BusinessMagazin

Category: Analize

Descoperă analize de afaceri și din domeniul financiar – pentru a rămâne informat ai nevoie să citești aceste analize.

  • 70% dintre romani stau acasa in concediu

    “Aproape 40% dintre toti cetatenii chestionati la nivel global
    declara ca nu obisnuiesc sa calatoreasca in timpul liber. Aceasta
    cifra creste la 61% in Europa Centrala si de Est si scade la 37% in
    statele vest-europene. Cei mai impatimiti de calatorii sunt
    suedezii (87%), olandezii (85%) si belgienii (77%), in timp ce
    bulgarii si romanii sunt cei care stau cel mai mult acasa in timpul
    liber – 71%, respectiv 70%. Nici ungurii sau portughezii nu sunt
    foarte mobili, aproximativ doua treimi dintre ei declarand ca isi
    petrec vacanta acasa”, se arata in cercetarea GfK.


    Cititi mai multe     pe www.incont.ro

  • Sfaturi de la FMI: cum sa ne pregatim pentru imbatranirea populatiei

    Scopul calculelor FMI este sa vada in ce masura cresterea pe
    plan mondial a deficitelor bugetare si a datoriei publice, ca efect
    al crizei financiare si economice actuale, va influenta un viitor
    destul de apropiat, in care imbatranirea populatiei va necesita
    cheltuieli sociale mai mari cu 4-5% din PIB pana in 2030.

    Ajustarea este calculata la nivelul deficitului bugetar primar
    (fara dobanzi), excluzand influenta ciclurilor economice, si are la
    baza tendintele demografice si fiscale din ultimul deceniu. FMI ia
    in considerare scaderea cu 0,3% a populatiei in intervalul
    2001-2007, respectiv o crestere a PIB cu 0,1% in perioada 2008-2010
    si o crestere medie reala a veniturilor cu 0,4% pe an si a
    cheltuielilor cu 2,6% in aceeasi perioada. Pentru 2010, deficitul
    bugetar primar al Romaniei, independent de influenta ciclurilor
    economice, este calculat la 1,4% din PIB, fiind evident inferior
    deficitului general de 6,5-6,8% discutat de guvernul roman cu FMI.
    Datoria publica bruta este estimata pentru 2010 la 35% din PIB, cu
    potential de a ajunge la 39,4% in 2014.

    Carlo Cottarelli, directorul departamentului fiscal al FMI, care
    a prezentat studiul respectiv ca document insotitor al editiei din
    luna mai a Monitorului Fiscal al Fondului, a precizat ca toate
    cifrele avansate sunt ilustrative pentru un scenariu conservator,
    unde nu se ia in calcul o crestere economica potentiala mai mare
    decat in perioada dinainte de criza.

    Concret, pentru tarile dezvoltate, FMI a calculat ca datoria
    publica va creste cu 36% din PIB in perioada 2007-2014, asa incat
    pentru a o aduce la un nivel de cel mult 60% din PIB, va fi nevoie
    de o ajustare fiscala medie de 8,7% din PIB intre 2010 si 2020.
    Pentru economiile emergente, unde datoria publica n-ar trebui sa
    depaseasca 40% din PIB, va fi nevoie de o ajustare fiscala mult mai
    mica, in medie de 2,7%.

    In calculul FMI, cele mai mari dezechilibre depasesc cu cateva
    procente media de mai sus: SUA vor avea nevoie de o ajustare a
    deficitului cu 12% din PIB, Japonia cu peste 13%, Irlanda cu 9,8%,
    Spania cu 9,4%, Grecia cu 9,2% si Marea Britanie cu 9%. In privinta
    economiilor emergente, cele mai mari ajustari ar fi necesare in
    Egipt (8,5% din PIB), Polonia (7,2% din PIB) si India (7% din
    PIB).

    Diferentele pe ansamblul tarilor reflecta atat diferentele de
    pozitie fiscala si datorie publica dinainte de criza, cat si
    evolutia demografica si a veniturilor, respectiv amploarea si
    generozitatea cheltuielilor sociale.

