BusinessMagazin

Category: Analize

Descoperă analize de afaceri și din domeniul financiar – pentru a rămâne informat ai nevoie să citești aceste analize.

  • De ce nu se vad sperantele revenirii industriei auto in 2011

    La inceputul anului 2008, cu putin timp inainte ca valul crizei
    sa ajunga la noi, dealerii de masini se intreceau in estimari, care
    mai de care mai optimiste. Vanzarile de automobile ar fi urmat sa
    atinga 400.000 sau chiar 500.000 de unitati in 2009 si 2010. Cu
    putin peste 100.000 de masini noi vandute, nici macar sistemul
    primelor de casare, cunoscut sub numele de programul “Rabla”, nu va
    reusi anul acesta sa opreasca declinul pietei, fiind al treilea an
    consecutiv de scadere.

    Iar pentru ca peisajul prabusirii pietei auto sa fie si mai
    explicit, trebuie avut in vedere ca in anul 2007, ultimul de
    crestere, fusesera vandute peste 350.000 de masini noi.”Pana acum,
    vanzarile de masini au fost sustinute de programul Rabla. De
    acelasi program vom avea nevoie si anul viitor pentru a sustine
    piata (macar – n. red.) la acelasi nivel”, a spus Fabrice
    Cambolive, directorul comercial pentru marcile Dacia, Renault si
    Nissan in cadrul Group Renault Romania. Intr-adevar, la nivelul
    primelor noua luni din acest an una din doua masini vandute pe
    piata locala a fost achizitionata utilizand voucherele cu valoare
    nominala de 3.800 de lei pe care le primesc cei care caseaza o
    masina veche.

    Potrivit lui Cambolive, ar fi totusi cateva semne pozitive in
    piata. Astfel, unele dintre firme au reluat achizitiile de masini,
    ceea ce reprezinta un indicator de revenire a pietei, iar comenzile
    pentru vehicule comerciale sunt peste cele de anul trecut. Dar
    aceste semne pozitive s-ar putea traduce intr-o revenire a pietei
    cel mai devreme anul viitor.Nu mai surprinde astfel aproape deloc
    faptul ca Asociatia Producatorilor si Importatorilor de Automobile
    (APIA) a decis anularea pentru a doua oara consecutiv a Salonului
    International de Automobile Bucuresti.

    Evenimentul era programat sa aiba loc din doi in doi ani, insa
    ultima editie a avut loc in anul 2007. “Preferam sa ne concentram
    resursele financiare in directia sprijinirii partenerilor din
    retelele de distributie, in continuarea consecventa a proceselor de
    scolarizare si training pentru personal si in lansarea si
    prezentarea de modele noi in toate showroomurile de marca”, a
    explicat Brent Valmar, seful Porsche Romania, cel mai mare
    importator de masini. In acest context, cei mai multi dintre
    dealerii de masini vad o revenire a vanzarilor abia in 2012, in
    contextul in care piata auto isi va incetini declinul, de la -50%
    in 2009 la -25% in 2010 si se va stabiliza in 2011.

    “Abia 2012 va fi primul an de crestere, dar vom avea nevoie in
    continuare de programul «Rabla». Daca conditiile raman la fel, vom
    atinge in 2011 acelasi volum ca in acest an. Altfel, va trebui sa
    existe o crestere in a doua parte a anului, pentru a compensa
    scaderea din prima”, a spus Fabrice Cambolive. Daca pentru
    vanzarile de masini anul 2010 pare pierdut, nu acelasi lucru se
    intampla in cazul productiei. Dacia va atinge maximul istoric la
    Mioveni, ajungand ca mai mult de trei sferturi din productie sa fie
    exportata. Adica exact situatia inversa fata de acum sapte-opt ani,
    cand producatorul depindea aproape in intregime de vanzarile de pe
    piata romaneasca.

    La fabrica Ford lucrurile nu stau la fel de bine, producatorul
    american anuntand ca amana cu aproape un an lansarea in productie a
    modelului B-Max, care va fi produs in exclusivitate in cadrul
    unitatii pe care a cumparat-o la Craiova. Iar amanarea are impact
    direct asupra altor investitii ale producatorilor de componente,
    viitori furnizori ai uzinei din Oltenia.

    Valmar aduce in discutie si cea mai importanta problema pe care
    companiile active in domeniul auto o au in prezent: lipsa
    lichiditatilor. “Dealerii s-au confruntat cu dificultati ce au ca
    punct de pornire scaderea volumelor de vanzari de masini noi si de
    ocazie, reducerea activitatii in service, gradul relativ mare de
    indatorare catre banci in urma investitiilor facute in ultima
    perioada si presiunea pe cashflow.” Cu spectrul insolventei sau al
    falimentului, dealerii auto – in mare parte afaceri de familie –
    sunt nevoiti acum mai mult ca niciodata sa invete management. Iar
    cei ale caror afaceri vor fi rezistat pana in 2012, vor putea sa se
    retraga linistiti. Pentru ca odata cu profiturile ar putea reveni
    si ofertele de cumparare de la dealerii din strainatate.

