BusinessMagazin

Category: Analize

Descoperă analize de afaceri și din domeniul financiar – pentru a rămâne informat ai nevoie să citești aceste analize.

  • Cum primesc medicii bani cash si vacante ca sa prescrie “cele mai eficiente” medicamente

    De-a lungul timpului, articolele legate de eventuale acuzatii
    potrivit carora sistemul de promovare a medicamentelor nu ar fi
    transparent au fost contestate de companiile farmaceutice. In ciuda
    datelor de vanzari, care avantajau, in majoritatea cazurilor,
    doctoriile mai scumpe, lipsa dovezilor clare facea ca partile
    implicate sa vorbeasca despre coduri etice, responsabilitate
    sociala, acces largit la tratament si deontologie. Vidul
    reglementarilor legale a permis prescrierea medicamentelor mai
    costisitoare in dauna celor cu efect similar, dar chiar de cateva
    ori mai ieftine, cat timp statul le deconta, indiferent de
    valoare.

    De ce recomanda doctorii varianta mai scumpa banuieste toata
    lumea, insa pana acum nu a fost oficial. Dar tocmai s-a creat un
    precedent. Compania farmaceutica Johnson & Johnson va plati o
    amenda de 70 de milioane de dolari dupa intelegerea cu autoritatea
    de reglementare a pietei de capital din SUA pentru platile
    “improprii” facute doctorilor din Grecia, Polonia si Romania.
    Potrivit unui raport al The Securities and Exchange Commission,
    angajati ai unei subsidiare romanesti au mituit medicii salariati
    in sistemul de stat si farmacisti pentru a prescrie produsele
    farmaceutice promovate activ de catre companie. Profitul obtinut de
    J&J a fost de 3,5 milioane de dolari in perioada 2000-2007, mai
    arata raportul. Vanzarile din Romania ale J&J din 2010 au fost
    de 46 milioane de euro, cu o cota de piata de 2%, clasandu-se pe
    locul 15 intre cele mai mari companii din industria de medicamente
    locala, potrivit unui clasament al firmei de cercetare si analiza
    de piata Cegedim Romania. Compania vinde medicamente pentru
    sistemul nervos central, imunologie, virologie si oncologie, iar
    cel mai vandut produs este destinat tratamentului
    schizofreniei.

    “Investigatia a fost solicitata de conducerea responsabila a
    companiei in momentul in care anumite informatii au fost aduse la
    cunostinta acesteia si a luat toate masurile necesare pentru
    consolidarea implementarii politicilor interne de conformitate
    imediat dupa aparitia semnelor de intrebare si inainte de
    raportarea rezultatului investigatiei interne”, au raspuns
    oficialii Johnson & Johnson la solicitarea BUSINESS Magazin, cu
    mentiunea ca practicile au incetat imediat dupa initierea
    investigatiei interne.


    Practicile din Romania sunt asadar amendate in Statele Unite,
    dar nu au fost niciodata pedepsite oficial la Bucuresti. Consiliul
    Concurentei a prezentat de curand un raport care analizeaza,
    printre altele, modul de promovare a medicamentelor din piata
    farmaceutica. Sanctiunile insa intarzie sa apara. “Nu dorim sa
    comentam cu privire la nicio potentiala investigatie suplimentara
    pe care vreo autoritate, alta decat Departamentul de Justitie si
    SEC, ar putea sa o intreprinda”, spune Makis Papataxiarchis,
    directorul executiv al J&J Romania, care precizeaza ca
    niciodata conducerea companiei nu a stiut ce se intampla pe teren.
    Oficialii J&J spun ca investigatiile, daca exista, sunt
    confidentiale, iar efectuarea lor va ramane in intregime la
    discretia autoritatilor locale.

    Dincolo de demersurile Consiliului Concurentei, legea le permite
    si medicilor sa primeasca atentii si, in consecinta, sa prescrie
    ceea ce sunt rugati de catre reprezentantii medicali. Dupa actuala
    legislatie, medicii romani pot primi bani sau cadouri, cu valoare
    simbolica sau necostisitoare. Conform actului normativ care
    reglementeaza stimularea prescrierii medicamentelor, “cand
    publicitatea pentru medicamente se adreseaza persoanelor calificate
    sa prescrie sau sa elibereze astfel de produse, nu trebuie sa li se
    ofere, sa li se acorde sau sa li se promita cadouri, avantaje in
    bani sau natura, cu exceptia acelora care nu sunt costisitoare si
    care sunt relevante pentru practica medicala sau farmaceutica”
    (art. 805 alin. (1) din Legea nr. 95/2006).

    Potrivit oficialilor Consiliului Concurentei, atat timp cat
    publicitatea adresata medicului prescriptor se realizeaza prin
    oferirea de avantaje in bani, nedefinirea sintagmelor “simbolic” si
    “costisitoare” conduce la situatia in care sumele de bani
    influenteaza medicul prescriptor. Nu se mentioneaza asadar in lege
    daca 1.000 de euro si o vacanta in Elvetia au sau nu valoare
    simbolica sau daca sunt costisitoare. Asadar, ramane la latitudinea
    reprezentantilor medicali. In Franta si Spania, de exemplu, un
    doctor nu ar trebui sa accepte cadouri in numerar sau in alt mod,
    cu exceptia micilor cadouri a caror valoare nu depaseste 30 de
    euro. Marea Britanie foloseste constructia “materiale cu valoare
    neglijabila”, insa o defineste ca avand o valoare mai mica de sase
    lire sterline, fara TVA. Medicii olandezi pot primi anual daruri de
    cel mult 150 de euro, iar, peste ocean, sunt permise cadourile a
    caror valoare este mai mica de o suta de dolari si “sunt in
    beneficiul pacientilor”.

