BusinessMagazin

Category: New Media

Informații de actualitate din afacerile în domeniul media – despre facebook, google, afaceri pe internet și alte lucruri utile

  • OpenOffice evadeaza

    Cand a cumparat Sun Microsystems, Oracle a preluat si proiectele
    open source pe care Sun le-a gazduit, dintre care MySQL,
    OpenOffice, VirtualBox si OpenSolaris sunt cele mai populare. Nu
    doar sustinatorii softului liber si-au exprimat ingrijorarea
    privind soarta acestor produse, deoarece macar primele doua au
    devenit resurse vitale pentru numeroase companii si pentru tot mai
    multe organisme administrative din diverse tari. Evident, problema
    cea mai spinoasa este MySQL, deoarece acesta poate fi un concurent
    pentru sistemul de baze de date de la Oracle pe anumite segmente de
    piata. Cand s-a pus problema avizelor de la Departamentul de
    Justitie si de la Comisia Europeana pentru aprobarea achizitiei,
    Oracle a promis ca va sustine MySQL mai mult decat Sun si a mai
    adaugat ca, la limita, comunitatea poate lansa o noua linie de
    dezvoltare.

    Desigur, codul acestor programe este acoperit de licente publice de
    tip “copyleft”, ceea ce inseamna ca nimic nu impiedica un grup de
    dezvoltatori sa realizeze o noua varianta a produsului (ceea ce se
    numeste in lumea open source “fork”), insa o astfel de initiativa
    implica o serie de greutati si chiar riscuri, dintre care confuzia
    pe piata si neincrederea utilizatorilor nu sunt cele mai mici.
    MySQL a reusit sa evite pana acum sciziunea, poate tocmai pentru ca
    este un produs atat de important, iar Oracle nu este dispusa sa
    devina si mai antipatica punand bete in roate unui program atat de
    raspandit si indragit. Parerea mea a fost ca OpenOffice are sanse
    mai bune la o viata relativ linistita sub patronajul Oracle,
    deoarece traditionala rivalitate cu Microsoft l-ar putea face pe
    Larry Ellison sa promoveze OpenOffice ca o alternativa la MS
    Office.

    Se pare ca nu asa s-au petrecut lucrurile, iar cei de la Oracle au
    incercat sa-i forteze pe proiectantii suitei sa introduca si mai
    multe componente Java in program, spre nemultumirea comunitatii,
    care vede in aceasta o incercare de a compromite caracterul liber
    al softului. Pe de alta parte, OpenOffice a fost destul de oropsit
    si sub Sun, beneficiind de bugete de-a dreptul minuscule daca le
    comparam cu cele de care beneficiaza alte proiecte (de pilda
    Mozilla Firefox). Mai multe companii cu interese in open source
    (printre care si Google) s-au oferit sa sprijine consistent
    proiectul, in conditiile in care Sun, iar acum Oracle, ar fi
    externalizat dezvoltarea intr-o entitate separata. Sun a evitat
    aceasta varianta, probabil pentru ca ar fi pierdut astfel
    contractul de copyright care-i permitea sa redistribuie codul
    dezvoltat de comunitate sub orice alte licente, ceea ce-i oferea
    practic posibilitatea sa imbunatateasca aproape gratuit varianta
    comerciala StarOffice.

    Lucrurile au inceput sa se precipite in august, subiectul fiind
    OpenSolaris, varianta open source a sistemului de tip Unix de la
    Sun. Oracle s-a aratat cu totul lipsit de interes fata de evolutia
    proiectului, dar a insistat ca noile versiuni sa fie distribuite
    doar cand sunt finalizate si nu zilnic, cum este firesc in
    “bazarul” open source. Probabil ca au fost mai multe nemultumiri
    care i-au determinat pe dezvoltatorii sistemului de operare sa
    lanseze proiectul Illumnos, un fork OpenSolaris sustinut de
    comunitate. Acum a venit randul dezvoltatorilor OpenOffice sa-si
    declare independenta si sa lanseze o linie de dezvoltare separata –
    denumita provizoriu LibreOffice – sub palaria unei organizatii
    non-profit numite The Document Foundation, care a primit de la bun
    inceput sprijinul Red Hat, al Canonical (distribuitorul Ubuntu),
    Novell si Google, precum si binecuvantarea lui Richard Stallman si
    a Free Software Foundation. Organizatia nou creata a invitat si
    Oracle sa se alature, dar raspunsul inca se lasa asteptat. Daca
    pana la urma raspunsul va fi favorabil, ar putea exista sansa ca
    Oracle sa cedeze fundatiei brandul “OpenOffice.org”, ceea ce
    explica caracterul provizoriu al numelui LibreOffice.