  • Analistii bancilor au pareri impartite despre perspectivele de crestere a economiei

    Institutul National de Statistica a publicat vineri
    estimarile-semnal cu privire la cresterea economica din perioada
    iulie-septembrie: PIB real a scazut cu 0,7% fata de trimestrul
    anterior, in date ajustate sezonier, si cu 2,5% in comparatie cu
    trimestrul corespunzator din anul precedent. Datele preliminare
    oficiale vor fi anuntate la 2 decembrie.

    In opinia BCR, performanta slaba a economiei
    din perioada iulie-septembrie este urmare a masurilor severe de
    austeritate fiscala aplicate de Guvern in vara – majorarea TVA cu
    5%, reducerea salariilor din sectorul public cu 25%, diminuarea
    unor ajutoare sociale si a subventiilor guvernamentale, care au
    redus consumul gospodariilor populatiei. Formarea bruta de capital
    fix a ramas probabil la un nivel scazut, in conditiile in care
    investitiile in sectorul constructiilor s-au oprit aproape in
    totalitate dupa anii de boom economic.

    Pentru ultimul trimestru, BCR are in vedere o
    crestere economica pozitiva fata de trimestrul anterior, “avand in
    vedere ca efectele masurilor de austeritate ar putea fi absorbite
    destul de rapid. Prin urmare vedem anumite sanse ca performanta
    pentru intregul an 2010 sa fie putin mai buna fata de scenariul
    nostru de baza de -2,1%”, afirma Eugen Sinca, analist al bancii.
    “BNR ar putea relua ciclul de relaxare a politicii monetare in
    primul semestru din 2011 pentru a sprijini o reluare fragila a
    cresterii economice. Un nou acord cu FMI, presiuni inflationiste
    mai mici si o normalizare a mediului politic sunt elemente cheie
    ale acestui scenariu.”

    Raiffeisen Bank Romania ramane la opinia ca,
    dupa ce in perioada ianuarie-septembrie economia s-a contractat cu
    1,9%, “este foarte probabil ca PIB real sa scada cu 2% in 2010, asa
    cum estimeaza si FMI”. Nicolae Covrig, analist al bancii, constata
    ca “datele macroeconomice arata ca in continuare cererea interna
    ramane slaba, sub efectul masurilor de consolidare fiscala, desi
    unele vesti relativ bune au venit din partea dinamicii
    exporturilor”.

    Din punctul de vedere al analistului
    Raiffeisen, faptul ca Ministerul de Finante a renuntat la plafonul
    de dobanda de 7% pentru atragerea de finantare, acceptand in
    ultimele zile sa plateasca bancilor dobanzi medii de 7,1% si chiar
    7,3%, are legatura cu intarzierea prevazuta a aprobarii bugetului
    in Parlament, “din cauza blocajului politic”, care va duce la
    amanarea urmatoarei transe de credit de la FMI si Comisia Europeana
    “cel putin pana in ianuarie 2011”. In aceste conditii, autoritatile
    romane se vor confrunta cu costuri de finantare mai mari la
    titlurile de datorie emise pe piata interna.

    Sondajul intern al Asociatiei Analistilor
    Financiar-Bancari din Romania (AAFBR), dat publicitatii joi, a
    indicat o scadere a PIB in trimestrul al treilea cu 0,7% fata de
    trimestrul anterior (estimarile au variat intre -0,5% si -2,5%), in
    timp ce scaderea fata de aceeasi perioada din 2009 era aproximata
    la 2,3% (estimarile au variat intre -2% si -4%).

    Pentru ultimul trimestru, opiniile AAFBR
    indica o continuare a recesiunii (scadere a PIB cu 0,1% rata
    trimestriala si cu 2,5% rata anuala). Estimarile variaza intre
    -0,5% si 0,1% pentru rata trimestriala, iar pentru cea anuala intre
    -0,6% si -3,4%.

    Pentru tot anul 2010, estimarea membrilor
    AAFBR care au raspuns la sondaj plaseaza dinamica PIB la -2,2%
    (estimarile variaza intre -1,6% si -2,8%). Pentru anul 2011,
    participantii la sondaj se asteapta la o rata de crestere a PIB de
    1,2% (estimarile variaza intre -1,8% si 2%).

    AAFBR grupeaza peste 60 de analisti din
    sectorul bancar, fonduri de pensii, societati de administrare a
    investitiilor, societati de asigurari si din piata de capital.

