carei baze au fost puse anul trecut
    si care urmareste sa ajute la cresterea vanzarilor firmelor din
    segmentele mentionate.

    Pentru remodelarea spatiilor clientilor din retail angajatii
    Metro asigura consultanta gratuita – de la evaluare, sugestii de
    amenajare si pentru alcatuirea sortimentatiei. Durata unui proiect
    de reamenajare variaza foarte mult, in functie de nevoile si
    disponibilitatea proprietarului de magazin dar si in functie de
    spatiu. “Durata medie se plaseaza intre 2 si 3 luni, dar se poate
    ajunge si la proiecte de 4-5 luni”, spune oficialul Metro. Aceeasi
    situatie se regaseste si in cazul costurilor pentru remodelare,
    suportate de antreprenori: pot varia de la cateva sute de euro pana
    la un prag de 10.000 de euro.

    Acest proiect, prin intermediul caruia MCC a participat la
    remodelarea a peste 1.300 de spatii, se desfasoara si pe alte piete
    in care este prezenta reteaua germana.Afacerile micilor comercianti
    reprezinta segmentul cel mai afectat de pe piata, confruntandu-se
    atat cu scaderea puterii de cumparare cat si cu o presiune tot mai
    mare din partea retelelor de discouunt, super si hipermarket. Pe
    parcursul ultimilor opt ani, numarul de spatii de tip convenience,
    care reunesc magazinele de cartier, chioscurile si spatiile din
    benzinarii, au inregistrat cea mai drastica scadere dintre toate
    tipurile de comert inregistrand un declin de 53,9% fata de 2002
    conform datelor companiei de cercetare de piata MEMRB citate de
    reprezentantii Metro Cash & Carry Romania.

  • Romania in cerc vicios: indatorarea la FMI va ingreuna redresarea economica in urmatorii cinci ani – UniCredit

    Toate cele trei tari vor avea la anul necesitati de finantare de
    peste 10% din PIB – in cazul Romaniei, de aproape 17% din PIB, fata
    de circa 13% in 2010, ceea ce inseamna un nivel inalt pe ansamblul
    Europei Centrale si de Est, neintrecut decat de Serbia, cu peste
    20%. Pentru Ungaria, necesarul de finantare va fi undeva sub
    15%.

    “Asemenea cerinte mari de finantare reflecta nu un fenomen care
    dureaza doar un an, ci o problema intinsa pe mai multi ani, in
    parte explicabila prin calendarul rambursarilor de datorii catre
    FMI. Deloc surprinzator, aceste tari sunt aceleasi unde redresarea
    economiei este mai modesta, cu semne slabe de reintoarcere a
    fluxurilor de capital. Rambursarea acestor imprumuturi va afecta,
    la randul ei, activitatea economica”, considera Gillian Edgeworth,
    director pentru pietele emergente in cadrul UniCredit.

    Ultima prognoza a UniCredit pentru economia Romaniei vizeaza o
    scadere de 2,5% pentru 2010, ceea ce situeaza banca in tabara
    pesimistilor, alaturi de Erste sau Raiffeisen, care prevad o
    restrangere a PIB cu 3%. Estimarea FMI, insusita de autoritati, are
    in vedere o scadere de 1,9%.

    “Balanta de cont curent se deterioreaza din cauza remiterilor mai
    mici ale lucratorilor din strainatate si a reducerii investitiilor
    straine directe. Coreland aceasta cu efectele politice problematice
    ale masurilor de austeritate, ramanem prudenti asupra perspectivei
    ratingului si a celei privind cursul de schimb”, apreciaza Rozalia
    Pal, economistul-sef al UniCredit Tiriac Bank.

    Pentru 2011, banca se asteapta la o crestere economica de 1,7%, sub
    performanta regiunii, si la un curs mediu de schimb de 4,30
    lei/euro, fata de 4,20 lei/euro in acest an. Investitiile straine
    directe ar urma sa ajunga la 4,9 miliarde de euro, acelasi nivel
    din 2009 (fata de 3,6 miliarde in 2010). Deficitul de cont curent
    ar creste usor, de la 6,3% la 6,4% din PIB, in timp ce deficitul
    bugetar s-ar reduce de la 7% la 5% din PIB.

    ATENTIE LA 2013

    Platile in contul programelor de finantare cu FMI nu vor depasi
    nici anul acesta, nici la anul 0,3% din PIB in Romania, insa vor
    creste substantial in anii urmatori, pana la un maxim de aproape 3%
    din PIB in 2013. Si pentru Ungaria, Letonia, Serbia si Islanda,
    varful platilor catre FMI, ca pondere in PIB, este prevazut sa aiba
    loc in 2013.