    De notat ca LibreOffice nu este primul fork OpenOffice. Mai exista
    o varianta pentru interfata Mac numita NeoOffice, iar Novell
    supervizeaza de mai multi ani proiectul Go-oo, care va constitui
    baza de plecare pentru LibreOffice. Intr-o prima faza, proiectantii
    isi propun sa integreze patch-urile, sa finiseze interfata si sa
    inlocuiasca componente bazate pe Java sau pe unele tehnologii
    proprietare, care ar putea expune proiectul unor atacuri legale din
    partea Oracle sau a Microsoft. Distributiile Linux Debian, Ubuntu,
    Red Hat si Novell vor include de-acum LibreOffice.

  • Cat de in urma suntem cu conectarea la internet

    Insulele Malvine par a fi un mic paradis nu doar pentru turisti,
    ci si pentru furnizorii de servicii de internet, care au reusit sa
    acopere 93% din populatie. La fel este si cazul Islandei, unde
    nivelul de penetrare al internetului depaseste 90%. E adevarat,
    vorbim de un numar infim de 3.000 de locuitori in cazul insulelor,
    respectiv de putin peste 300.000 in Islanda. Dintre tarile
    dezvoltate din lume insa, Suedia pare a fi cea mai avansata din
    punctul de vedere al accesului la internet, dat fiind ca aproape
    88% dintre cei noua milioane de locuitori au acces online, conform
    ChartsBin.com – nivel in jurul caruia se plaseaza, de altfel, toate
    tarile nordice.

    Internetul este folosit de mai mult de jumatate dintre locuitori
    doar in 25% din tari, restul, in majoritate covarsitoare, avand un
    grad de penetrare chiar mai mic de zece procente din populatie.
    Romania este undeva la mijloc. Cu 7,35 de milioane de utilizatori
    de internet anul acesta, potrivit unor estimari recente ale
    International Telecommunications Union si Euromonitor
    International, piata noastra, aproximata la 200 de milioane de euro
    anul trecut, a depasit un grad de penetrare a internetului de 30%.
    Pana in 2018, proportia se va apropia de jumatate, in conditiile in
    care peste 9,2 milioane de romani ar putea sa aiba acces atunci la
    net.

    Dincolo de statistici si estimari pe termen lung, mai ales in
    conditiile in care cifra in sine a utilizatorilor de internet este
    de multa vreme un subiect de dezbatere, variind in functie de
    metodele de contorizare, potentialul de crestere al pietei este
    lesne de sesizat. Aproape doua treimi dintre romani nu au intrat
    niciodata pe net, potrivit constatarilor Comisiei Europene, si
    numai in aproximativ 20% dintre gospodariile din mediul rural se
    gaseste un calculator conectat. “Internetul de mare viteza va
    impinge in sus piata telecom”, sustine Ovidiu Ghiman, directorul de
    strategie si dezvoltare a afacerii din cadrul Romtelecom, cu
    argumentul ca ofertele devin din ce in ce mai accesibile in batalia
    operatorilor pentru clienti – RCS&RDS, Romtelecom si UPC impart
    peste doua milioane dintre cele 2,65 milioane de conexiuni de mare
    viteza la internet, conform ANCOM, restul fiind disputate intre
    peste 1.000 de furnizori alternativi din tara.

  • Cel mai ieftin internet

    Redactorii incont.ro au analizat care sunt in prezent cele mai
    ieftine oferte de internet si care sunt modalitatile prin care
    furnizorii incearca sa ia o cota cat mai mare dintr-o piata – a
    utilizatorilor de internet din Romania – estimata la cateva
    milioane de utilizatori.

    Cititi mai mult despre cele mai ieftine oferte de
    internet pe www.incont.ro

  • Pe intelesul lor

    Desi s-a lucrat enorm la dezvoltarea sa, sistemul automat de
    traduceri este pe departe a fi perfect, pentru ca este foarte greu
    pentru un computer sa desparta o propozitie in mai multe unitati de
    sens, sa le traduca separat si mai apoi sa le asambleze din nou. Cu
    toate acestea, Google incearca sa imbunatateasca sistemul, lansand
    noi aplicatii. In luna februarie, compania a lansat un serviciu
    care leaga traducerile de imagini, permitand astfel unei persoane
    care face o poza cu un telefon ce are meniu in limba germana sa
    primeasca instant traducere si in engleza. “Instrumentul de tradus
    este unul din cele mai bune exemple care arata viziunea strategica
    a Google”, a comentat Tim O’Reilly, fondatorul si directorul
    companiei media O’Reilly Media.