    FMI imparte tarile in patru categorii, in functie de cresterea
    estimata in urmatorii zece ani a cheltuielilor sociale legate de
    imbatranirea populatiei si in functie de amploarea estimata a
    ajustarii fiscale de care ar fi nevoie. Romania face parte din cea
    mai avantajata categorie, cea unde atat ajustarea fiscala necesara,
    cat si cresterea proiectata a cheltuielilor sunt sub media grupului
    de tari din care face parte (economiile emergente); in plus,
    Romania nu trebuie sa faca eforturi de a-si aduce datoria publica
    sub pragul de 40%, ci doar s-o impiedice sa depaseasca acest
    prag.

    CE E DE FACUT

    FMI sustine ca pentru a realiza astfel de ajustari in tarile
    considerate, ar trebui luate in calcul, in functie de amploarea
    dezechilibrului dintre venituri si cheltuieli, urmatoarele masuri
    de reducere a cheltuielilor:

    – cresterea varstei de pensionare (in tarile dezvoltate, o
    crestere cu 2 ani a varstei de pensionare ar contrabalansa
    cresterea de 1% din PIB a cheltuielilor cu pensiile in urmatorii 20
    de ani); alternativele sunt fie reducerea de ansamblu a pensiilor
    (dar cu grija de a evita pauperizarea pensionarilor), fie cresterea
    contributiilor sociale, in tarile unde nivelul de impozitare a
    salariilor o permite

    – inghetarea cheltuielilor reale pe cap de locuitor pentru 10
    ani (limitarea cresterii salariilor, scaderea cheltuielilor sociale
    printr-o focalizare mai echitabila, reducerea subventiilor la
    energie, care consuma circa 1% din PIB-ul mondial, reducerea
    cheltuielilor militare)

    – cresterea veniturilor si a eficientei sistemului fiscal
    (eliminarea exceptiilor si a reducerilor la TVA, extinderea taxelor
    pe proprietati, cresterea accizelor, a taxelor pe poluare,
    combaterea evaziunii).

    Conform calculelor FMI, daca in 2010 cheltuielile cu pensiile
    vor fi in Romania de 8,4% din PIB, ele vor ajunge in 2020 la 8,8%
    din PIB, la 10,4% in 2030, la 12,6% in 2040 si 14,8% in 2050.
    Pentru perioada considerata de studiu, adica pana in 2030,
    cresterea estimata este deci de 2%, mult superioara Bulgariei,
    Ungariei, Estoniei si Poloniei (unde cheltuielile sunt asteptate sa
    scada cu 0,5%, 0,3%, respectiv 0,8% si 1,4%), dar mult inferioara
    Ucrainei (unde vor creste cu 6%) si Rusiei (4,6%).

    Pana in 2030, cheltuielile cu pensiile ar urma sa creasca in
    medie atat in tarile dezvoltate, cat si in economiile emergente cu
    1,1%. In tarile dezvoltate, aceste cheltuieli vor creste cel mai
    mult in Luxemburg (5,6%) si in Grecia (5,5%). FMI noteaza insa ca
    dupa 2030, imbatranirea populatiei va fi mai accentuata in aceste
    tari decat in tarile dezvoltate.

    Studiul FMI indica pentru Romania o speranta medie de viata dupa
    pensionare (63,3 ani) de 16,9 ani. Luand in considerare o crestere
    preconizata a varstei de pensionare cu 1,8 ani, FMI estimeaza ca
    speranta de viata dupa pensionare va creste in 2030 la 19,2
    ani.

    La ora actuala, cea mai ridicata varsta legala de pensionare
    intre toate tarile considerate o are Islanda (67 de ani), iar cea
    mai coborata Indonezia si India (55, respectiv 58 de ani). Pe
    ansamblul tarilor dezvoltate, media varstei de pensionare este de
    64,2 ani, iar speranta de viata dupa pensionare este de 17,7 ani;
    in economiile emergente, media este de 61,2 ani, iar speranta de
    viata ulterioara este de 18,2 ani. Pana in 2030, varsta medie
    legala de iesire la pensie ar urma sa creasca in tarile dezvoltate
    cu un an, iar speranta de viata ulterioara ar creste la 19,7 ani,
    in timp ce in economiile emergente momentul iesirii la pensie ar
    creste cu 0,2 ani, iar speranta de viata ulterioara s-ar lungi la
    20,3 ani.