  • Radu Ghetea: “Pretul crizei n-a fost inca platit, iar factura crizei o platesc intotdeauna bancile”

    Dimpotriva, actionarii bancilor, majoritatea grupuri
    financiare straine, au adus numai in 2009 in total 500 de milioane
    de euro, ca majorari de capital si linii de finantare pentru
    filialele din Romania, a spus seful ARB, citand cifrele furnizate
    de BNR. “Nu cred, deci, ca trebuie sa promovam astfel de idei, ca
    statul ar fi ajutat bancile”, afirma Ghetea.

    La momentul actual, “pretul crizei n-a fost
    inca platit, iar factura crizei o platesc intotdeauna bancile”,
    avand in vedere atat evolutia creditelor neperformante, dar mai
    ales faptul ca o institutie de credit este expusa oricand la
    retrageri de depozite din partea clientilor care ii transfera la
    alte banci, pentru dobanzi mai bune. “In aceste conditii, banca
    trebuie totusi sa dea credite – daca mai are forta sa dea credite”,
    si-a continuat bancherul explicatia, referindu-se evident teoretic
    la mecanismul sistemului financiar, nu la cazuri concrete de
    banci.

    In plus, “trebuie subliniat ca in ultimii zece
    ani, numai 13% din profitul bancilor a plecat din tara”, astfel
    incat speculatiile despre banci care ar fi luat resurse de la stat
    si le-ar fi folosit pentru a face profituri pe care sa le
    repatrieze sunt nefondate si nu fac decat sa dauneze Romaniei.

    Intrebat daca programul Prima Casa poate fi
    privit drept un ajutor oferit de stat bancilor, prin faptul ca a
    garantat credite ipotecare care altfel nu ar fi fost acordate, Radu
    Ghetea a raspuns ca Prima Casa are alt rost, acela de a stimula o
    piata imobiliara considerata de autoritati importanta pentru
    relansarea economica.

    “De altfel, uitati-va cate banci s-au inscris
    pana acum in program. Iar bancile nici nu aveau nevoie de ajutor la
    momentul respectiv, cand a fost lansat programul Prima Casa”, a
    comentat bancherul. In faza din 2009 a programului s-au inscris 19
    banci, iar in cea de anul acesta 21, cele mai mari plafoane de
    garantare fiind cerute, in ambele faze ale programului, de BCR si
    BRD.

    Prezent la discutie, Aurel Saramet,
    presedintele Fondului de Garantare a Creditelor pentru IMM, a
    adaugat ca, de fapt, programul Prima Casa n-ar insemna decat “o
    piscatura de tantar” la scara economiei, neputand servi, prin
    urmare, nici la sustinerea afacerilor sistemului bancar.

    Valoarea totala a garantiilor acordate pana
    acum prin cele doua faze ale programului Prima Casa, pentru un
    total de 30.500 de contracte de cumparare de locuinte, a fost de
    1,25 miliarde de euro, ceea ce, la o valoare garantata a creditelor
    de circa 80%, ar insemna in jur de 1,7 miliarde de euro in credite
    acordate de banci.

  • Pe cine mai salveaza exporturile de grau?

    Vestile bune au ocolit agricultura ani in sir, iar 2010 se
    incadreaza in aceeasi linie. Ploile prea multe sau prea putine,
    inundatiile sau canicula, plata cu intarziere a subventiilor
    agricole sau anularea unor ajutoare cum sunt cele pentru
    ingrasaminte sunt doar cateva din problemele cu care se confrunta
    agricultura.


    Din productia totala a ultimului an, de 5,7 milioane de tone,
    fermierii au vandut pana acum la export 1,2 milioane de tone de
    grau si au incasat 200 de milioane de euro. Chiar daca recolta din
    acest an este mai mare cu 10% fata de anul trecut (5,2 milioane de
    tone), este departe de a fi una dintre cele mai bune – pentru
    comparatie, acum doi ani era de 7,2 milioane de tone. Fermierii
    romani au preferat sa exporte deja din recolta pentru ca pretul
    graului pe pietele internationale a explodat in august, ajungand
    chiar si la 200 de euro pe tona, aproape dublu fata de pretul
    practicat cu cateva luni mai devreme. Cauza, cum stim, a fost
    seceta care a compromis recoltele din Rusia (ce produce 9% din
    graul consumat la nivel mondial) si Ucraina.


    E putin, e mult? Foarte putin, raportat la volumul de importuri
    de alimente pe credit, raspunde Ioan Niculae, presedintele
    InterAgro si unul dintre cei mai mari proprietari de teren din
    tara. “Romania nu vrea decat sa importe, bani pe care va trebui la
    un moment dat sa-i dea inapoi si nu se stie de unde”, spune
    Niculae, ce completeaza ca, in raport cu potentialul agricol,
    inclusiv marii latifundiari practica o agricultura tot in sistem de
    subzistenta, nu de performanta.


