BusinessMagazin

Category: Analize

Descoperă analize de afaceri și din domeniul financiar – pentru a rămâne informat ai nevoie să citești aceste analize.

  • Asigurari si pensii: Fara pierderi

    “Anul acesta ne-am confruntat cu tendinta de scadere a
    veniturilor disponibile la clienti, cu nevoia acestora de
    lichiditati pe termen scurt, cu amanarea deciziei de cumparare, cu
    rascumparari mai mari si scaderea veniturilor din bancassurance”,
    rezuma Cornelia Coman, directorul general al ING Asigurari de Viata
    si presedintele CA al ING Fond de Pensii. Subscrierile de prime
    brute consemnate in primele noua luni au stagnat la 6,7 miliarde de
    lei, nivel comparabil cu aceeasi perioada din 2008. In schimb, au
    crescut daunele platite cu aproape 40%, pana la 4,43 miliarde de
    lei. “In 2009 am avut o scadere usoara comparativ cu 2008 in
    termeni de vanzari noi, insa am prevazut asta in planurile noastre
    si acum ne pregatim sa incheiem anul cu rezultate inaintea
    planului”, enunta Shah Rouf, CEO al Aviva Romania.


    Cea mai mare lovitura au primit-o insa fondurile de pensii, care
    au fost nevoite sa accepte inghetarea contributiei la pilonul al
    doilea la 2%, desi prevedeau o crestere pana la 2,5%. “Punctul de
    trecere pe profit a fost impins dupa anul 2020”, spune Crinu
    Andanut, directorul general al Allianz-Tiriac Pensii. Totusi, in
    primele 11 luni, pe pilonul al doilea s-a obtinut un randament
    mediu de 16,3%, iar in pilonul al treilea, un randament mediu de
    14,8%. La sfarsitul lui noiembrie, in pilonul II erau peste 4,5
    milioane de participanti, in crestere cu 12,3% fata de sfarsitul
    anului trecut, in timp ce la sistemul de pensii facultative
    contribuiau 183.819 de participanti, cu 22% mai multi decat in
    decembrie 2008.

    2009 a fost si un an al consolidarilor. Poate cea mai asteptata
    miscare a fost intrarea pe piata a companiei franceze de asigu-rari
    Groupama, prin asimilarea companiilor Asiban, BT Asigurari si OTP
    Garancia, preluarea fondului KD Pensii de catre Eureko si a
    fondurilor OTP si Prima Pensie de catre BCR Pensii.

    Cititi si:


    Politica: Sub semnul alegerilor


    Macroeconomie: Anul recesiunii


    Banci: Anul in care banii au devenit mai scumpi


    Bursa: Reteta banilor usori nu mai functioneaza


    Consultanta: Anul paradoxurilor


    Companiile energetice au pierdut din greutate


    Petrol si carburanti: Minus 20%


    Industrie: Fara cerere


    Farma: Anul surprizelor neplacute


    Industria alimentara: Consum redus


    Agricultura: 2009, anul nefericirii


    Retail si distributie: Comert cu surprize


    Textile: Anul extremelor – unii s-au extins, altii au
    inchis


    Piata auto, victima crizei


    Real estate: Chinul imobiliar


    Media: Reducere la jumatate


    Resurse umane: Anul concedierilor


    Telecom: Un pic mai bine

    Internet si IT: “A fost cel mai greu an”

  • 2009, anul in care banii au devenit mai scumpi

    Bancile au fost primele care in toamna trecuta au apasat
    puternic pedala de frana, blocand finantarea pentru economie, dupa
    ce anii trecuti oferisera credite de miliarde de euro. Dupa cateva
    luni, firmele, deja lovite de intarzierile cu care statul isi
    platea facturile, au inceput sa se sufoce in lipsa finantarilor
    pentru activitatile curente.