    ——————————

    Economii avansate: Australia, Austria, Belgia, Canada, Cehia,
    Danemarca, Finlanda, Franta, Germania, Grecia, Hong Kong, Islanda,
    Irlanda, Israel, Italia, Japonia, Coreea, Olanda, Noua Zeelanda,
    Norvegia, Portugalia, Singapore, Slovacia, Slovenia, Spania,
    Suedia, Elvetia, Marea Britanie, SUA.

    Economii emergente: Argentina, Brazilia, Bulgaria, Chile, China,
    Columbia, Estonia, Ungaria, India, Indonezia, Kenya, Letonia,
    Lituania, Malaezia, Mexic, Nigeria, Pakistan, Peru, Filipine,
    Polonia, Romania, Rusia, Arabia Saudita, Africa de Sud, Thailanda,
    Turcia, Ucraina.

  • Managerii romani cred ca intr-un an iesim din criza (SLIDESHOW)

    Majoritatea managerilor care au participat la realizarea
    studiului sunt destul de optimisti, cei mai multi estimand ca nu va
    trece mai mult de un an pana cand vom asista la relansarea
    economiei. Astfel, doar 11% sunt de parere ca recesiunea se va
    incheia mai tarziu de 2011.


    In acest sens, cel mai mult ar ajuta stimulentele guvernamentale
    – peste o treime dintre directorii executivi chestionati considera
    ca stimulentele guvernamentale sunt cel mai important catalizator
    care poate relansa economia.

    In ciuda estimarilor optimiste, afacerile pe care le conduc nu
    au evoluat imbucurator in ultimul an, 58% declarand ca au
    inregistrat scaderi, iar 21% stagnari. Criza si-a pus anul trecut
    amprenta si asupra profitabilitatii companiilor, care a scazut in
    44% dintre cazuri.

    In unele cazuri, vanzarile au scazut sub prgaul
    profitabilitatii, aproape de insolventa. Companiile care au pierdut
    peste 50% din profituri sunt acum puse in fata provocarii de a
    supravietui cu acetse pierderi cat mai mult posibil, in speranta ca
    piata isi va reveni in acest an.

  • Colosseum, primul mall care se ridica din criza? Dezvoltatorul anunta inceperea proiectului

    “Au fost sapte ani lungi dar suntem fericiti si credem ca banii
    pe care i-am investit pana acum, 56 de milioane de euro, vor avea
    succes. (…) Am negociat cu Banca Comerciala Romana si cu BRD si
    cu Raiffeisen dar am obtinut pana la urma finantare de la Bank of
    Cyprus”, a declarat Panico Panayi, principalul investitor din
    spatele proiectului care ar trebui sa atraga, pana la finalizare,
    350 – 400 de milioane de euro. Potrivit informatiilor disponibile,
    dezvoltatorii Colosseum sunt reprezentati de un grup de investitori
    britanici, cel mai important fiind Panico Panayi de origine
    cipriota, a carui avere este estimata de presa britanica la circa
    70 – 80 de milioane de lire sterline, aceasta fiind cladita din
    industria jocurilor de noroc si imobiliare.

    Prima faza a centrului comercial Colosseum va fi reprezentata de
    un parc de retail, cu o suprafata inchiriabila de 58.000 de metri
    patrari, care va avea ca principale ancore Carrefour, reteaua
    franceza de bricolaj Leroy Merlin – care isi va face astfel
    intrarea pe piata locala – si o unitate Flanco. “Investitia in
    prima faza va fi de circa 80 – 90 de milioane de euro. Acum lucram
    deja la eliberarea santierului si lucrari de excavare si vom anunta
    in curand si antreprenorul general”, a declarat la randul sau
    Ellisseos Vafiadis, director general al Nova Imobiliare,
    dezvoltatorul proiectului.