  • Rabla, episodul sapte. Surpriza masinilor de lux

    “Vand voucher Rabla 2011, 2.000 lei negociabil sau 1.800 lei
    banii jos. Am primit multe oferte de 1.500-1.700 lei, dar nu il
    dau, nu ma intereseaza cum va fi situatia peste cateva luni.” Asa
    incep majoritatea anunturilor celor care au casat o masina mai
    veche de 10 ani la unul dintre cele peste 200 de centre din tara.
    Spre deosebire de anul trecut, cand tichetele cu valoare nominala
    de 3.800 lei (cca 900 de euro) se vindeau chiar si cu mai putin de
    1.000 de lei pe ultima suta de metri a programului, anul acesta
    preturile incep de la 2.000 de lei.

    Principiul este simplu. Cel care caseaza o masina mai veche de
    10 ani, pe care nu ar fi incasat nici cinci milioane de lei vechi
    daca ar fi vandut-o pe piata de second-hand, poate incasa astfel
    pana la patru ori valoarea acesteia pe piata voucherelor. Mai mult,
    si cel care cumpara voucherul poate realiza o economie de 1.800 lei
    per tichet, adica aproape 900 de euro pentru toate cele trei
    vouchere. “Anul acesta, programul de casare a inceput mai greu,
    clientii au fost mai timizi, dar lucrurile incep sa se echilibreze.
    Ceea ce impiedica acum este piata gri a voucherelor. Cei care
    caseaza masinile si tranzactioneaza tichetele valorice le tin
    pentru a obtine un pret cat mai mare”, spune Alin Tapalaga, seful
    Porsche Inter Auto, divizia de retail a Porsche Romania, cel mai
    mare jucator de pe piata de profil.

    Tapalaga a subliniat ca cei care au casat masini sau detin
    vouchere au marit preturile acestora: “Spre deosebire de anul
    trecut, traderii de tichete s-au organizat mai bine si vor sa
    creasca artificial pretul tichetelor prin limitarea ofertelor din
    piata”.

    Programul Rabla, lansat initial de statele vest-europene pentru
    intinerirea parcurilor auto nationale, a reprezentat cea mai
    eficienta metoda de incurajare a achizitiei de masini noi in
    Romania dupa 1990, in conditiile in care cei mai multi clienti
    optau pentru automobilele second-hand importate din Germania. La
    nivelul anului 2007, atunci cand vanzarile de autoturisme au ajuns
    la un nivel de 315.000 de unitati, doar 16.400 de masini s-au casat
    si respectiv vandut in cadrul programului Rabla, adica aproximativ
    5% din piata totala. Pe de alta parte, in 2010, atunci cand
    vanzarile de masini au atins minimul din ultimii sapte ani, cu
    62.550 de automobile achizitionate in programul Rabla, ponderea
    acestuia a urcat la aproape 60% din totalul pietei. Mai mult, acest
    nivel a putut fi atins in conditiile in care Ministerul Mediului a
    majorat de trei ori numarul de vouchere la 190.000, iar pentru
    fiecare masina noua s-au putut utiliza trei tichete.

    In 2011, tichetele Rabla au devenit atractive nu numai pentru
    cei ce doresc sa-si cumpere o masina noua din segmentul inferior de
    pret, cum este Dacia, care a reprezentat mai bine de jumatate din
    programul de anul trecut, ci si pentru cei ce acced la segmentul
    premium. “Acum, prima de casare de 2.700 de euro a ajuns sa conteze
    chiar si pentru clientii din segmentul premium, indiferent de
    modelul achizitionat. In plus, acest program ajuta dealerul sa
    ofere un discount suplimentar intr-o perioada in care marja de
    profit este la un nivel minim”, a spus Tapalaga.

    Potrivit Administratiei Fondului pentru Mediu, pe lista
    dealerilor care s-au inscris in programul Rabla 2011 apar si
    concesionari ai marcilor Lexus, prin Toyota Romania, Audi prin Tess
    Brasov, Ada Motors Braila, Midocar Bucuresti, Porsche Inter Auto,
    Nurvil Ramnicu Valcea si D&C Impex Oradea. In cazul marcii BMW,
    un singur dealer s-a inscris in program, Group West Premium din
    Oradea. Singura marca premium cu mai multi dealeri inscrisi in
    programul de casare este Mercedes-Benz, cu sapte concesionari –
    Tiriac Auto Brasov, Casa Auto Iasi, RMB Inter Auto Cluj, Casa Auto
    Bucuresti, ATP Exodus Baia Mare, Autoklass Sibiu si Autoportal
    Ramnicu Valcea.

    “Anul trecut vanzarile Audi prin Rabla au fost ocazionale, dar
    acum chiar exista clienti care intreaba. In prezent, din totalul
    vanzarilor de Audi ale Porsche Inter Auto, 8% sunt prin programul
    de casare”, a spus seful dealerilor Porsche Inter Auto. Cel mai
    ieftin model Audi este cel de clasa mica, A1, al carui pret de
    pornire este de 17.211 de euro cu TVA. Prin programul Rabla, pretul
    acestui model s-ar reduce la aproape 15.000 de euro. Chiar si asa,
    in cazul Audi nu s-au inregistrat volume ridicate de vanzari prin
    programul de casare pentru modelele ieftine, ci pentru A4 si chiar
    A5, modele care pornesc de la 27.980 de euro cu TVA inclusa,
    respectiv 35.000 de euro, unde cele trei prime de casare reprezinta
    un discount de sub 10%.

    In cazul Mercedes-Benz, cel mai ieftin model este A-Klasse 160
    BlueEfficiency, care are un pret de pornire de 17.347 de euro cu
    TVA inclusa si care costa aproape 14.700 de euro prin programul de
    casare. La BMW, cel mai ieftin model este Seria 1 116i cu trei usi,
    care porneste de la 22.382 de euro cu TVA si care prin programul
    Remat ajunge la aproape 19.700 de euro.