    De asemenea, Google a lansat la inceputul lunii martie o
    aplicatie legata de traduceri si pentru site-ul sau de
    videosharing, Youtube. Videoclipurile postate pe site vor putea
    avea subtitrare in engleza, iar in urmatoarele luni vor beneficia
    de subtitrari si in alte limbi. Responsabilii site-ului de
    videosharing le-au cerut utilizatorilor sa integreze ei in
    videoclipuri subtitrarile proprii, pentru o mai buna functionare a
    sistemului. “Aceasta tehnologie ajuta la imbu-natatirea comunicarii
    intre utilizatori”, considera Franz Och, analist principal in
    cadrul Google, care conduce si echipa ce se ocupa de instrumentele
    de tradus. “In plus, in timp ce utilizatorii fac traduceri, baza de
    date a Google se imbunatateste”, a completat Och.

  • Tot mai multi romani sunt pe retelele sociale iar reclamele ii urmeaza

    Facebook, MySpace si in general retelele de socializare online
    au fost prea putin luate in considerare pana acum de companiile
    romanesti ca potentiale destinatii pentru reclame. Motivele au fost
    cat se poate de simple: nu multi consumatori s-au inghesuit sa-si
    creeze conturi si doar o parte din acest public restrans era
    considerat relevant de companiile care explorau internetul pentru
    a-si face publicitate.

    Datele problemei incep sa arate insa altfel. Fenomenul retelelor
    sociale a luat amploare si in Romania in ultimii doi ani.
    Verificarea contului de hi5, Facebook sau LinkedIn a devenit o
    rutina pentru multi. Numai reteaua hi5 este accesata zilnic de
    aproape 900.000 de utilizatori romani, in timp ce pe Facebook au
    cont acum aproape un milion de utilizatori din Romania, in
    conditiile in care la inceput de ianuarie existau doar 525.000 de
    conturi, iar in octombrie 2009 in jur de 380.000. In total, cam
    trei milioane de romani folosesc retelele sociale, conform unei
    estimari anterioare a lui Calin Fusu, directorul general al Neogen,
    avand conturi pe mai multe astfel de site-uri pe care intra de pe
    mai multe computere.


    Ca sa ne dam seama unde stam, investitiile din toata lumea in
    reclame pe paginile retelelor sociale au depasit deja pragul de un
    miliard de euro, iar estimarile companiei de cercetare de piata
    eMarketeer plaseaza piata la un nivel de 1,75 miliarde de euro anul
    acesta, din care 40% sunt investitii numai pentru Facebook si
    MySpace.

    “Retelele sociale incep sa intre in zona de interes a
    advertiserilor drept un nou canal de promovare in care merita
    investit. Si din cate stiu, nu exista mare advertiser care sa nu-si
    faca deja reclama si in social media”, apreciaza Bogdana Butnar,
    managing director in cadrul agentiei MRM Worldwide Romania, parte a
    McCann Erickson. Vodafone Romania, spre exemplu, unul dintre
    clientii vechi ai agentiei McCann, care de anul acesta lucreaza cu
    OMD Romania, a facut pasul inca de la inceputul lui 2008. Compania
    a creat atunci un cont pe reteaua de microblogging Twitter, un an
    mai tarziu a initiat un canal pe YouTube, in iunie 2009 a deschis
    prima galerie foto pe Flickr, iar in septembrie a publicat si
    primul mesaj pe Facebook. Acum, majoritatea lansarilor de produse
    si servicii au si o componenta de comunicare online, conform
    companiei – decizie justificata si prin faptul ca o mare parte
    dintre utilizatorii de internet mobil de la Vodafone sunt activi si
    pe retelele sociale.

    Exemplul nu e singular. Aproape toti marii operatori telecom
    sunt prezenti pe Facebook, iar pe lista se gasesc si nume precum
    Dacia, Porsche Romania, Coca-Cola sau Carrefour Romania. Mai exact,
    aproape jumatate dintre cei mai mari 20 de publicitari comunica
    prin intermediul Facebook, desi nu inseamna in mod neaparat ca au
    si cea mai mare baza de “prieteni” sau ca investesc cel mai mult in
    acest mediu.

  • Sa-mi faci un clip

    n circa cinci minute, un utilizator se poate alege cu o solutie
    video pentru site-ul, blog-ul sau contul pe care il detine pe una
    din retelele de socializare, sustine Valentin Balanescu, fondatorul
    VPFactory.com. Site-ul, lansat in septembrie anul trecut, ofera o
    platforma video intuitiva, prin care, fara sa fie nevoiti sa
    descarce sau sa instaleze vreun program in calculator, utilizatorii
    pot face managementul propriului continut video, pot modifica
    aspectul playerelor in care vor rula aceste filmulete si mai apoi
    le pot publica in diverse contexte pe internet.

    “Platforma este compatibila si cu Youtube, daca se doreste
    folosirea acestui serviciu”, completeaza Balanescu, adaugand ca
    atunci cand VPFactory.com este folosit in scop non-comercial (fara
    a fi afisate mesaje publicitare in interiorul playerului), accesul
    este gratuit, in timp ce utilizatorii care ii vor atribui
    intrebuintari comerciale, promovan-du-si produse si servicii, vor
    fi nevoiti sa plateasca un abonament lunar care incepe de la noua
    dolari pe luna. |n momentul de fata, pe site exista in jur de 300
    de conturi active.