    Lucrarile efective de constructie ar urma sa fie incepute chiar
    in aceasta luna iar finalizarea este programata pentru primavara
    anului viitor. A doua faza ar urma sa fie compusa dintr-un mall
    gigant cu o suprafata inchiriabila de 130.000 de metri patrati, tot
    proiectul avand ca data estimata de finalizare 2014, potrivit lui
    Panico Panayi. “Vor fi de fapt trei malluri axate pe diferite teme,
    unul pentru familie, unul pentru tineri si street mall (n.red. tip
    de centru comercial in care magazinele sunt unitati de sine
    statatoare, doar aleile fiind acoperite)”, a mai spus Vafiadis.

    In opinia sa, un mall de astfel de dimensiuni va avea succes si
    asta deoarece “Colosseum va fi o destinatie regionala pentru
    cumparaturi”. Spre comparatie, cele mai mari mall-uri existente in
    acest moment in Romania sunt AFI Palace Mega Fun si Sun Plaza,
    ambele in Bucuresti, in suprafata acestora fiind insa incluse si
    unitati ale hipermarketurilor sau magazinelor de electrocasnice,
    mobilier sau bricolaj. Componenta de mall a Colosseum ar urma sa
    includa aproximativ 450 de magazine, primul dintre cele trei
    mall-uri avand ca data de finalizare estimata vara lui 2012.

    Colosseum ar putea fi astfel primul proiect comercial de
    dimensiuni mari a carui constructie incepe in Romania dupa
    declansarea crizei economice. In acest an a mai fost anuntata
    inceperea a doua proiecte. Centerra a anuntat la inceputul anului
    ca ar putea incepe in aceasta vara dezvoltarea primei faze a
    proiectului mixt Coresi de pe fosta platforma Tractorul (click aici pentru detalii) iar Avrig 35
    a anuntat semnarea unui acord cu Cascade Group pentru unui proiect
    in estul Capitalei (click aici pentru detalii).

    “In Romania nu e criza. Este doar o criza a sectorului
    public    “

    Panico Panayi spune ca inceperea Colosseum a fost intarziata cu
    patru ani, perioada necesara pentru obtinerea tuturor
    autorizatiilor. “Cea mai mare problema din Romania este birocratia.
    Am pierdut patru ani cu autorizatiile. In Marea Britanie stim cum
    se intampla, in Germania se intampla imediat, nu si aici”. Omul de
    afaceri, care a mai adaugat ca proiectul va fi tinut in portofoliul
    imobiliar al grupului de investitori, compus, potrivit
    declaratiilor sale, din proprietati in Marea Britanie, Germania,
    Cipru si Polonia, considera ca economia mondiala isi va reveni si
    ca Romania va avea o crestere constanta in viitor. “Probabil ca in
    Romania nu e o criza organiza ci una a sectorului public. Sectorul
    privat si-a facut curatenia, cel public este supradimensionat si
    este platit cu prea mult.”

    Dezvoltarea proiectului Colosseum a fost anuntata in urma cu mai
    multi ani, administratorul desemnat la acea vreme fiind Ece
    Projektmanagement. In partea de nord-vest a Capitalei nu exista
    niciun centru comercial de mari dimensiuni, Africa Israel,
    dezvoltatorul AFI Palace Mega Fun, avand in plan dezvoltarea unui
    mall in zona Laromet – Bucurestii Noi.

  • Flanco: Insolventa nu afecteaza aproape deloc vanzarile

    Peste 80% dintre cei 2.300 de consumatorii care au participat la
    studiul realizat de compania de cercetare de piata Mednet pentru
    Flanco, al treilea cel mai mare retailer de electronice,
    electrocasnice si IT din piata, aflat in prezent in insolventa, au
    auzit despre acest procedei, dar numai 20% dintre respondenti
    cunosc vreo companie in aceasta situatie.

    Doar 10% dintre consumatori sustin ca nu ar cumpara produsele
    comercializate de companii aflate in insolventa, ceilalti fiind
    interesati tocmai pentru ca se asteapta ca preturile vor fi mai
    scazute in cazul unui comerciant care incearca sa-si puna afacerea
    inapoi pe picioare.