    La nivelul primelor trei luni ale acestui an, vanzarile de
    autoturisme au inregistrat o scadere de aproape zece procente –
    pana la 16.700 de autoturisme, potrivit statisticilor din piata.
    Declinul vine pe fondul intarzierii programului Rabla, care anul
    trecut a fost lansat la finele lunii februarie, iar acum a inceput
    pe 18 martie. Chiar si asa, vanzarile de masini de luna trecuta au
    avansat cu aproape 50% fata de luna anterioara, la aproape 6.100 de
    unitati, dar cu 30% sub nivelul atins in perioada similara a anului
    trecut. “Vanzarile din martie au fost bune, atat in ceea ce
    priveste Porsche Inter Auto, cat si piata totala, volumele fiind
    peste cele inregistrate in primele doua luni, cu toate ca inca nu
    demarase programul de casare”, spune Alin Tapalaga.

    O alta problema cu care se confrunta dealerii este lipsa
    masinilor din stoc, in conditiile in care producatorii
    redirectioneaza masini catre piete care fie si-au revenit din criza
    economica, fie continua cresterea – precum Statele Unite sau India.
    “Aceste state absorb mult din productia mondiala de masini, iar cum
    multe componente sunt comune cu masinile europene, pentru
    producatori nu este greu sa redirectioneze automobilele produse
    catre pietele cu cele mai mari cresteri”, a subliniat Alin
    Tapalaga.

  • Tot atat, dar mai putin. Cum ne-am schimbat obiceiurile de consum

    78 de litri pe cap de locuitor este media de consum a berii din
    2010, cantitate cu 16 litri mai mica decat in urma cu trei ani.
    Consumul de bere a scazut abrupt, dar Constantin Bratu, directorul
    general al aociatiei Berarii Romaniei, spune ca nu crede ca acest
    nivel este normal si mai potrivit este cel din 2008. In aceasta
    industrie, cel mai important rol il joaca puterea de cumparare,
    urmata de vreme si traditii de consum. “Cand toti acesti factori
    vor fi favorabili, cu siguranta ca berea se va vinde mai bine”,
    spune Bratu.

    Bunurile de larg consum – de la paine si lapte pana la produse
    de igiena – sunt cele care au avut cel mai putin de suferit pe
    parcursul ultimilor doi ani. Chiar si asa insa, cu aceeasi bani pot
    cumpara mai putine lucruri. “Romanii nu fac prea mare rabat cand
    cheltuiesc pentru a pune pe masa”, spune Bogdana Baltasiu, client
    service manager, divizia customer research in cadrul Nielsen. Acest
    lucru se intampla si pentru ca multi au renuntat acum sa
    cheltuiasca in baruri, restaurante, cafenele sau terase si cei mai
    multi isi petrec timpul cu prietenii in propriul camin.Cifrele
    sprijina clar aceasta idee. In timp ce cheltuielile pentru haine,
    mobila, electrocasnice, vacante sau timp liber s-au redus drastic,
    cosul de cumparaturi pentru produsele de consum larg arata cam la
    fel. Suma medie lunara cheltuita pentru produse proaspete se
    plaseaza in jurul a 170 de euro pe luna, arata studiul Shopper
    Trends, realizat de Nielsen in octombrie-noiembrie 2010 pe un
    esantion reprezentativ la nivel urban. Suma este similara doar cu
    bugetul vecinilor unguri (171 de euro pe luna), dar este sensibil
    mai mica decat in cadrul altor tari, cum sunt Cehia (254 euro),
    Austria (306 euro), Polonia (207 euro) sau Spania (338 de
    euro).

    Mai mult decat atat, banii cu care romanii cumpara produse
    proaspete au o pondere mai mare in buget fata de alte tari,
    reprezentand 63% din cumparaturi, in vreme ce in cazul altor natii
    este mult mai mic: 45% la austrieci si 51% la spanioli. “Desi
    bugetul general de cheltuieli, cat si cel alocat produselor
    proaspete s-a mentinut la acelasi nivel, intregul comportament de
    cumparare indica o planificare riguroasa a cheltuielilor”, spune
    Baltasiu. Astfel, trei sferturi dintre romani isi planifica riguros
    cumparaturile pentru a limita tentatia de a achizitiona mai mult
    decat si-au propus. Chiar si asa, putini rezista impulsului de a
    cumpara in plus, doar 3% respectand cu strictete lista pe care
    si-au facut-o.

    O tendinta clara este faptul ca a crescut numarul de vizite in
    magazine si a scazut, pe masura, valoarea bonului de cumparaturi.
    Acest lucru se intampla pentru ca tot mai multi sunt interesati sa
    evite irosirea, preferand sa cumpere mai des cantitati mai mici de
    legume, fructe, lapte sau peste, de pilda. Cum puterea de cumparare
    a continuat sa scada, promotiile au jucat un rol si mai important
    anul trecut. “Tendinta de scadere a loialitatii fata de branduri
    s-ar putea accelera in 2011”, estimeaza reprezentanta Nielsen.
    Promotiile sunt, spun multi producatori, asul din maneca. In
    aceasta perioada batalia pentru a-si impinge produsele in cosurile
    de cumparaturi se inteteste tot mai mult.

    “Din pacate, in Romania ultimilor ani cred ca aproape toata
    populatia cumpara dupa un singur criteriu: ofertele”, declara
    anterior pentru BUSINESS Magazin Robert Redeleanu, director general
    al producatorului de conserve Scandia. El precizeaza ca alegerea
    produselor in magazin se face in functie de ofertele pe care
    cumparatorii le vad la raft, iar datele Nielsen sustin aceeasi
    idee: 19% dintre cumparatori au ales anul trecut o alta marca din
    cauza promotiilor, procentul fiind sensibil mai mare decat in 2009
    (14%).

    Marius Melesteu, general manager la Strauss Romania, crede ca
    “este naiv sa-si imagineze cineva ca fara oferte si fara promotii
    in comert poti rezista in ziua de azi”. In opinia lui, activitatile
    de acest fel sunt un driver care trebuie gestionat in functie de
    resursele companiei, iar consumatorii, in opinia reprezentantului
    Strauss, aleg nu numai in functie de brand, dar si de promotii.
    “Daca cineva nu face promotii si asteapta ca dupa criza sa revina
    consumatorii catre marca lui, s-ar putea sa aiba o surpriza
    neplacuta”, crede Melesteu. Intre timp, toti producatorii se vad
    nevoiti sa intre in hora promotiilor, care au invadat nu numai zona
    bunurilor de larg consum, dar se gasesc in cele mai diverse domenii
    – de la imobiliar sau auto si pana la servicii medicale sau
    financiare.