    Florin Georgescu, prim-viceguvernatorul BNR, nota recent ca
    expunerea bruta a bancilor pe sectorul privat abia s-a mentinut la
    nivelul din decembrie anul trecut, respectiv 192 de miliarde de lei
    (45 de miliarde de euro) la sfarsitul lunii septembrie. Aceasta in
    conditiile in care statistica in lei este influentata de
    deprecierea cursului, iar intre timp unele banci au reinclus in
    bilanturi credite pe care le exportasera anterior catre
    bancile-mama.

    Activitatea comerciala a bancherilor s-a redus practic anul
    acesta la gestionarea portofoliului existent de clienti. Tot anul a
    stat astfel sub semnul celor trei “R” – restructurare, reesalonare
    sau refinantare a creditelor acordate.

    Daca in 2009 bancherii au fost dispusi sa restructureze credite,
    incercand sa castige timp alaturi de clientii lor, in 2010 se
    anunta furtuna, pentru ca in multe cazuri se va trece la executarea
    garantiilor din spatele creditelor neperformante. Calitatea
    portofoliilor de credite, acordate dupa criterii relaxate in anii
    trecuti, s-a deteriorat rapid incepand din toamna trecuta.
    Provizioanele mari pentru acoperirea pierderilor, care au ajuns la
    3 miliarde de euro la sfarsitul lui septembrie, au muscat puternic
    din profitul bancilor. La sfarsitul primelor noua luni, profitul
    cumulat al bancilor se ridica la 680 de milioane de lei (160 mil.
    euro), de cinci ori mai mic decat in aceeasi perioada din 2008.

    Inclusiv jucatori de top, precum Bancpost, Banca Transilvania
    sau ING s-au vazut astfel nevoiti sa recurga la masuri drastice de
    taiere de costuri, mergand de la trimiterea angajatilor in concediu
    fara plata pana la inchiderea de unitati si disponibilizarea de
    personal.

    Daca nu au mai dat credite in mediul privat, bancile s-au
    reorientat catre stat, care si-a triplat creditul contractat in
    ultimul an. Cumpararea de titluri de stat a fost un debuseu facil,
    care a permis plasarea lichiditatilor fara risc la dobanzi
    consistente.

    Cititi si:


    Politica: Sub semnul alegerilor


    Macroeconomie: Anul recesiunii


    Asigurari si pensii: Fara pierderi


    Bursa: Reteta banilor usori nu mai functioneaza


    Consultanta: Anul paradoxurilor


    Companiile energetice au pierdut din greutate


    Petrol si carburanti: Minus 20%


    Industrie: Fara cerere


    Farma: Anul surprizelor neplacute


    Industria alimentara: Consum redus


    Agricultura: 2009, anul nefericirii


    Retail si distributie: Comert cu surprize


    Textile: Anul extremelor – unii s-au extins, altii au
    inchis


    Piata auto, victima crizei


    Real estate: Chinul imobiliar


    Media: Reducere la jumatate


    Resurse umane: Anul concedierilor


    Telecom: Un pic mai bine


    Internet si IT: “A fost cel mai greu an”

  • Triplu salt in brokeraj

    Fondul Romano-American pentru Investitii (RAEF) si-a vandut participatia de peste 68% detinuta la societatea de brokeraj Intercapital Invest catre trei dintre managerii sai. Chiar daca Razvan Pasol, presedinte si director general al Intercapital, spune ca “e o tranzactie in interiorul grupului care nu schimba nimic din planurile si strategiile Intercapital”, profilul celor trei actionari majoritari ne trimite cu gandul spre alte posibile mutari, intr-un orizont de timp ceva mai lung, in sensul dezvoltarii companiei pana la un punct in care ar putea deveni interesant un nou exit. Actuala tranzactie, a carei valoare (neconfirmata de Pasol) s-ar situa, potrivit unor evaluari din piata, undeva spre 2,5 milioane de euro, inseamna practic ca Horia Manda (managing partner al Axxess Capital, companie care administreaza RAEF), Ionel Klipper (directorul executiv si presedintele RAEF) si Sandu Neculai Cristinel (ofiter-sef de investitii la RAEF) s-au decis sa se implice direct la Intercapital Invest. Manda detine acum peste 37% din firma de brokeraj, Klipper a preluat 27,15%, iar Neculai Cristinel restul actiunilor.