    Niculae, care are 50.000 de hectare de teren si o voce foarte
    sonora cand e vorba sa critice politicile statului in domeniu
    (declara recent pentru BUSINESS Magazin ca in agricultura e nevoie
    de investitii masive si de o strategie, dar “toate guvernele din
    ultimii 20 de ani nu au facut decat sa distruga domeniul”), este un
    exponent al fermierilor puternici, asa cum sunt si Mihai Anghel,
    Culita Tarata, Adrian Porumboiu sau Stefan Poienaru. Impreuna, cei
    cinci controleaza aproape o zecime din suprafata de aproape 7
    milioane de hectare de teren cultivat din tara.

    Agricultorii si-au vazut anul trecut afacerile scazand
    vertiginos, cu procente cuprinse intre 10 si 70%, iar la inceputul
    acestui an, conformarea la reglementarile UE a dus la sistarea
    ajutoarelor de stat. “Taierea subventiilor este o crima pentru tot
    poporul roman, nu doar pentru agricultura”, repeta Ioan Niculae.
    Situatia este insa cu adevarat tragica in cazul celor aproape un
    milion de fermieri care practica agricultura de subzistenta in
    sensul propriu al cuvantului, avand proprietati mici, majoritatea
    lucrate ineficient.

    Productivitatea fermierilor romani este slaba fata de alte tari:
    productia medie la hectar la grau se plaseaza la 2.500 de kg, de
    peste trei ori mai putin decat in Olanda, de pilda. Iar la nivelul
    intregii tari sunt 1,1 milioane de proprietari de teren care detin
    9,65 milioane de hectare de teren arabil, foarte fragmentat. In
    aceste conditii, “nu exista nicio sansa de crestere a productiei
    din agricultura, nici calitativ (spre exemplu, grau corespunzator
    pentru panificatie) si nici cantitativ”, declara profesorul Ioan
    Nicolae Alecu din cadrul Universitatii de Stiinte Agronomice si
    Medicina Veterinara (USAMV) din Bucuresti.

    In opinia lui, cea mai mare problema actuala este lipsa
    parghiilor care ar putea determina cresterea suprafetelor agricole.
    Odata cu sistarea ajutoarelor de stat a fost suspendata si primirea
    de noi cereri pentru sistemul rentei viagere, cu remuneratii
    oferite proprietarilor de teren incapabili sa-si lucreze singuri
    pamantul – 100 de euro la hectar pentru cei care acceptau sa vanda
    si 50 de euro pentru cei ce dadeau terenul in arenda. Alecu
    apreciaza ca aceste stimulente erau oricum insuficiente,
    considerand ca, abia la o retributie de 350 de euro pe hectar,
    proprietarii ar fi stimulati sa sustina comasarea terenurilor.

  • De ce locuiesc tinerii romani cu parintii

    Studiul, care prezinta date din 2008, releva faptul ca 46%
    dintre tinerii Uniunii Europene locuiesc cu cel putin unul dintre
    parinti. In Romania, procentul ajunge la 53%. Diferentele dintre
    statele UE au fost analizate prin prisma situatiei tinerilor din
    fiecare tara: mai exact, participarea lor la piata muncii e un
    criteriu care influenteaza direct numarul celor care se muta de
    acasa.

    In timp ce foarte putini tineri din statele nordice impart
    aceeasi casa cu parintii lor, situatia e pe dos in tarile sudice.
    Noile state membre ale UE si statele mediteraneene au raportat
    procente chiar si de patru ori mai mari fata de tarile din
    Scandinavia.

    La nivelul UE, mai putine femei decat barbati aleg sa locuiasca
    cu parintii, diferenta de 12% putand fi explicata prin faptul ca
    tendinta de a se muta cu partenerul este mai ridicata in randul
    tinerelor.

    Jumatate din tinerii cu varste intre 18 si 34 de ani care
    convietuiesc cu parintii se incadreaza in intervalul de varsta
    18-24. Parcurgerea ciclului studiilor universitare este un factor
    important in decizia celor de sub 24 de ani de a locui acasa.

  • Analistii financiari estimeaza o inflatie anuala de 7,8% in octombrie

    In cadrul sondajului intern al Asociatiei, estimarile pentru
    inflatia pe octombrie au variat intre 0,4% si 0,7%, in timp ce
    pentru inflatia anuala au variat intre 7,3% si 8,1%.

    In septembrie, preturile de consum au crescut cu 0,56% fata de luna
    august, ceea ce a insemnat o inflatie anuala de 7,7%, peste
    asteptarile AAFBR, care prognozasera o inflatie de 7,6%.