    “Punand cap la cap toate datele din studiu am ajuns la concluzia
    ca insolventa afecteaza cu maxim 5% cifra de afaceri a companiei.
    Declansarea procesului de insolventa in decembrie 2009 a compromis
    vanzarile numai pe termen scurt si, dupa cum am anuntat deja, in
    martie 2010 am reusit sa recuperam cota de piata pana la nivelul
    lui ianuarie 2009,” a declarat Adrian Olteanu, directorul executiv
    al Flanco, retailer care detine in prezent 70 de magazine intinse
    pe o suprafata de 35.000 de metri patrati si care estimeaza iesirea
    din insolventa in luna septembrie a acestui an.

    “Insolventa reprezinta o provocare in primul rand pentru
    creditorii companiei si pentru angajatii care au ramas in urma
    restructurarilor, impactul direct in randul clientilor fiind unul
    extrem de limitat”, constata Olteanu. Astfel, compania a regandit
    strategia asa incat sa ofere clientilor diferite avantaje si
    servicii suplimentare, precum posibilitatea de returnare a
    cumparaturilor in termen de 31 de zile, transport gratuit sau o
    reducere de 25% pentru clientii care spun corect cine va fi noua
    Campioana Mondiala.

  • Drive test pentru Germania

    Opel a cerut ajutor de stat ca sa se poata descurca in criza,
    insa faptul ca General Motors, compania-mama, a revenit de la
    insolventa la profitabilitate i-a redus sansele. In plus, GM are
    deja la dispozitie 1,9 miliarde de euro, bani ai contribuabililor
    americani, cu care sa mentina Opel pe linia de plutire. Cancelarul
    Angela Merkel a lasat cumva usa intredeschisa, afirmand ca “nu s-a
    spus ultimul cuvant” si ca va face orice ca sa sustina cele 25.000
    de locuri de munca in industria germana auto reprezentate de Opel,
    insa va fi complicat sa se ajunga la o solutie de compromis, mai
    ales dupa ce Berlinul abia a adoptat un program de masuri dure de
    reducere a deficitului bugetar, in valoare de 11,2 milioane de
    euro, care limiteaza din principiu subventiile si ajutoarele pentru
    companii.

    Strategia Opel, evident, a fost sa apeleze la guvernele locale din
    landurile Hesse, Renania de Nord-Westfalia, Turingia si
    Renania-Palatinat, fiindca ele sunt direct interesate de mentinerea
    locurilor de munca din fabricile operate de Opel pe teritoriul lor.
    Liderii celor patru landuri au discutat cu cancelarul Angela
    Merkel, incercand s-o convinga ca la randul ei sa-l convinga pe
    ministrul Bruederle sa se induplece. Indiferent care va fi
    rezultatul, o impresie de nedreptate tot va ramane, dupa cum
    remarca ziarul Sueddeutsche Zeitung: “Ministrul Bruederle are
    dreptate sa se opuna sprijinului pentru fabricantii auto.

    Opel avea oricum probleme si inainte de criza. Industria auto a
    produs prea multe masini, iar un sprijin din partea statului nu va
    face decat sa intarzie adaptarea ei la nivelul pietei si va
    distorsiona concurenta. Plus ca nimeni nu garanteaza ca banii
    statului nu se irosesc si ca fabricile Opel nu se vor inchide
    oricum in cativa ani”.

  • Cu cat s-au scumpit de fapt medicamentele in ultimii 10 ani?

    Un raport al Eurostat referitor la evolutia preturilor de consum
    arata ca, in timp ce preturile generale s-au dublat fata de
    inceputul anilor 2000, cel al medicamentelor a inregistrat mai
    degraba o stagnare, daca ne uitam la cresterea de circa zece
    procente.

    Ioana Cacovean, presedintele Patronatului Farmacistilor din
    Romania, spune ca practica pretului redus al medicamentelor a
    functionat dintotdeauna, pentru ca s-a lucrat la pret minim
    european si pentru ca referinta in calcularea medicamentelor se
    face la cursul BNR stabilit la inceputul anului: “Istoria a dovedit
    ca, pana in anul urmator, desi cursul euro sau cel al dolarului se
    aprecia cu 20-30%, pretul doctoriilor ramanea acelasi”.