    O mai mai mare implicare a actionarilor, cunoscuta fiind experienta celor trei, va fi probabil un castig in ce priveste dezvoltarea Intercapital Invest. Cei trei au fost implicati in evenimente importante pe piata financiara, ca dezvoltarea si vanzarea Bancii Agricole, a Bancii Romanesti sau a unor companii ca Motoractive (leasing), Domenia Credit (credite ipotecare), Estima Finance (consumer finance), comerciantul de electrocasnice Domo, brokerul Certinvest si producatorul de vopsele Policolor. Intercapital a intermediat tranzactii de aproape 100 mil. euro in primele 11 luni ale lui 2009, cu venituri de 4 milioane de lei (aproape un milion de euro) dupa trei trimestre. Societatea si-a inceput activitatea in 1995, ca membru fondator al Bursei de Valori Bucuresti, condusa atunci de Marius Musat, fondatorul grupului de firme OK Exchange, si de alti oameni de afaceri. Patru ani mai tarziu, compania a fost preluata de un alt grup, condus de data aceasta de Eugen Voicu, fondatorul Certinvest. Voicu l-a adus pe Razvan Pasol la Intercapital; acelasi Voicu mai detine azi o participatie de 22% la Intercapital. Restul de 10% se imparte intre alti actionari, printre care si Pasol.

    Seful Intercapital se fereste acum sa evalueze societatea si admite doar ca valorile tuturor companiilor au scazut. “Important e ca Intercapital e mai solida acum decat in urma cu an si jumatate”, spune Pasol, care a fost nevoit sa inchida trei birouri din teritoriu, la Brasov, Bacau si Pitesti, renuntand si la angajatii de acolo. |nsa investitiile pentru cresterea cotei de piata au continuat, si Pasol crede ca strategia va da rezultate cand piata va iesi din criza. “|n 2008 am mizat pe eficientizare, insa din 2009 ne-am reluat dezvoltarea”, spune directorul Intercapital, unul dintre managerii care declarau, inca de la inceputul crizei, ca solutia cea mai proasta e sa nu faci nimic si sa astepti sfarsitul crizei. Intercapital a preluat de curand administratorul de investitii Investica Asset Management, tocmai pentru a-si completa portofoliul. “Anul trecut am recomandat unor clienti vanzarea, dar nu am avut o alternativa directa pe care sa le-o oferim. Acum, cu achizitia Investica, avem”, spune Pasol, care pregateste pentru inceputul anului viitor lansarea unui fond mutual monetar.

     

  • Consum redus

    Frenezia din ultimii ani, cand clientii isi incarcau pana la
    refuz cosurile de cumparaturi, s-a racit treptat, insa industria
    bunurilor de larg consum (FMCG) a fost una dintre ramurile
    economiei cel mai putin afectate de criza, estimand pe ansamblu o
    stagnare a afacerilor.

    Toti producatorii au resimtit o schimbare a comportamentului de
    consum: clientii fie cumpara mai putin, fie “s-au orientat spre
    produse mai ieftine”, dupa cum declara Radu Timis, proprietarul
    Cris-Tim, unul dintre cei mai mari procesatori de produse din
    carne. Aproape toate segmentele productiei alimentare au avut
    vanzari in scadere anul acesta (10% la produse din carne, 8% la
    bere) sau in cel mai bun caz au ramas constante in valoare, chiar
    daca au crescut in volum – asa cum s-a intamplat in cazul
    lactatelor. La o valoare estimata pentru anul in curs la 1,1
    miliarde de euro, similara celei din 2008, volumul vanzarilor de
    lactate a crescut cu 10%.