    In acest context, puncteaza Raul Ciurtin, presedinte al
    Albalact, problema se pune pe profitabilitate – cum cresti ca sa
    ramai profitabil? Cine are la dispozitie bugete ca sa castige cote
    de piata poate profita acum. “Cat costa ca sa castige procente din
    piata depinde de categorie”, spune Ciurtin, care spune ca firma pe
    care o conduce nu poate functiona pe pierdere si trebuie sa creasca
    ramanand mereu pe plus.
    Cel mai vizibil joc al cotelor de piata are lor pe terenul
    magazinelor moderne, unde spatiul de raft este legat strans de
    rapiditatea cu care produsele se cumpara. Marius Melesteu spune ca
    mai ales in cadrul retelelor de comert modern, realitatea arata ca
    ofertele promotionale sunt un driver de consum, la fel cum este si
    imaginea marcii.

    Iar felia adjudecata de comertul modern creste continuu. Anul
    trecut comertul modern, care reuneste magazine de discount, hiper
    si supermarketuri au ajuns la o cota de piata de 48% castigand
    sapte procente fata de 2009, conform Nielsen. “Numarul de magazine
    a continuat sa scada anul trecut, dar cel mai afectate au fost
    magazinele cu dimensiuni pana in 40 mp”, spune Bogdana Baltasiu.
    Tot ea mai spune ca schimbarea peisajului din comertul romanesc
    este o realitate, iar comertul traditional pare ca pierde lupta sub
    presiunea constanta a lanturilor internationale. Daca la sfarsitul
    anului 2007 comertul modern reunea 308 spatii, in decembrie anul
    trecut numarul acesta crescuse de peste doua ori, ajungand la 642
    de magazine, conform Nielsen.Pe piata sunt cateva zeci de retele
    care se lupta pe portofelele romanilor si care au deopotriva
    argumente de speranta, dar si motive de ingrijorare.

  • Cat costa cardul de fidelitate al Wizz Air si ce beneficii aduce

    Pana astazi, aproximativ 50.000 de pasageri Wizz Air s-au
    alaturat Wizz Xclusive Club si au beneficiat de avantajele clubului
    achizitionand bilete pentru mai mult de 74.500 de zboruri. Acest
    lucru arata faptul ca in primele doua saptamani, mai mult de doi
    clienti au devenit membri ai clubului la fiecare minut.

    Membrii Wizz Xclusive Club vor beneficia de acces la un pachet
    de bilete la preturi promotionale ce pot fi mai ieftine cu pana la
    zece euro pe un singur zbor, fata de pretul obisnuit; accesul
    instant la tarifele preferentiale pentru membrii clubului va fi
    asigurat imediat ce acestia vor adera la program; pana la noua
    pasageri pot fi inclusi in aceeasi rezervare alaturi de un membru
    Xclusive Club si pot beneficia de tarife reduse; membri Wizz
    Xclusive Club vor primi ofertele promotiilor exclusive prin e-mail,
    in cazul in care se inscriu la newsletter-ul Wizz Air

    Wizz Xclusive Club, pentru un an, se poate achizitiona prin
    wizzair.com sau la call center-ul Wizz Air si porneste de la 126 de
    lei.

    Wizz Air a transportat 2,2 milioane de pasageri in Romania in
    2010, iar competitorul sau pe segmentul low-cost, compania Blue
    Air, a avut un volum de 1,5 milioane.

  • Barbut, dreptatea si fabricile

    In luna martie, Marcel Barbut, proprietarul producatorului de
    materiale de constructii AdePlast Oradea, a adresat o scrisoare
    deschisa principalelor institutii publice, in care isi exprima
    nemultumirea fata de practicile judiciare deficitare din Romania,
    iar lumina reflectoarelor a cazut, intr-un mod pozitiv, asupra sa.
    Ministerul Justitiei i-a dat dreptate, aratand ca intr-adevar
    exista o practica judiciara neunitara in Romania, iar procedurile
    penale din mediul economic au o durata prea mare. Asta nu i-a
    rezolvat nemultumirile omului de afaceri. Asa ca isi vede mai
    departe de treburile lui, care nu vor sa auda de criza: anul trecut
    afacerile i-au crescut cu 11,5%, la 126,7 milioane de lei
    (aproximativ 30 milioane de euro), iar in primele doua luni ale
    anului, AdePlast a inregistrat o crestere de circa 25% a vanzarilor
    comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut.

    Cum si alti producatori din piata pe care activeaza Marcel
    Barbut au anuntat avansul afacerilor in primele luni ale acestui
    an, intrebarea care se pune este daca si-a revenit cu adevarat
    piata materialelor de constructii, dupa ce anul trecut a consemnat
    un declin de 15-20%? “Daca mai multi jucatori au anuntat avans,
    inseamna ca exista o crestere reala in piata. Mai exista si o serie
    de firme care au intrat in insolventa pe fondul crizei, astfel ca
    se poate vorbi mai mult de o redistribuire a vanzarilor. Poate fi o
    usoara crestere, dar nu atat de mare. Daca fratele mai mare s-a
    ingrasat un pic, mai lasa fratilor mai mici o haina, pe care ei o
    iau cu placere, cu alte cuvinte, are loc o redistribuire:
    cantitatea pe care o avea se reimparte la ceilalti jucatori”,
    apreciaza Marcel Barbut.

    Planurile lui Barbut merg insa mai departe de revenirea pietei
    romanesti de constructii: pentru 2011 obiectivul principal al
    companiei oradene este intrarea pe pietele din Ucraina si din
    Bulgaria, dupa ce a ajuns deja in Liban: “Am purtat deja discutii
    pentru Ucraina, unul dintre angajatii nostri a fost acolo, iar acum
    suntem in stadiul de negocieri”. In ceea ce priveste piata
    libaneza, un pas important fost facut in martie, cand AdePlast a
    livrat 80 de tone de produse speciale “albe”, destinate lucrarilor
    cu marmura si granit, prin intermediul diviziei AdePlast Orient,
    deschisa la Beirut. “Pentru Liban am primit comenzi de produse
    albe, care sunt cu circa 30% mai scumpe decat alte produse. Divizia
    e deschisa prin intermediul unui roman care face business acolo si
    ne-a cerut acceptul sa infiinteze o firma care sa poarte numele
    AdePlast.