    Farmacistul adauga ca, de-a lungul timpului, si adaosul
    comercial al farmaciei a fost mult diminuat, ceea ce s-a reflectat
    in evolutia costurilor: “Daca la inceputul anilor 2000, marjele
    farmaciei erau de 25%, la inceputul anului trecut scazusera sub 1%,
    iar in prezent se afla la nivelul de 10-12%”.

    Potrivit sefului PFdR, ceea ce intelege populatia din aceste
    scumpiri ar fi de fapt “un nor de fum”. Un argument ar fi ca
    pacientii sunt derutati de gradul diferit de compensare de la un an
    la altul. Asa se face ca, dupa ce mult timp pacientul a platit doar
    10% din pret, iar apoi a ajuns la un grad de compensare de 50%,
    este firesc sa constate o scumpire. Potrivit unui raport al
    Cegedim, companie de studii si analize de piata specializate
    privind industria de ingrijire a sanatatii, 90% dintre bolnavii
    care consuma medicamente pe baza de reteta compensata platesc
    jumatate din valoarea ei.

    Pe de alta parte, nivelul de trai scazut face ca o suma de 30 de
    euro platita pentru tratamentul lunar sa fie enorma, in timp ce
    europeanul plateste aceiasi bani, dar castiga de zece ori mai
    mult.
    Pe de alta parte, din cauza scaderii puterii de consum, cererea se
    muta dinspre medicamentele platite din buzunar inspre cele pe baza
    de reteta.

    “Ceea ce este important in evolutia pietei farmaceutice este
    promovarea bunei utilizari a medicamentelor, pentru ca acestea nu
    trebuie judecate ca un bun de consum”, spune Petru Craciun,
    directorul Cegedim. Raportul trimestrial al companiei arata ca,
    fata de primul trimestru din 2009, piata farmaceutica a inregistrat
    o crestere de 22% in valoare, in principal din pricina cresterii
    preturilor la medicamente din luna martie, ca urmare a actualizarii
    cursului de schimb, de la 4 lei la 4,25 lei/euro.

    Volumul total al medicamentelor a scazut semnificativ cu 7,5%,
    cele mai afectate segmente fiind consumul din spitale (-15,2%) si
    segmentul celor eliberate fara prescriptie medicala (-13,7%).
    Mutarea cererii spre medicamente pe baza de reteta nu este tocmai o
    veste buna pentru farmacii, daca ne uitam la termenele de plata
    dupa care se face decontarea din partea Casei de Asigurari. Daca in
    prezent banii vin dupa 210 zile, vara lui 2010 le-ar putea dubla la
    360 de zile sau chiar mai mult.

    La nivelul anului trecut, in topul preferintelor la consumul de
    medicamente se gaseau produse care se adreseaza luptei cu durerea.
    Potrivit unui top al BUSINESS Magazin, Nurofen se afla pe primul
    loc in randul medicamentelor eliberate fara reteta, cu zece
    milioane de unitati vandute in 2009 si o valoare totala, la pretul
    de achizitie in farmacii, de circa 20 de milioane de euro. Cu 23%
    cheltuieli cu medicamente din totalul alocat sanatatii, tara
    noastra este in urma unor tari ca Ungaria, Cehia sau Slovacia, care
    cheltuiesc pe medicamente 30% din buget sau chiar mai mult.

  • Cum au trecut companiile low-cost in liga mare

    Natasa Kazmer este de opt ani “omul de la Wizz Air”. S-a angajat
    in companie de la startul acesteia, a participat de la sedintele de
    strategie pana la fiecare conferinta de presa pentru lansare sau
    pozitionare si la toate sedintele de marketing. La inceput, jobul
    parea mai usor; cand s-a angajat in Wizz, avea o echipa de 14
    persoane si o secretara, echipa “normala din punct de vedere
    numeric” pentru coordonarea departamentului de marketing si
    corporate affairs.

    Din 2009, Natasa Kazmer a ramas fara secretara si cu o singura
    persoana in subordine. Si munceste mult mai mult. Per total insa, e
    multumita: Wizz Air, care a implinit in luna mai sase ani de la
    infiintare (cu peste 22 de milioane de pasageri transportati in
    aceasta perioada), a trecut peste 2009 cu o crestere de 30%, in
    conditiile in care veniturile companiilor aeriene si numarul
    pasagerilor au scazut in medie cu 12-20%.
    Startul in 2010 a fost destul de bun pentru Wizz Air, povesteste
    Kazmer, iar rezultatele primului semestru ar fi aratat si mai bine
    daca nu ar fi erupt niciun vulcan in Islanda.