    Pentru ca jumatate din industria bunurilor de larg consum este
    bazata pe importuri, principalul inamic al companiilor a fost
    cursul de schimb valutar, care a crescut cu 15%, reducand marjele
    companiilor. Unul dintre cele mai afectate domenii a fost cel al
    bauturilor alcoolice de import, in care companiile nu au la
    indemana prea multe instrumente de a contracara variatia cursului.
    “Cand ne-am dat seama ce ne loveste, am revizuit tinta si ne-am
    propus pentru anul acesta sa ajungem la o cifra de afaceri in lei
    egala cu cea de anul trecut”, a declarat Pepe Berciu, directorul
    general al BDG, importatorul Jack Daniel’s in Romania. Compania isi
    planificase initial o crestere de 20% a cifrei de afaceri in
    euro.

    Aprecierea euro (dublata de cresterea galopanta a accizelor) a
    atarnat greu si in piata tigaretelor, care au suferit anul acesta
    cea mai mare crestere de preturi din Romania: 50% fata de nivelul
    anului trecut. Este motivul pentru care cea mai mare piata din FMCG
    va atinge anul acesta nivelul de 3,5 miliarde de euro, in crestere
    cu un miliard de euro fata de 2008. Valoarea este de peste doua ori
    mai mare decat urmatoarea piata din FMCG – berea, cu o valoare de
    1,35 miliarde de euro.

    Jan Derck van Karnebeek, managerul general al Heineken Romania,
    crede ca pentru piata berii, una din explicatiile scaderii priveste
    reticenta de a mai cumpara bere scumpa. Cu toate acestea, van
    Karnebeek sustine ca “datorita faptului ca a atins un anumit nivel
    de maturitate, piata berii s-ar fi stabilizat indiferent daca ar fi
    aparut criza financiara sau nu”.

    Cititi si:


    Politica: Sub semnul alegerilor


    Macroeconomie: Anul recesiunii


    Banci: Anul in care banii au devenit mai scumpi


    Asigurari si pensii: Fara pierderi


    Bursa: Reteta banilor usori nu mai functioneaza


    Consultanta: Anul paradoxurilor


    Companiile energetice au pierdut din greutate


    Petrol si carburanti: Minus 20%


    Industrie: Fara cerere


    Farma: Anul surprizelor neplacute


    Agricultura: 2009, anul nefericirii


    Retail si distributie: Comert cu surprize


    Textile: Anul extremelor – unii s-au extins, altii au
    inchis


    Piata auto, victima crizei


    Real estate: Chinul imobiliar


    Media: Reducere la jumatate


    Resurse umane: Anul concedierilor


    Telecom: Un pic mai bine

    Internet si IT: “A fost cel mai greu an”

  • Fara cere pentru industrie

    Doua miliarde de euro vor reprezenta anul acesta exporturile de
    masini Dacia, evolutia fabricii de la Pitesti fiind, probabil,
    singurul element pozitiv dintr-o industrie puternic afectata de
    scaderea comenzilor din Europa de Vest, principalul partener de
    export.

    Siderurgia, componentele auto, textilele – aproape toate
    domeniile cu pondere importanta in Produsul Intern Brut (PIB) au
    fost lovite in plin, iar companii care pana acum inregistrau anual
    profituri de zeci de milioane de euro sau chiar mai mult s-au vazut
    nevoite sa disponibilizeze angajati sau chiar sa isi puna problema
    renuntarii la o parte din activele din Romania.

    Cel mai bun exemplu este ArcelorMittal Galati, pentru care 2009
    a fost cel mai prost an de la privatizarea combinatului in 2000. In
    anii trecuti, cand se afla printre cele mai mari cinci afaceri din
    Romania, Sidex sustinea 2% din PIB-ul Romaniei, iar in 2009 si-a
    redus afacerile cu o medie de 50%. Prima parte a anului a fost cea
    mai nefavorabila pentru companie – productia s-a redus cu 60%, au
    fost inchise bateriile de cocsificare, angajatii au intrat, prin
    rotatie, in somaj tehnic sau concedii fara plata, iar pierderile au
    atins 500 de milioane de euro.