    Pentru finele anului 2010, prognoza membrilor AAFBR care au raspuns
    la sondaj plaseaza rata anuala a inflatiei la 8% (estimarile
    variaza intre 7,6% si 8,2%). Asteptarile privind rata anuala a
    inflatiei de la finalul anului 2010 sunt in usoara crestere fata de
    estimarile de acum o luna (7,8%), precum si fata de cele de acum
    doua luni (7,9%).

    Pentru sfarsitul lui 2011, prognoza AAFBR plaseaza rata anuala a
    inflatiei la 4,2% (estimarile variaza intre 3,5% si 5%).

    BNR a modificat saptamana trecuta estimarea privind inflatia la
    sfarsitul anului 2010, la 8,2% (fata de 7,8% in raportul din
    august), respectiv pentru 2011, la 3,4% (fata de 3,1%). Tinta
    centrala de inflatie ramane insa de 3% si pentru 2011, si pentru
    2012, urmand ca din 2013 BNR sa treaca la o tinta centrala
    stationara, de 2,5%.

    Institutul National de Statistica va face cunoscute cifrele
    inflatiei pe luna octombrie in data de 10 noiembrie.

  • Anvelope de iarna – ce trebuie sa stiti despre pneurile de iarna

    Acum, in prag de iarna, multi isi pun intrebarea daca legea
    pneurilor de iarna obligatorii este justa sau nu. Dupa ce userii
    promotor.ro au fost pro si contra anvelopelor de iarna, iata ca
    specialistii de la Goodyear ne ofera mai multe informatii despre
    cauciurile pentru anotimpul rece. Specialistii Regis Ossant,
    inginer de Teste la Centru de Inovatii Goodyer din Louxembourg,
    impreuna cu Patrick Deblaize, responsabil echipa de dezvoltare
    Goodyear, ne spun, in 10 pasi, care sunt principalele 10 lucruri pe
    care trebuie sa le stim despre pneurile de iarna.

    Iata care sunt avantajele anvelopelor de iarna fata de
    pneurile de vara    :

    1. Anvelopele de vara nu sunt facute pentru a conduce la
    temperaturi atat de joaseprecum cele specifice iernilor europene.
    In schimb, pneurile de iarna sunt concepute pentru a rezista
    temperaturilor si conditiilor de exploatare din anotimpul rece.

    2. Pentru cei ce locuiesc si conduc in zone cu ierni calde sau
    conduc putin si preponderent in orase unde carosabilul este
    intretinut constant curat, singura alterantiva viabila la un set
    adecvat de cauciucuri de iarna sunt anvelopele “all season”. A uita
    sa schimbi anvelopele de vara cu anvelopele potrivite pentru un
    anotimp mai rece, cu o vreme instabila si conditii de drum extrem
    de variabile, inseamna sa te supui unor riscuri majore, dar si sa
    periclitezi siguranta celorlalti participati la trafic.

    3.Pneurile de iarna nu trebuie sa faca fata doar temperaturilor
    scazute, ci mai ales zonelor de drum vulnerabile, precum zonele de
    vale, de deal si curbele. Cauciucuri de iarna sunt, in primul rand,
    pregatite sa faca fata pe poduri, la deal, in curbe, in intersectii
    – toate fiind zone predispuse la inghet si la formare de polei,
    chiar atunci cand alte portiuni de drum par in regula.

    4. Anvelopele de iarna sunt cel mai bine pregatite sa faca fata
    in intervalul de temperatura de la zero la 3 grade Celsius –
    interval capcana, in care conditiile de drum au o aparenta buna, in
    timp ce, de fapt, sunt mai alunecoase ca oricand.

    5. Pneurile de iarna nu sunt facute ca oamenii sa conduca
    repede, ci ca ei sa conduca relaxati si in siguranta. Echiparea
    masinii cu anvelope de iarna nu inseamna ca soferului nu ii mai
    revine obligatia de a conduce cu atentie si preventiv, mai ales in
    conditii de asfalt cu zapada.

    Cititi mai multe despre anvelopele de iarna si
    cum imbunatatesc pneurile performanta automobilului pe
    www.promotor.ro

  • CLS de la Mercedes-Benz sau seductie in stil nemtesc

    Este cea mai frumoasa masina de serie lansata la Salonul Auto de
    la Paris, care tocmai s-a incheiat saptamana trecuta. Nu este doar
    parerea mea, ci si a ziaristilor sau a vizitatorilor care au stat
    aliniati la coada la Salon pentru a se putea urca cateva minute in
    superbul CLS. Toti spun acelasi lucru, toti au ramas fascinati de
    curajul lui Mercedes de a construi o masina atat de agresiva, dar
    totusi atat de eleganta, eco si scumpa. Da, scumpa! Dar despre
    preturi vom vorbi putin mai incolo.