    Si anul trecut am avut comenzi, dar sporadice si mici, intr-un
    ritm de un tir pe luna”, spune proprietarul AdePlast. Si in
    Bulgaria a ajuns compania, insa tot sporadic: “Am trimis anul
    trecut si la sud de Dunare, dar accidental, nu mai mult de 5
    camioane, si asta in conditiile in care AdePlast a vandut anul
    trecut peste 13.000 de camioane in total, adica vreo 262.000 de
    tone”. Planul de dezvoltare a segmentului de export vizeaza asadar
    transformarea comenzilor sporadice in piete de desfacere stabile.
    Momentan, cele mai importante piete de export ale producatorului
    sunt Ungaria si Moldova. Anul trecut exporturile au contribuit cu
    circa 10% la cifra de afaceri, insa in 2011 Barbut vrea sa dubleze
    aceasta pondere. Se fereste insa sa spuna la cat se ridica piata
    mortarelor din Romania: “N-as vrea sa spun ceva care sa fie intors
    pe toate partile de concurenta mea”.

  • Cum se vad afacerile Borsec dupa 205 ani

    “Este un hotel vechi, cu camere de 11-12 mp si este mai scump
    sa-l modificam decat sa-l daramam si sa ridicam altul in locul
    lui”, spune Nicolae Palfi, vicepresedinte si actionar al Romaqua
    Grup. Palfi nu a precizat suma destinata acestei investitii,
    spunand ca actionarii prefera sa analizeze cativa ani un domeniu
    nou inainte a-l aborda. Grupul are acum activitati in domeniul
    apelor minerale (Borsec fiind lider de piata cu o cota de 36% in
    volum), in productia de bauturi racoritoare (cu Brifcor, Cico sau
    Giusto), in bere (cu Albacher) si cafea (Metropolitan).
    Vicepresedintele Romaqua spune ca inainte de lansarea bauturilor
    racoritoare in 2004 firma a studiat patru ani domeniul, iar in
    cazul berii, lansata in 2008, a durat chiar mai mult – cinci ani.
    Vanzarile de ape minerale au, in continuare, cea mai mare pondere
    (52%) in cifra de afaceri a companiei, care a ajuns anul trecut la
    142,5 mil. euro, in scadere cu 4% fata de 2009.

    Scaderea, precizeaza Palfi, a fost insa mai mica decat
    contractia pietei, prin urmare compania a castigat cota de piata.
    Firma si-a redus anul trecut costurile cu circa 5%, dar fara a
    concedia personal si fara a opera reduceri salariale. “Orice buget
    al unei familii a fost adaptat la conditiile actuale, asa a fost si
    cazul nostru”, spune reprezentantul firmei, care a inregistrat anul
    trecut un profit de 7 milioane de euro. Grupul are acum 2.022 de
    angajati, care lucreaza in 10 sucursale si puncte de lucru, Romaqua
    avand acum sapte fabrici. Compania a investit 190 de milioane de
    euro de la privatizare, in 1998, dar istoria marcii Borsec incepe
    cu multa vreme in urma. Izvoarele de la Borsec au fost descoperite
    de romani dupa cucerirea Daciei, iar imbutelierea industriala a
    inceput in 1806. “Dupa un mare chin de transformari, am ajuns la
    concluzia ca investitia initiala in urma cu 205 ani a fost
    echivalentul sumei actuale de 87.000 de euro”, spune Palfi. In acel
    an s-au vandut 3 milioane de litri de apa minerala Borsec, care era
    imbuteliata in sticle de 5,10 sau 25 de litri, in bidoane si
    butoaie. Spre comparatie, volumele vandute anul trecut au fost de
    peste 110 ori mai mari, ajungand la 335 de milioane de litri.

    Un buget de investitii pentru anul in curs nu este batut in
    cuie, desi actionarii isi doresc sa dubleze productia de bere, sa
    creasca capacitatea de depozitare la nivelul tari cu 20.000 mp. Si
    fabrica de apa minerala din Borsec este trecuta la capitolul de
    investitii, dar toate aceste proiecte vor demara doar in a doua
    parte a anului, in functie de evolutii. “Acum sunt usor optimist in
    privinta viitorului. Ne trebuie o canicula adevarata, ca in 2007,
    si problemele sectorului dispar”, spune Palfi. Tot el completeaza
    insa ca planurile de investitii trebuie facute luand in considerare
    toti factorii economici interni si internationali, cum sunt
    razboaiele si cataclismele. “Sigur, as putea spune ca am putea
    investi 20 de milioane de euro”, declara reprezentantul Romaqua,
    care precizeaza ca lucrarile nu vor incepe inainte de a exista o
    minima predictibilitate. “Intr-un an normal, in 2007, de pilda,
    puteam sa spun cu precizie care este bugetul si care sunt
    asteptarile noastre, cu o marja de eroare de 1%”, spune Palfi, care
    completeaza ca in prezent lucrurile stau cu totul altfel. In
    ultimii doi ani compania a lucrat cu doua variante de buget, iar
    acum are doar unul orientativ, care se ajusteaza dupa fiecare
    analiza saptamanala.

    Pretul barilului de petrol, de pilda, are un cuvant apasat de
    spus in vanzarile de ape minerale, sucuri sau bere. Si asta pentru
    ca pretul la materia prima pentru PET-uri s-a dublat, iar la
    propiletilena, folosita pentru fabricarea dopurilor si a foliilor
    pentru ambalare, a crescut cu 80%. “Pana acum nu am crescut
    preturile, am preluat toate costurile”, spune Palfi, care admite ca
    dupa Pasti e posibil ca la rafturi etichetele sa afiseze preturi cu
    5% mai mari la apa minerala.