    Povestea cu Eyjafjoell a adus Wizz pierderi de 10 milioane de
    euro – odata cu anularea a 930 de zboruri si a unui minus de
    135.000 de pasageri. “In primul trimestru din 2010 am vazut o
    normalizare, pasagerii s-au intors, cifrele aratau cam la fel cu
    primul semestru din 2008 – insa odata cu eruptia, am pierdut din
    nou controlul asupra a cum va fi 2010.”

    Eyjafjoell nu e insa singurul necaz in ceea ce priveste Europa
    de Est: nici economiile din zona nu o duc prea bine, iar bugetarile
    Wizz Air au luat in calcul un 2010 mai prost decat 2009; “tarile
    din CEE sunt puternic afectate de criza si au datorii publice mari,
    combustibilul se scumpeste din nou, iar slabirea dolarului ne
    incurca destul de mult la raportare”, explica oficialul Wizz,
    companie al carei business este concentrat 100% in Europa de
    Est.

    Expunerea Wizz in CEE face ca operatorul low-cost sa fie afectat
    de orice stiri proaste ar veni dinspre Varsovia, Bucuresti,
    Budapesta, Praga, Kiev sau Sofia: “Cea mai mare parte a afacerilor
    Wizz este concentrata in Polonia si Romania, dar orice influenta
    macroeconomica negativa dinspre celelalte piete e la fel de rea,
    deoarece sunt piete in dezvoltare si trebuie sa ne uitam la toate
    cu egala atentie”.

    Desi 2009 a fost caracterizat drept un an greu de toate
    companiile aeriene care opereaza in Romania, Kazmer spune ca pentru
    Wizz anul trecut a adus profit. Este adevarat, nu atat de mult ca
    in 2008: “Suntem profitabili in Romania si vom folosi acest profit
    pentru a il reinvesti in bazele noastre din Romania, dar si pentru
    a mentine sau a scadea tarifele, lucru pe care l-am facut si in
    2009”.

  • Angajatorii par mai optimisti. De ce?

    Parca niciodata n-am fost mai ingrijorati ca acum de ziua de
    maine, de taierile de cheltuieli decise atat de Guvern, cat si de
    mediul privat, si de cata stabilitate mai avem la locul de munca.
    In acelasi timp, in economie apar indicatori care arata ca
    lucrurile merg inspre bine: pentru a doua luna la rand, dupa
    aproape un an si jumatate in care a crescut, numarul de someri a
    inceput sa scada.

    765.285 de oameni apti de lucru nu aveau un loc de munca in luna
    martie. In aprilie, numarul lor a ajuns la 738.187, iar in mai a
    urmat o noua reducere a cifrei, de aproximativ 36.000 de mii de
    oameni, ceea ce ar insemna ca situatia de ansamblu ar fi mai buna
    decat media din 2009.

    Exista posibilitatea ca scaderea numarului somerilor sa fie pusa
    pe seama faptului ca o parte din ei sunt cei intrati in somaj la
    inceputul anului trecut, care intre timp au depasit perioada de
    primire a ajutorului de somaj si au iesit din evidente.

    Cercetarile de piata par sa confirme insa ca nu este doar o
    intamplare, daca luam in calcul opiniile exprimate de angajatori.
    Mai exact, pentru prima oara in ultimul an si jumatate, angajatorii
    se arata optimisti, iar previziunea neta de angajare revine la o
    valoare pozitiva, dupa cinci trimestre consecutiv de valori
    negative privind intentiile de angajare. E drept ca previziunea se
    mentine la o valoare prudenta, sustinand o crestere de doar 2%.

    Concret, aceasta inseamna ca 21% dintre angajatori se asteapta
    sa creasca numarul angajarilor, in timp ce 19% anticipeaza o
    scadere a activitatii de angajare, iar aproape 60% dintre ei
    previzioneaza o mentinere a numarului actual de angajati, dupa cum
    arata cel mai recent studiu al Manpower privind perspectivele
    angajarii fortei de munca.