    Si celelalte afaceri ale Mittal in Romania au avut de suferit:
    combinatul de la Hunedoara a inchis jumatate din capacitatea de
    productie, iar la Roman lipsa comenzilor si stocurile crescute au
    determinat oprirea productiei si intrarea tuturor angajatilor in
    somaj tehnic pentru trei luni. Si afacerile Alro, un alt nume
    relevant in industria romaneasca, au inceput sa scada din
    primavara, iar din vara si pana la sfarsitul anului combinatul a
    lucrat la 75% din capacitate.

    In ansamblu, productia industriala a scazut cu aproape 8% in
    primele zece luni ale anului, potrivit datelor Institutului
    National de Statistica, cele mai afectate fiind industria
    extractiva si cea prelucratoare. Asa cum era de asteptat, s-au
    inregistrat scaderi la toate categoriile de bunuri, de la cele de
    folosinta indelungata (cel mai afectat segment) pana la cele de uz
    curent si cele de capital.

    Cititi si:


    Politica: Sub semnul alegerilor


    Macroeconomie: Anul recesiunii


    Banci: Anul in care banii au devenit mai scumpi


    Asigurari si pensii: Fara pierderi


    Bursa: Reteta banilor usori nu mai functioneaza


    Consultanta: Anul paradoxurilor


    Companiile energetice au pierdut din greutate


    Petrol si carburanti: Minus 20%


    Farma: Anul surprizelor neplacute


    Industria alimentara: Consum redus


    Agricultura: 2009, anul nefericirii


    Retail si distributie: Comert cu surprize


    Textile: Anul extremelor – unii s-au extins, altii au
    inchis


    Piata auto, victima crizei


    Real estate: Chinul imobiliar


    Media: Reducere la jumatate


    Resurse umane: Anul concedierilor


    Telecom: Un pic mai bine


    Internet si IT: “A fost cel mai greu an”

  • Craciunul, ultima speranta pentru comert

    Decoratiunile si promotiile sezonului de iarna au sosit anul
    acesta in magazine mult mai devreme decat se intampla in trecut,
    cand la inceputul lui decembrie se dadea startul sezonului. Nici nu
    s-a facut bine noiembrie, ca magazinele au lansat oferte concepute
    special pentru sarbatorile de iarna, obicei pe care l-au preluat
    dupa moda practicata in Vest. “Peste tot in lume se manifesta de
    mai multi ani tendinta de a prelungi perioadele cu vanzari maxime”,
    spune Dragos Cabat, director general al firmei de consultanta
    Financial View. In opinia lui, acesta este un semn de maturitate
    caracteristic acelor domenii unde exista o oferta de produse
    suficient de mare si diversa. Comerciantii mizeaza pe faptul ca
    aceasta strategie “ofera un confort suplimentar consumatorilor,
    care au mai mult timp la dispozitie pentru a-si face cumparaturile
    si a evalua oferta pietei”.


    Mai mult decat un semn de maturitate, aceasta extindere a
    perioadei de promotii a fost o parghie prin care comerciantii au
    incercat sa-si rotunjeasca vanzarile, avand in vedere ca aceasta
    perioada se realizeaza circa 20% din vanzarile anuale, asa cum
    spune Alexandru Vlad, directorul general al retelei Selgros
    Cash&Carry. In fapt, sezonul cumparaturilor de iarna reprezinta
    o perioada promotionala extinsa, cand in comert se realizeaza
    profituri prin reduceri de marje si cresteri de volum. “Deschiderea
    sezonului din noiembrie este o strategie buna, dar succesul ei
    depinde de modul cum fiecare comerciant si-a pregatit promotiile”,
    declara Ciprian Moga, managing partner la firma de consultanta in
    comert iQuest Consulting.