    Un sezon calduros ar putea duce la o evolutie spectaculoasa a
    vanzarilor. “Piata a functionat foarte bine cand au fost cateva
    zile cu soare”, spune Palfi care precizeaza ca, desi produsele din
    portofoliu sunt inrudite, exista diferente mari intre modelele de
    afaceri. Desi atat vanzarile de apa, sucuri cat si bere sunt
    influentate de sezon, diferentele dintre ele sunt destul de mari.
    In perioada calda, vanzarile de ape se dubleaza, cele de bere cresc
    de trei ori, iar in cazul sucurilor variatiile sunt mult mai
    mici.

  • Mutare la varful Carrefour. Ce va schimba venirea celui de-al patrulea manager

    Moda cumparaturilor in magazinele mari, in care putem gasi totul
    sub un singur acoperis, a fost adusa in Romania de hipermarketuri.
    Francezii de la Carrefour au deschis primul magazin de acest fel in
    urma cu zece ani, iar cumparatorii au dat, la propriu, navala. A
    ajuns sa se vorbeasca la un moment dat chiar de functia de
    socializare a acestor magazine. Cumparatorii vedeau mersul la
    cumparaturi ca un moment in care petrec timpul in mod placut cu
    partenerul sau prietenii. Lucru care s-a tradus in vanzari peste
    asteptari, iar François Oliver, care conducea atunci Carrefour, nu
    putea decat sa-si frece mainile de bucurie. Vanzarile au continuat
    sa creasca si in timpul mandatului lui Jacobo Caller Celestino –
    care a condus operatiunile din Romania vreme de doi ani si a fost
    transferat apoi in Rusia ca director executiv. Lui i-a urmat
    Patrice Lespagnol, 52 de ani, managerul crizei pentru afacerea
    francezilor. El a preluat sefia in aprilie 2008, an in care
    Carrefour a inaugurat cel mai mare numar de hipermarketuri (zece)
    si a inregistrat cea mai mare cifra de afaceri pe plan local – 1,19
    mld. euro.

    De-atunci lucrurile s-au schimbat mult. In cifre, acest lucru
    s-a tradus in vanzari mai mici pentru toti comerciantii. In cei
    trei ani in care s-a ocupat de afacerile de pe piata autohtona,
    Lespagnol a avut de gestionat nu doar scaderea vanzarilor, ci si
    integrarea afacerii Artima (acum Carrefour Market) in operatiunile
    Carrefour, inchiderea a patru spatii (un hipermarket si trei
    supermarketuri) si deschideri. Cu investitii estimate la 60 de
    milioane de euro pentru extindere – doua hipermarketuri si in jur
    de 15 supermarketuri, Carrefour a ajuns anul trecut la incasari
    apropiate de cele din 2008. Acum, Patrice Lespagnol preia
    conducerea Carrefour Grecia, care are vanzari anuale ce se plaseaza
    in jurul a 2,7 mld. euro.

    François-Melchior De Polignac, 38 de ani, preia functia de
    director executiv Carrefour Romania, care are acum 23 de
    hipermarketuri si 35 de supermarketuri. El si-a inceput cariera la
    L’Oréal, in Italia, iar din 2000 lucreaza la Carrefour. Slujba pe
    care o preia acum, dupa ce a fost responsabil din mai 2009 “de unul
    dintre principalele programe de transformare a grupului”, conform
    declaratiilor oficiale, nu e deloc usoara. Carrefour detine acum
    pozitia de lider de piata in functie de cifra de afaceri, dar
    extinderile agresive ale retelelor concurente – Real si Kaufland –
    micsoreaza distanta dintre pozitiile pe podium. Iar tinta declarata
    oficial de managementul din Franta este locul intai sau doi in
    orice piata. Deci, si in Romania. Care sunt metodele prin care
    Polignac vrea sa conserve acest avantaj, ramane de vazut.

  • Cum s-a transat lupta de un miliard de euro pentru 183 de kilometri de autostrada

    Lupta pentru cei 183 de kilometri de autostrazi de pe Coridorul
    IV paneuropean, pe care Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri
    Nationale din Romania (CNADNR) i-a scos la licitatie la finalul
    anului trecut, aproape s-a incheiat. Institutia a anuntat zilele
    trecute numele constructorilor care au castigat contractele pentru
    cele noua loturi de autostrazi si, daca nu vor exista contestatii,
    lucrarile ar urma sa demareze in sase luni, iar in 2013 sa fie
    finalizate. Costul la care au fost contractate este cu aproape 30%
    mai mic, in medie, fata de suma de 1,4 miliarde de euro pe care
    CNADNR prognozase ca o va cheltui din buzunarul propriu si din bani
    europeni pentru aceste sosele.

    Recordul il detine consortiul format din firma romaneasca Straco
    Grup, controlata de Alexandru si Traian Horpos, si din italienii de
    la Studio Corona, care a venit cu o oferta de pret aproape la
    jumatate: daca CNADNR estimase un cost de circa 169 milioane de
    euro pentru constructia unui tronson de autostrada de 19,7
    kilometri, cele doua companii s-au angajat sa realizeze lucrarile
    pentru 91,8 milioane de euro. “Avand in vedere faptul ca au
    participat la licitatie un numar ridicat de constructori, dar si
    faptul ca a crescut numarul de participanti romani – pentru care
    cheltuielile de management, spre exemplu, sunt mult mai reduse
    decat in cazul companiilor straine -, costul pe kilometru a putut
    scadea cu 30%”, este de parere Florin Popa, managing partner al
    companiei de consultanta in constructii Vitalis Consulting.