    “Dupa mai mult de un an, rezultatele studiului pentru al treilea
    trimestru prezinta o previziune neta de angajare pozitiva, ceea ce
    arata ca piata muncii incepe sa se redreseze usor. Va trebui sa mai
    treaca o perioada de timp inainte ca piata fortei de munca sa
    revina la o situatie comparabila celei dinainte de recesiune”,
    apreciaza Camelia Stanculescu, directorul general al Manpower
    Romania.

  • De ce Marele Paris s-a distantat de fratele sau mai mic

    Anul acesta nu ne-a mers asa de bine. Vom avea, probabil, cu un
    milion de turisti mai putin decat in 2009, adica in jur de 27 de
    milioane”, spune Veronique Potelet Anty, responsabilul pentru
    comunicarea cu presa al Biroului de Turism din Paris.


    Fata de ce se intampla la Paris, turismul din Bucuresti si din
    toata Romania, de altfel, pare o gluma. Este suficient sa ne uitam
    la cifrele Institutului National de Statistica – anul trecut, pana
    la sfarsitul lunii noiembrie, aproximativ sapte milioane de
    vizitatori straini au intrat in Romania si, spre deosebire de cei
    care ajung la Paris, multi dintre cei ce ne-au vizitat o data nu au
    in plan sa o mai faca si a doua oara. Cu alte cuvinte, in toata
    Romania au ajuns in 2009 de patru ori mai putini decat au sosit
    doar intr-un singur oras din Franta.


    Pe de alta parte, nu doar ca nu avem cu ce sa atragem un numar
    atat de impresionant de vizitatori, dar si daca am face-o, nici nu
    am avea unde sa-i cazam, din moment ce Bucurestiul are o capacitate
    de cazare de mai putin de 10.000 de locuri, in timp ce in Paris
    sunt peste 76.000 de camere in 1.466 de hoteluri.

    In plus, Parisul are nu doar renume si obiective turistice
    celebre, ci si o strategie sustinuta de promovare, independenta de
    programele turistice nationale. Spre exemplu, Biroul de Turism din
    Paris deruleaza anual 2.000 de activitati de marketing si
    promovare, adresate atat publicului general, cat si
    reprezentantilor presei locale si internationale.

    Pana acum, se pare ca a functionat – potrivit indexului City
    Brands, realizat de Anholt-GfK Roper, perceptia generala asupra
    Parisului este de “cel mai carismatic oras din lume”, devansand
    Londra si Sydney, urmatoarele orase clasate in top. Un alt sondaj,
    realizat de autoritatile pariziene, arata ca 92% din cele 13.000 de
    persoane (exceptand parizieni) care au participat la cercetare au o
    parere buna despre capitala Frantei.

    Acelasi sondaj da rezultate si despre perceptiile in randul
    turistilor de business – 82% dintre ei prefera Parisul oricarui alt
    oras pentru organizarea intalnirilor de afaceri. Si reprezentantul
    Biroului de Turism confirma: “Foarte multi dintre cei care vin in
    Paris in fiecare an se afla la a doua, a treia vizita sau chiar mai
    mult. Sunt turisti care in fiecare an vin macar de doua ori in
    Paris, nu neaparat pentru vacante, cat pentru iesiri de un weekend
    sau sesiuni de cumparaturi”.

    Americanii si englezii viziteaza cel mai des Parisul. Cifrele
    Biroului de Turism arata ca 3,4 milioane de americani si 2,7
    milioane de englezi au innoptat anul trecut intr-un hotel din
    Paris. Italia, Spania, Germania si Japonia au fost alte tari care
    in 2009 au trimis peste un milion de vizitatori in capitala
    Frantei.

    Dincolo de simbolurile pentru care acest oras este cunoscut in
    toata lumea, Parisul se remarca si prin ceea ce ofera ca activitati
    de relaxare. Incluzand spectacolele, piesele de teatru, concertele,
    expozitiile, in Paris au loc in fiecare zi circa 300 de astfel de
    manifestari artistice.