    In aceste conditii, estimeaza grupul italian, tranzitia cea mai
    putin dureroasa ar putea s-o asigure rostogolirea datoriilor, sub
    forma reinnoirii acordurilor cu FMI intr-o forma sau alta. “Aceasta
    nu inseamna in mod necesar folosirea unor fonduri noi de la FMI, ci
    evolutia spre programe de tip preventiv, care ar facilita o
    renegociere a platilor daca ea va fi necesara”, precizeaza Gillian
    Edgeworth.

    Pe plan intern, un astfel de context inseamna ca nu se profileaza
    presiuni inflationiste generate de cresterea cererii, iar ca atare,
    nici banca centrala nu are motive sa ridice dobanda. “In cazul unor
    eventuale presiuni pe curs care ar deveni semnificative, este de
    asteptat ca Ungaria si Romania sa recurga la interventii in piata
    in primul rand, pentru a limita deprecierea monedei, si abia in al
    doilea rand sa majoreze dobanda cheie.”

    In acelasi timp, daca guvernele din aceste tari vor face progrese
    in reforma fiscala, spre sfarsitul anului viitor ar putea fi de
    asteptat reduceri moderate ale ratei dobanzii, adauga Edgeworth.
    Pentru Romania, aceasta ar insemna o scadere de la 6,25% la 5%.

  • Analistii straini: leul ar putea pierde 2% fata de euro daca motiunea de cenzura a PSD reuseste

    “Potentiala disolutie a Guvernului este cel mai mare risc pentru
    leu”, declara pentru Bloomberg James Lord, strateg pentru pietele
    emergente la Morgan Stanley. “Banca centrala va interveni ca sa
    protejeze moneda, daca aceasta se va confrunta cu presiuni
    semnificative de depreciere”, adauga Lord.

    Scenariul considerat posibil de analistii din Londra ai Morgan
    Stanley, UBS si Societe Generale vizeaza o depreciere cu 2% a
    leului fata de euro in urmatoarele doua sau trei saptamani, a carei
    adancire ar urma sa fie limitata de BNR, cu interventii
    asemanatoare celei de la sfarsitul lui iunie, cand moneda nationala
    a pierdut 4,2% din valoare, in contextul votului la Curtea
    Constitutionala asupra taierii pensiilor si al majorarii TVA.

    O cadere a guvernului Boc ar duce leul spre un curs de 4,3-4,35 in
    urmatoarele saptamani, sustin analistii bancilor mentionate.
    “Autoritatile nu vor permite insa o coborare mult sub 4,35
    lei/euro, insa elementul cheie in ochii pietelor este aplicarea
    programului de masuri convenite cu FMI”, afirma Gaelle Blanchard,
    strateg pentru pietele emergente la Societe Generale Londra.

    “Banca centrala n-are nevoie de cheltuieli prea mari pentru a aduce
    cursul acolo unde doreste. BNR nu are interes sa permita o
    depreciere masiva”, adauga James Lord de la Morgan Stanley.

    Daca, in schimb, actualul guvern va supravietui motiunii de
    cenzura, atunci leul s-ar putea aprecia la 4,25 lei/euro pana la
    sfarsitul anului si la 4,15 pana la sfarsitul lui 2011, crede
    Gaelle Blanchard, ceea ce ar avea efecte negative asupra
    competitivitatii exporturilor si implicit ar afecta sansele iesirii
    din recesiune.

    Cursul anuntat de BNR a fost miercuri de 4,277 lei/euro, cu circa
    3% peste nivelul atins in episodul de depreciere de la sfarsitul
    lui iunie. Moneda este sustinuta, scrie Bloomberg, de continuarea
    acordului cu FMI si UE, care au furnizat recent 2 miliarde de euro
    Romaniei. Rezerva valutara a ajuns astfel la 32,58 miliarde de euro
    la sfarsitul lui septembrie.

    Recent, ING Bank Romania a calculat ca BNR ar fi cheltuit de la
    inceputul crizei, in ultimul trimestru al lui 2008, si pana in
    prezent pana la 11 miliarde de euro, din care intre 400 si 900 de
    milioane de euro numai in septembrie anul acesta. Guvernatorul BNR,
    Mugur Isarescu, nu a confirmat niciuna din aceste sume.