    Frumusetea unei masini este o chestiune subiectiva. Exceptia de
    la regula o fac masinile care, prin felul in care arata, intorc
    absolut toate capetele. Si capteaza toata atentia. Daca exista o
    masina capabila de aceste performante, aceasta este Mercedes CLS.
    Designul exterior este magnific. Agresiv, foarte bine echilibrat,
    sport, elegant in partea din spate si, din nou, agresiv. CLS este
    impunator din orice unghi l-ai privi si, sincer, nu inteleg de ce
    mai exista disponibil un pachet AMG (realizat de compania de tuning
    oficiala a Mercedes). La cat de puternic arata CLS din fata in
    versiunea standard, pachetul AMG nu isi are rostul. Diferentele
    sunt foarte mici, pentru ca masina asta este curajos de frumoasa.
    De fapt, acest curaj impins la extrem i-a permis lui Mercedes-Benz
    sa prezinte la evenimentul de test pentru presa chiar si masini in
    doua nuante de rosu. Iar asta se intampla doar la lansarile de
    masini sport exotice. CLS nu este o masina sport, dar, cu
    siguranta, este cea mai exotica aparitie din lumea limuzinelor.
    Sau, cum ar prefera exprimarea fanii acestei nise – cea mai exotica
    aparitie din clasa coupé-urilor cu patru usi.


    CLS este, prin definitie, un model de nisa. De la el au pornit
    toti constructorii cu ideea de a ascunde sub forma unui coupé
    limuzinele de clasa mare. Inventatorul acestui concept de limuzina
    cu forma de coupé este Walter da Silva care, ca sef al Centro Stile
    (studioul de creatie al Alfa Romeo), a desenat modelul 156, lansat
    in 1997 la Salonul Auto de la Frankfurt. Aproape de sfarsitul
    vietii acestei generatii de masini, Mercedes-Benz a lansat in 2004
    la Salonul Auto de la New York versiunea de serie a lui CLS, prima
    limuzina de clasa mare cu forma de coupé si, evident, cu patru
    usi.


    Pozitionat ca pret intre limuzinele din clasele E si S, coupé-ul
    CLS a scris o istorie frumoasa pentru Mercedes-Benz. Pana acum au
    fost comercializate peste 170.000 de unitati la nivel global, o
    cifra buna pentru un model de nisa. Studiile Mercedes-Benz arata ca
    peste 60% din clientii de CLS au cumparat masina datorita
    designului si o treime au fost clienti care au venit de la alte
    marci. De aceea, designul noului model este puternic promovat. Doar
    el poate dezmorti populatia cu bani sa cheltuiasca la Mercedes in
    loc de alta marca.

    In Romania, publicul a primit foarte bine acest model, dar sa nu
    uitam ca ne aflam in perioada de avant economic, cand luxul era la
    mare cautare si s-au vandut aproape 350 de Mercedes CLS. Desigur,
    vorbim despre masini achizitionate oficial, de la reprezentantele
    marcii, 45% dintre acestea fiind comercializate in Bucuresti.

    Cel mai vandut model (o pondere de circa 60%) a fost, evident,
    CLS 320 CDI, adica versiunea echipata cu cel mai mic motor diesel.
    Si cea mai ieftina masina din gama. Bazandu-se pe aceste cifre, dar
    si pe contextul de piata actual, oficialii marcii se asteapta ca
    noul CLS sa fie cerut in variantele diesel.

    Cel mai ieftin model, 250 CDI BlueEFFICIENCY, va costa in
    Romania 50.300 euro fara TVA si va fi disponibil incepand din luna
    aprilie a anului viitor. Varianta 350 CDI BlueEFFICIENCY costa cu
    3.000 de euro mai mult si poate fi comandata in Romania deja din 15
    septembrie, desi lansarea oficiala va avea loc la sfarsitul lunii
    ianuarie 2011, cand vor sosi in tara si primele masini comandate.
    Acestea vor fi doar versiuni 350 pe benzina si diesel, deoarece
    varful de gama 500 va putea fi comandat doar din primavara anului
    viitor.

    Mercedes spera sa vanda in Romania cel putin la fel de multe CLS
    ca in cazul fostei generatii, desi va fi greu sa convinga oamenii
    sa cumpere cu la fel de mult entuziasm ca inainte de criza. In
    plus, acum exista o concurenta acerba. De exemplu, oficialii
    Mercedes vad drept concurenti directi noul Audi A7, Porsche
    Panamera si BMW Seria 5 GT. Personal, cred ca Seria 5 GT este un
    model nascut mort pentru Romania, avand in vedere ca are un pret
    apropiat de al unui SUV X5. Panamera este comparabil la nivel de
    pret, mai ales versiunile puternice, cu motoare V6 si V8 aspirate,
    iar Audi A7 este, la randul lui, concurentul perfect pentru CLS.
    Vom avea deci o lupta foarte interesanta a limuzinelor-coupé cu
    patru usi, o lupta care, spre bucuria noastra, se va da si in
    Romania.