    Pe tot parcursul anului, atat comerciantii, cat si producatorii
    au folosit intens promotiile pentru atragerea clientilor. Nu toate
    campaniile au avut insa efectul sperat. “Studiile de piata arata ca
    foarte multe s-au dovedit pur si simplu ineficiente, chiar daca, pe
    fondul dificultatilor economice, oamenii au fost mai receptivi la
    ofertele speciale”, declara Monica Hodor, director general
    interimar la Praktiker, cel mai mare retailer din bricolaj. “Au
    convins mai mult acele campanii care au oferit intr-adevar ceva nou
    si beneficii reale pentru clienti, dincolo de simpla motivatie
    legata de pret”, adauga Monica Hodor. “Retailerii si producatorii
    au fost fortati, in 2009 mai mult ca oricand, sa-si inteleaga
    clientii pentru a gandi promotii atractive.”

  • Anul marilor lanturi de farmacii

    Masurile de reducere a costurilor, prudenta in extinderea
    retelelor de farmacii, eliminarea plafoanelor de pret in toamna
    anului precedent si protectia oferita de actionariatul comun cu
    distribuitorii au facut ca bilantul pentru retelele de farmacii pe
    anul 2009 sa nu fie deloc nefericit.

    Cea mai mare retea de farmacii, Sensiblu, divizia de retail a
    A&D Pharma, care detine 220 de unitati, a avut in primele noua
    luni o cifra de afaceri de 573, 7 milioane de lei (135 milioane de
    euro), in crestere cu 41% in lei si de 22% in euro fata de perioada
    similara a anului trecut. Claudiu Opran, director de operatiuni al
    Sensiblu, sustine ca la nivelul intregului grup A&D Pharma,
    eficientizarea costurilor a fost una dintre prioritati inca din
    anul 2008. “Ne-am concentrat pe cresterea eficientei fiecarei
    unitati in parte, in acelasi timp cu cresterea productivitatii. Am
    operat relocari, am inchis patru farmacii, unitati care au iesit
    din zona de trafic, si am deschis alte doua”.

    Opran spune ca printre masurile pe care Sensiblu le-a adoptat se
    numara renegocierea chiriilor in majoritatea spatiilor, din cauza
    pretului care ajunsese in perioada de boom economic la un nivel
    nerealist, dar si optimizarea programului de lucru. “Angajatii
    beneficiaza in continuare de un pachet de recompensare a
    performantei, astfel incat sa pastram motivat personalul
    farmaceutic”, afirma directorul Sensiblu. Opran remarca o tendinta
    de modificare a ponderii produselor romanesti in totalul
    medicamentelor fara prescriptie: “Spre deosebire de zona
    medicamentelor pe baza de reteta, unde sunt preferate produsele de
    import, in segmentul medicamentelor care se elibereaza fara
    prescriptie, romanii le prefera pe cele romanesti, mai
    ieftine”.

    Dorin Catana, directorul general al retelei de farmacii
    Centrofarm, marturiseste ca anul acesta compania a renegociat toate
    contractele care puteau fi renegociate si in cea mai mare parte
    discutiile s-au incheiat cu succes, astfel ca, in unele spatii nu
    mai plateste temporar chirie. Catana sustine ca in ceea ce priveste
    nivelul chiriilor, reteaua accepta un pret mai ridicat doar daca
    spatiul se dovedeste a fi profitabil: “Sunt centre comerciale care
    functioneaza foarte bine, unde exista trafic care genereaza
    vanzari, si unde suntem dispusi sa platim un pret mai mare, dar si
    spatii supraevaluate si unde pretul nu este just”.

  • Povestea Dacia Duster (GALERIE FOTO)

    “De observat ca pe varianta gri din poze, cea ieftina, au pus
    anvelope Continental CrossContact. Am mai vazut astfel de anvelope
    si pe Subaru Forester si pe alte masini de tipul acesta, deci Dacia
    isi respecta clientii”. “Mie imi place foarte mult. |nainte nu-mi
    placea Dacia, dar acum parca arata mai bine”. “|mi seamana cu un
    Jeep Grand Cherokee din poze, mai ales daca ii schimbi grila
    radiatorului”.