    Intr-adevar, peste 100 de companii au depus, pe cont propriu sau
    in consortii, 64 de oferte pentru cele noua loturi de autostrazi de
    pe ruta Nadlac-Sibiu. Mai mult, numarul de intentii de participare
    la licitatii a fost de patru ori mai mare decat la alte proiecte,
    spuneau in februarie reprezentantii CNADNR. Doar 17 companii au
    fost insa norocoase, printre care Romstrade, controlata de Nelu
    Iordache, Spedition UMB si Tehnostrade (ambele controlate de
    Dorinel Umbrarescu), Euroconstruct Trading ’98 (Dan Besciu si Sorin
    Vulpescu), Astaldi (Italia) sau Tirrena Scavi (Italia). Foarte
    putine companii au participat singure si nu in consortii la aceste
    licitatii si in niciunul dintre cazuri nu a fost vorba de
    constructori romani. Unele au si castigat, precum austriecii de la
    Alpine si de la Strabag, care au concurat si pe cont propriu si
    si-au adjudecat fiecare cate un contract de 93 milioane de euro,
    respectiv 134 milioane de euro fara TVA.

    Sa nu ne bucuram insa ca am scapat mai ieftin. Lucrarile nu au
    inceput, iar in Romania cultura suplimentarii lucrarilor este
    puternic inradacinata. “Trebuie sa avem in vedere ca acestea sunt
    costurile cu care s-au castigat licitatiile si nu acelea cu care se
    vor finaliza lucrarile. Din experienta anilor trecuti, se poate
    observa ca de obicei exista destul de multe acte aditionale”,
    explica Florin Popa.

    Pentru a mentine o diferenta cat mai mica intre valorile
    licitate si valorile finale, este nevoie de urmarirea adecvata a
    proiectarii, a consultantei, a managementului de proiect, a
    perioadei de executie, a calitatii, dar si a altor elemente, mai
    spune reprezentantul Vitalis Consulting.

    CNADNR a ales sa imparta cei 183 de kilometri de autostrazi in
    noua loturi, fiecare cu o lungime intre 9,5 si 27,4 kilometri. Cel
    mai probabil, si lungimea redusa a tronsoanelor a permis mai multor
    constructori sa participe la licitatii si a accentuat concurenta,
    crede Popa: “Impartirea in mai multe loturi a acestor tronsoane
    este benefica. Pentru proiecte de autostrada cu lungimi de 100 sau
    200 de kilometri, spre exemplu, este vorba de un volum de lucrari
    si de un efort financiar pe care si-l permit putine companii.
    Numarul de companii care ar licita in acest caz ar fi probabil de
    3-5 per licitatie”.

    Constructorii care au pierdut lupta pentru constructia celor 183
    de kilometri din vestul tarii mai au la dispozitie doar saptamana
    aceasta pentru a depune contestatii. Avand in vedere numarul mare
    de companii care au licitat, sunt sanse mari ca si numarul de
    contestatii sa fie ridicat. Ar fi bine insa ca nemultumirile sa se
    rezolve repede, iar proiectul “Autostrada 2011” sa inceapa.

    CITESTE
    SI     De ce asteapta regii asfaltului luna martie. Lupta
    pentru 1,4 miliarde de euro

  • Competitiv, energic, carismatic si uneori nervos. Asa sa arate managerul roman?

    “Managerii din Romania au foarte multe specificitati fata de
    managerii din alte tari si asta se vede in comportamentul lor
    zilnic si in evolutia afacerilor pe care le conduc”, spunea
    Rostislav Benak, managing director Assessment Systems Cehia si
    partener pe regiunea Central si Est-Europeana al companiei Hogan
    Assessment Systems, in cadrul conferintei HR Strategic, organizata
    saptamana trecuta de Hart HR Consulting. Potrivit unui studiu
    despre trasaturile dominante ale liderilor romani, realizat recent
    de catre Hart HR Consulting, in colaborare cu Asebuss & Exec
    Edu, managerul roman este, in primul rand, competitiv. Aceasta
    trasatura este accentuata mai cu seama in cazul executivilor
    barbati si a celor din multinationale, in vreme ce sefii
    companiilor antreprenoriale si managerii femei sunt mai retrasi si
    fac fata mai greu situatiilor stresante.

    Dincolo de competitivitate, o alta trasatura caracteristica
    managerilor romani este faptul ca sunt in permanenta deschisi la
    nou, se supun regulilor si isi asuma doar riscuri calculate. Au un
    grad crescut de incredere in sine, ceea ce, de multe ori, ii face
    sa devina incapatanati si sa accepte cu greu un esec sau o opinie
    contradictorie. “Studiul ne-a mai aratat ceva ce nu regasim atat de
    pregnant la managerii din alte tari – un interes crescut fata de
    statusul social, fata de felul in care sunt vazuti. Managerul
    roman, spre exemplu, isi va dori intotdeauna sa aiba masina cea mai
    scumpa si casa cea mai mare”, mai spune Benak.

    Valorile care sunt importante pentru sefii companiilor din
    Romania sunt si ele edificatoare. Spre exemplu, daca femeile
    manager tind sa fie altruiste, mai conservatoare si nu in putine
    cazuri isi bazeaza deciziile de afaceri pe intuitie, barbatii sunt
    mult mai pragmatici. Rezultatele imediate ii preocupa cel mai mult,
    discuta numai in termeni de bani si aproape intotdeauna pun
    afacerile inaintea vietii personale – “asta ii va face pe actionari
    sa-i iubeasca, insa trebuie sa aiba grija pentru ca angajatii vor
    ajunge sa-i urasca rapid”, este de parere Rostislav Benak.

    Interesant este si felul cum cultura organizationala a
    companiilor multinationale si-a pus amprenta asupra modului cum
    managerii romani gandesc si actioneaza. Spre deosebire de
    antreprenori, acestia sunt mult mai dispusi sa delege atributii si
    sa creeze o strategie coerenta. Faptul ca nu banii lor sunt in joc
    ii face sa fie si mai predispusi la asumarea de riscuri si sa aiba
    o rezistenta mai mare la stres. De asemenea, sunt mai obisnuiti cu
    socializarea in mediul de afaceri, in timp ce antreprenorii sunt
    mai retrasi, prefera sa-si rezolve singuri problemele, departe de
    ochii publicului si iau, de multe ori, decizii emotionale.
    Asa cum era de asteptat, daca pe antreprenori ii motiveaza
    cresterea propriu-zisa a afacerii, pe sefii multinationalelor ideea
    de promovare in cariera si de recompense financiare este cea care
    ii determina sa munceasca zilnic pe branci.