  • BNR vede o redresare a cererii din economie abia spre 2012

    “Pe fondul mentinerii unui nivel redus al utilizarii
    capacitatilor de productie din economie, precum si al cresterii
    anticipate a standardelor si a conditiilor de creditare in cazul
    creditelor pe termen lung destinate persoanelor juridice, angajarea
    corporatiilor in proiecte noi de investitii se va relua doar
    gradual”, apreciaza BNR, in ultimul Raport asupra inflatiei, dat
    publicitatii joi, si care are in vedere intervalul iulie 2010 –
    septembrie 2012.

    Abia din a doua parte a acestui interval este de asteptat ca
    investitiile cu scop productiv sa contribuie pozitiv la cresterea
    economica, pe masura ce deficitul de cerere interna se reduce, iar
    cererea externa se majoreaza, considera BNR.

    In special in prima parte a intervalului de prognoza este de
    asteptat, de asemenea, mentinerea consumului final la valori
    reduse, explicabil prin efectele masurilor de ajustare bugetara
    (taierea salariilor in sectorul public si majorarea TVA), ca si
    prin inasprirea standardelor de creditare pentru persoanele fizice
    si a deficitului de cerere pe piata muncii, care vor avea toate un
    impact negativ asupra venitului disponibil al populatiei. Consumul
    va creste abia din a doua parte a anului, pe masura ce
    constrangerile financiare din economie se vor ameliora.

    In schimb, exporturile vor fi stimulate in continuare de redresarea
    economiilor occidentale, asa cum s-a intamplat si anul acesta.
    Pentru 2011, BNR anticipeaza o crestere economica medie anuala in
    zona euro de 1,5%, usor mai ridicata fata de anticipatia din
    raportul din august asupra inflatiei, si un nivel al dobanzii
    EURIBOR la 3 luni de 1,02%, usor mai redusa fata de prognoza
    precedenta.

    BNR a modificat si previziunea privind cursul euro-dolar, estimand
    o intarire mai pronuntata a monedei euro, la un curs mediu de 1,30
    dolari/euro. In privinta cursului leului, faptul ca in prezent leul
    trece printr-o perioada de apreciere in termeni reali fata de euro
    a redus costurile in lei ale creditelor in valuta, cu efect
    stimulativ asupra cererii interne. Pe de alta parte insa, raportul
    dintre euro si dolar ramane greu previzibil pe termen mediu, astfel
    incat, daca tendinta de acum s-ar inversa si dolarul s-ar aprecia
    “notabil” fata de euro, atunci si importurile in dolari ale Romanei
    s-ar scumpi, influentand negativ preturile la combustibili si,
    implicit, evolutia economiei.

    Si pretul mediu al petrolului este asteptat sa creasca mai mult, la
    82 de dolari/baril, fata de 77,4 de dolari/baril in 2010,
    reflectand iesirea din recesiune a economiei mondiale.

    Rata de crestere a PIB potential va continua sa ramana sub nivelul
    dinaintea crizei, atata vreme cat au scazut deopotriva fluxurile de
    investitii, consumul final, gradul de utilizare a capacitatilor de
    productie si populatia ocupata. PIB potential, folosit in calculele
    BNR pentru determinarea estimarilor de inflatie, inseamna nivelul
    PIB real care poate fi generat de o economie unde resursele
    (capacitatile de productie si forta de munca) sunt folosite la
    maximum fara a genera presiuni de inflatie.

    In graficul BNR privind tendinta PIB potential, cea mai mare
    abatere negativa apare in ultimul trimestru din 2010 (spre -7%),
    pentru ca apoi sa urmeze o redresare lenta pana in trimestrul al
    treilea din 2012. In privinta PIB real, singura mentiune explicita
    din raport se refera la trimestrul III din 2010, pentru care BNR
    “preconizeaza reluarea scaderii economice”.

    BNR ia in considerare si riscurile care ar putea afecta acest
    scenariu, in primul rand “intarzierea, eficacitatea limitata sau
    chiar imposibilitatea de aplicare a masurilor de ajustare”
    asumate cu FMI si UE si “deteriorarea peste asteptari a dinamicii
    activitatii economice interne”.

    Intr-un astfel de scenariu de risc, exemplifica BNR, deteriorarea
    increderii mediului de afaceri, deprecierea leului si cresterea
    dificultatii de finantare a statului si a companiilor ar putea crea
    pericolul unei “evictiuni a sectorului privat de pe piata
    creditului bancar, in favoarea sectorului public”, ceea ce ar
    afecta direct redresarea economiei.