    Comentariile facute pe forumul DaciaClub.ro se refera la cel mai
    discutat model de masina din internetul romanesc, Dacia Duster, ale
    carui prime poze oficiale au fost prezentate saptamana trecuta.
    Primul model din istoria Dacia care poate fi incadrat in categoria
    SUV, adica o masina care preia o parte din performantele
    vehiculelor de teren, Duster ar trebui sa isi faca loc in
    statisticile de vanzari si rezultatele financiare ale Dacia, si
    implicit ale Renault incepand cu primavara anului viitor.


    Prin Duster, Dacia incheie practic cel mai bun cincinal din
    istorie, anul 2004 marcand lansarea masinii low-cost de 5.000 de
    euro care a innebunit Europa, cel mai curajos pariu din industria
    auto a ultimilor 20 de ani, facut de fostul presedinte al Renault,
    Louis Schweitzer.

    Anuntul privind lansarea Duster incheie si mandatul “celui mai
    profitabil” manager din istoria Dacia, Francois Fourmont, inginerul
    care in cei sase ani cat a condus fabrica de la Pitesti a reusit sa
    faca trecerea de la modele precum SuperNova, Berlina sau Solenza la
    Logan, Sandero si acum Duster, care au permis cucerirea Europei de
    Vest, piata pe care Dacia nu a inregistrat niciodata niciun
    succes.


    Pentru cei pasionati de cifre, asa cum este seful lui Fourmont,
    actualul presedinte al Renault, Carlos Ghosn, francezul de la Dacia
    a insemnat trecerea de la pierderi de 93 de milioane de euro in
    2003 la profituri de peste 300 de milioane doar in ultimii trei
    ani. Noul sef al Dacia, Jerome Olive, 52 de ani, un francez care
    conduce in prezent o uzina Renault din Douai, Franta, urmeaza sa
    intre oficial in functie in aceasta saptamana.

  • Comert: O sa fie si mai rau

    Prima jumatate a lui 2010 se anunta mult mai dificila decat in
    2009. }arile din Occident si-au reluat deja cresterea economica,
    “ceea ce va duce la inflatie, pe care noi o vom importa. Rezultatul
    va fi cresterea preturilor de vanzare a alimentelor”, a explicat
    Liviu Voinea, directorul executiv al Grupului de Economie Aplicata,
    referindu-se la factorii ce vor deteriora comertul la inceput de
    an. La acestia se adauga si cresterea datoriei publice, care va
    duce la deprecierea monedei nationale, dar si cresterea somajului,
    care va diminua si mai mult bugetul de cheltuieli al unei
    familii.

    “Anul 2010 va fi la fel de greu ca anul acesta, daca nu cumva
    mai greu”, a declarat Alexandru Vlad, directorul general al retelei
    Selgros Cash&Carry. “Cei ce bugeteaza cresteri in industria
    bunurilor de larg consum pentru 2010 sunt un pic prea optimisti”,
    afirma el. Cu toate ca se fereste sa anunte rezultatele de sfarsit
    de an ale companiei pe care o conduce, este de acord ca segmentul
    de cash&carry a fost mai afectat de criza in acest an decat
    hipermarketurile. “Asteptam sa vedem cum se incheie luna decembrie,
    deoarece acum se realizeaza circa 20 din vanzarile anuale.” Chiar
    si asa, managerul spune ca luna decembrie va fi probabil sub
    incasarile din ultima luna a anului trecut.

    Nici competitorii de la Metro Cash&Carry nu privesc anul
    urmator cu optimism, avand in vedere ca rezultatele consolidate in
    Europa Centrala si de Est au indicat o scadere a afacerilor de 15%
    in primele noua luni, in contextul deprecierii monedelor nationale.
    “Daca pentru anul urmator nu mai urmarim cresterea vanzarilor, ne
    dorim macar sa fim profitabili”, a declarat Delia Nica, directorul
    Reprezentantei Metro Group in Romania. Retailerul nu a mai anuntat
    nici o deschidere pentru anul urmator, dupa ce ultima inaugurare –
    singura in cinci ani – a unui magazin a avut loc la sfarsitul lui
    2008 in Deva. Metro este primul comerciant international care si-a
    incheiat extinderea pe piata romaneasca, aflandu-se deja de cativa
    ani in etapa de consolidare. Acum, conducerea Metro cauta sa
    amelioreze eficienta pe metrul patrat de spatiu de vanzare, in
    cadrul unui program de modernizare a magazinelor si de readaptare a
    formatului, program lansat acum mai bine de un an.