    Diferentele intre cele doua categorii de manageri se observa si
    la nivelul valorilor pe care pun cel mai mare pret. Managerii de
    multinationale vor putere si recunoastere in primul rand, iar
    antreprenorii vor siguranta si sunt adesea conservatori, alegand sa
    urmeze cai deja batatorite. Din urma lor vin insa cu pasi repezi
    middle managerii, care sunt mai ambitiosi decat superiorii lor
    ierarhici si, din dorinta de a promova cat mai repede, dovedesc si
    un grad ridicat de adaptabilitate. Pentru ca stiu ca urcarea in
    ierarhie poate fi incetinita sau chiar oprita de orice greseala,
    acestia sunt, de obicei, si destul de prudenti.

    Studiul a fost realizat pe un esantion de 378 de respondenti,
    dintre care 214 au fost femei si 164 barbati. Au fost inclusi 52 de
    executivi din companii antreprenoriale, 34 de CEO din companii
    multinationale, 125 de top manageri si 158 de middle manageri.

  • Cosul cu scumpiri. De ce avem cea mai mare inflatie din UE

    Poate am iesit dintr-o criza, cea financiara si economica, dar
    “avem de-a face acum cu riscuri noi si cu provocari teribile:
    preturile mari si volatile ale alimentelor, preturile mari ale
    combustibililor, cresterea inflatiei in pietele emergente, problema
    datoriilor suverane in Europa”, declara saptamana trecuta
    presedintele Bancii Mondiale, Robert Zoellick. “Avem toate
    ingredientele pentru un rezultat toxic, care alimenteaza
    turbulentele sociale”, spunea Zoellick, dand ca exemplu faptul ca
    in Egipt sau Siria, preturile alimentelor au avut cresteri de doua
    cifre, ceea ce a contribuit la furia multimilor care au iesit sa-si
    rastoarne guvernele.

    La un nivel mult mai tehnic, expertii FMI au atras atentia
    recent ca inclusiv in pietele dezvoltate, dar mai ales in cele
    emergente si in curs de dezvoltare, politicile monetare trebuie sa
    tina cont de felul cum scumpirile produselor alimentare se transmit
    in inflatia de baza (cea considerata relevanta pentru tendintele pe
    termen mai lung, pentru ca nu ia in calcul preturile fluctuante ale
    alimentelor). “Mare parte din scumpirile recente pot fi atribuite
    conditiilor meteo, dar motivele principale ale cresterii cererii
    pentru alimente reflecta schimbari structurale, ireversibile in
    economia globala”, apreciaza Thomas Helbling si Shaun Roach,
    economisti ai FMI, intr-un studiu publicat in martie.


    Citarea celor de mai sus n-are ca scop sa induca ideea ca ne-ar
    paste si pe noi rascoale din cauza scumpirii cartofilor sau a
    fainii ori sa dezbata daca e adevarata imaginea populara a
    chinezului care s-a emancipat si nu mai poate trai doar cu un bol
    de orez pe zi. Efectul vizibil al propagarii inflatiei in Europa
    este insa cresterea dobanzilor in zona euro, iar aceasta afecteaza
    tari ca Romania, prin scumpirea creditelor in valuta si ingreuneaza
    drumul spre convergenta economica in interiorul zonei euro si al
    UE, in special pentru tarile care se lupta inca sa iasa din
    recesiune, ca si pentru cele care strang cureaua acum pentru anii
    de larghete bugetara, ca Grecia, Portugalia si din nou Romania.

    La noi, inflatia anuala a ajuns la 8,1% in martie, de la 7,6% in
    februarie, cel mai mare nivel din UE, desi tarifele pentru servicii
    chiar au scazut fata de luna precedenta, iar multe marfuri nu s-au
    scumpit. Exemple – carnea, care are o pondere in cosul de consum de
    9,3%, comparativ cu celebrii cartofi care au dominat toate
    relatarile despre scumpiri (pondere in cosul de consum – 0,72%),
    sau energia electrica si gazele, cu o pondere de 5%, respectiv 3,2%
    (inferioara totusi combustibililor, care au o pondere in cos de
    7,5% si al caror pret a urcat cu 2,25%, facand Guvernul sa se
    gandeasca sa le inghete). Consilierul guvernatorului BNR, Adrian
    Vasilescu, are deci dreptate teoretic atunci cand, dand chiar
    aceste exemple, spune ca in Romania n-avem de-a face cu o inflatie
    generalizata, pentru ca sunt marfuri care nu s-au scumpit
    deloc.

    O alta consolare ar fi ca nu suntem singurii care sufera.
    Analistii Citibank remarca scumpirea substantiala a alimentelor in
    Polonia, de pilda, unde pretul zaharului a crescut din februarie
    pana in martie cu aproape 40%, “reflectand o panica a
    consumatorilor, care au cumparat cantitati substantiale de zahar ca
    sa-si faca provizii”, ceea ce a adaugat 0,16% la cresterea
    preturilor de consum, estimata sa fluctueze in jur de 4% in
    urmatoarele luni. In Ungaria, unde inflatia anuala a urcat la 4,5%
    in martie, zaharul s-a scumpit fata de februarie cu 75%, iar faina
    cu aproape 60%.

    La noi, zaharul, produs cu o pondere de 0,61% in cosul de
    consum, s-a scumpit cu aproape 12%, iar faina cu 2,29%. Ceea ce
    diferentiaza insa Romania nu numai fata de zona euro, ci si fata de
    tarile vecine cu inflatie la jumatate fata de noi este ponderea
    mare a alimentelor in cosul de consum (vezi grafic), care reflecta
    decalajul de dezvoltare si de nivel de trai. Economistii BM si ai
    FMI nu obosesc sa atraga atentia ca tarile unde mancarea consuma o
    parte mare din bugetul familiilor sunt cele mai vulnerabile la
    inflatie.