    Incertitudinile asociate cu prognoza BNR au facut deja ca banca
    centrala sa modifice estimarea privind inflatia la sfarsitul anului
    2010, la 8,2% (fata de 7,8% in raportul din august), respectiv
    pentru 2011, la 3,4% (fata de 3,1%). Tinta centrala de inflatie
    ramane insa de 3% si pentru 2011, si pentru 2012, urmand ca din
    2013 sa treaca la o tinta centrala stationara, de 2,5%.

  • Blue Air merge mai departe. Si tot cu Boeing

    “Cand Nelu (Nelu Iordache, proprietarul grupului Romstrade –
    n.r.) a venit la mine si mi-a propus sa facem o companie de
    aviatie, eu i-am spus: Daca vrei low-cost, o sa fie foarte greu si
    sa nu te astepti la profit. Asta e un business de carte de vizita,
    care se poate dezvolta si ajunge la o valoare mare, dar nu e
    business de profit.” Gheorghe Racaru povesteste cu placere despre
    inceputurile Blue Air din urma cu sase ani. Cu la fel de multa
    placere vorbeste si despre parcursul ultimilor ani, in care
    compania a crescut pana a devenit liderul – profitabil – al pietei
    locale de aviatie. Racaru scade insa ritmul vocii cand vine vorba
    de 2010, care a fost anul cu ghinion pentru Blue Air.


    A inceput cu eruptia vulcanului din Islanda, care a afectat
    toate companiile de aviatie. A continuat cu faptul ca au inceput sa
    se vada efectele crizei si o presiune “foarte mare pe venituri”.
    “2010 a inceput foarte agresiv din punctul de vedere al ofertelor
    de pe piata si a dus la o scadere a pretului biletului mediu cu
    pana la 40%”, povesteste Racaru cum a inceput nevoia de
    reorganizare a companiei. Proces care a inceput cu externalizarea
    activitatii de handling de pe Baneasa (dimpreuna cu 160 de
    angajati) catre o alta companie din grupul Romstrade,
    Infragroup.


    A continuat cu analiza a ceea ce se numeste “structura de ruta”,
    iar Gheorghe Racaru spune ca au fost inchise bazele si rutele cele
    mai scumpe, cum ar fi baza din Cipru, deschisa in acest an:
    “Costurile fixe cu baza din Cipru erau de aproximativ 100.000 de
    euro pe luna (aici intrand salariile, diurnele, chiria,
    facilitatile aeroportului, dispeceratul), in conditiile in care
    baza nu ne-a adus mult trafic suplimentar, iar previziunile pentru
    sezonul de iarna nu erau deloc atractive. In conditiile acestea, a
    fost prima pe lista de costuri de taiat”.


    Au urmat baza de la Sibiu (ale carei costuri erau mai mici cam
    cu 20-30% fata de baza din Cipru) si cursele interne, dar si cateva
    curse externe – cum a fost cazul Vienei (cursa a carei deschidere
    este considerata acum o greseala de catre Racaru) si al Lisabonei
    (“o cursa lunga, care ne forta sa crestem tarifele si sa fim de
    multe ori mai scumpi decat companiile de linie”).


    Cele mai mari costuri ale companiei erau legate insa de plata
    avioanelor. Toata flota Blue Air este luata in leasing operational
    de la opt companii straine de profil. Racaru spune ca doar chiria
    pe care o platea compania lunar pentru fiecare avion varia intre
    140.000 si 400.000 de euro. “Noi am inchiriat aceste avioane cand
    piata era foarte sus, in 2007 si 2008, cand cu greu gaseai un avion
    liber pe piata si nici nu se punea problema negocierii; acum insa,
    sunt o gramada, si putem lua un avion cu 90.000 de euro pe luna”,
    explica Racaru, care a inaintat tuturor companiilor de leasing o
    cerere de renegociere a contractelor.

    “Unii au acceptat si au renegociat, iar noi am ajuns la rate
    lunare intre 70.000 si 110.000 euro pe luna, iar altii, in special
    cei care ne inchiriasera modelele Next Generation de la Boeing, nu
    au acceptat si le-am returnat avioanele, 6 in total”. Racaru spune
    insa ca, in contextul inchiderii celor doua baze – de la Larnaca si
    Sibiu – se eliberasera oricum trei aeronave, al patrulea opera pe
    baza de la Bacau, ceea ce a insemnat renuntarea la doua avioane
    care operau de pe Baneasa. Temporar, din 15 septembrie (cand au
    plecat cele 6 avioane), pentru zborurile ramase neacoperite au fost
    inchiriate aeronave McDonald Douglas de la JetRan, companie
    specializata pe wet-lease (inchiriere a avionului cu tot cu
    personal navigant, catering, serviciu tehnic etc.) si detinuta de
    omul de afaceri Ovidiu Tender.