  • Pasaportul AdePlast pentru supravietuire

    Marcel Barbut, proprietarul producatorului de materiale de
    constructii AdePlast din Oradea, este linistit. “Am scapat din 2009
    intr-o situatie buna si in 2010 mi-am asigurat un an din care voi
    iesi invingator.” Iesirea in pozitie de invingator la finalul
    anului viitor ramane un fapt care urmeaza a fi decis pe o piata a
    mortarelor uscate (adezivi, gleturi si sape) aflata in scadere cu
    circa o treime in acest an si cu perspective nu foarte bune pentru
    2010, o piata in care AdePlast concureaza cu filialele locale ale
    gigantilor Henkel si Baumit, dar si cu cateva zeci de producatori
    de dimensiuni medii si mici.

    Asigurarea unei situatii mai linistite in 2010, de care vorbeste
    Barbut, se refera la o serie de acte pe care antreprenorul le-a
    semnat la mijlocul saptamanii trecute. Omul de afaceri spune ca
    evenimentul de saptamana trecuta isi are originile in luna
    decembrie din 2007, moment cu care isi incepe povestirea. “Atunci
    am obtinut de la Raiffeisen Bank un credit pentru investitii de 20
    de milioane de euro si inca o linie de credit pentru activitati
    zilnice de cinci milioane de euro.” O aprobare care i-a provocat
    bucurie la acel moment desi aceasta nu avea sa tina decat un
    an.

    Investitiile au venit ca urmare a boom-ului imobiliar si a
    cresterii aferente a sectorului de constructii, AdePlast detinand
    la acel moment doar o fabrica de mortare uscate la Oradea –
    capacitate de productie de 250.000 de tone anual. Compania a
    utilizat aproximativ 15,2 mil. euro din creditul de investitii
    pentru constructia unei noi fabrici la Ploiesti si a unei fabrici
    de vopsele si tencuieli decorative la Oradea. A urmat apoi
    declansarea crizei la finalul lui 2008, “iar bancile au luat-o
    razna, inclusiv in cazul nostru, dublandu-ne dobanda, desi nu au
    existat negocieri si era necesar un act aditional”, sustine Marcel
    Barbut.

    Antreprenorul autohton a fost de altfel unul dintre oamenii de
    afaceri locali care au adus reprosuri bancilor care, in opinia lui,
    ar fi franat dezvoltarea economica prin dublarea dobanzilor si in
    unele cazuri ar fi oprit cu totul robinetul finantarilor. La randul
    lor, reprezentantii bancilor au declarat ca mediul economic s-a
    deteriorat si ca riscurile sunt mai mari decat in trecut.
    “Discutiile s-au purtat cu al doilea nivel de management, dar nu
    ne-am inteles. Ne-au spus ca daca nu ne convine sa ne cautam o
    refinantare”, povesteste proprietarul AdePlast, companie care a
    inregistrat anul trecut o cifra de afaceri de 31 de milioane de
    euro si un profit de 2,3 milioane, pe o piata estimata la circa 350
    mil. euro, potrivit declaratiilor facute pentru Ziarul Financiar de
    unii competitori ai AdePlast.

    Dupa mai multe luni de cautari si negocieri, Marcel Barbut a
    semnat saptamana trecuta cu UniCredit Tiriac Bank un acord de
    refinantare de 20 de milioane de euro, pe sapte ani si “la o
    dobanda mai mica”, dupa cum spune omul de afaceri.