    In ce priveste modelul de business, platforma VPFactory.com se
    bazeaza pe abonamente lunare, servicii de video hosting, module
    aditionale, dezvoltarea personalizata a platformei pentru diversi
    clienti. |n prezent, afirma Balanescu, “suntem in discutii cu
    cateva companii din tara si din Statele Unite ce au potentialul de
    a deveni clienti cheie”. Initial, serviciul fondat de Balanescu a
    fost dezvoltat folosind fonduri proprii, insa ulterior a beneficiat
    de sprijin financiar din partea unui investitor american, in
    valoare de 100.000 de dolari.

  • Gestul conteaza

    Aceasta noua modalitate de a raspunde la telefon are la baza un
    cip creat de compania germana iDent Technology, cu scopul de a
    usura folosinta. Suficient de sensibil incat sa detecteze diferente
    fine, precum puterea cu care telefonul este strans in mana, cipul
    functioneaza pe baza unei tehnologii care masoara capacitatea cu
    care corpul uman poate influenta un camp electric. “iDent va
    reprezenta un competitor de temut pentru alti producatori de cipuri
    care au la baza recunoasterea gesturilor umane”, a spus Andreas
    Guete, directorul de vanzari al companiei in Asia, precizand ca
    primele telefoane care vor utiliza aceasta tehnologie vor fi
    disponibile pe piata incepand cu cea de-a doua jumatate a anului
    2011. Cipurile iDent consuma mai putina energie decat cele pentru
    camerele foto ale dispozitivelor care, potrivit lui Guete,
    proceseaza mult prea multe date si utilizeaza mult prea multa
    baterie.

    Cipul dezvoltat de compania germana nu este singura inovatie
    care se bazeaza pe recunoasterea unor miscari ale corpului. NTT
    DoCoMo, cel mai mare operator de telefonie mobila din Japonia, a
    dezvoltat o alta tehnologie, ce transforma miscarile ochiului in
    comenzi pentru playerul de muzica. Simplu exprimat, corneea
    ochiului emite electroni pozitivi, in timp ce retina emite
    electroni negativi, iar atunci cand ne deplasam privirea,
    diferentele de potential sunt detectabile de tehnologia NTT. De
    pilda, pentru a selecta un cantec dintr-o lista, ochii trebuie sa
    se miste la stanga sau la dreapta, iar pentru a mari volumul,
    miscarea trebuie sa fie in sensul acelor de ceasornic. Secretul
    consta in senzorii incorporati in casti si in dispozitivele
    (playere de muzica) capabile sa citeasca electrooculograme.
    Deocamdata, “recunoasterea oculara” ramane insa doar la stadiul
    experimental.

  • Piratii si torrentele lor

    In loc de linkuri spre fisiere piratate, Mininova a optat pentru
    gazduirea unui serviciu care ofera spre descarcare materiale audio
    si video cu respectarea legii. “Este un lucru foarte bun faptul ca
    acum Mininova foloseste tehnologia BitTorrent pentru a face legal
    afaceri”, a spus Tim Kuik, director al Stichting Brein. “Nu suntem
    impotriva tehnologiei, ci doar impotriva utilizarii ei pentru
    scopuri ilegale.”

    Nimeni nu supraestimeaza insa importanta evenimentului. Mininova
    a anuntat ca are in vedere sa faca recurs la decizia justitiei, iar
    industria de muzica si film continua sa se lupte cu site-urile
    similare, in special cu marii concurenti ai Mininova, isoHunt si
    The Pirate Bay (TPB). Luna trecuta, Stichting Brein a reusit sa
    determine TPB, care sustine ca are 22 de milioane de utilizatori la
    nivel mondial, sa elimine toate linkurile care duc catre
    materialele unui grup de companii olandeze producatoare de muzica
    si film. Daca nu va aplica aceasta hotarare, TPB risca sa primeasca
    o amenda de noua miliarde de dolari. “Dar verdictul nu este de fapt
    impotriva The Pirate Bay”, a replicat Peter Sunde, fostul purtator
    de cuvant al site-ului. “Procesul este impotriva mea si a celor
    care au fondat site-ul, dar niciunul dintre noi nu mai detine
    controlul TPB”, sustine Sunde. TPB si-a schimbat inca din 2006
    proprietarii, apartinand in prezent companiei Riversella Ltd, cu
    sediul in Seychelles (desi Stichting Brein afirma ca Frederik Neij,
    unul dintre fondatorii TPB, este CEO al Riversella).

    Nu este prima data cand fondatorii TPB se confrunta cu astfel de
    probleme. In luna aprilie a acestui an, Sunde si fondatorii –
    Frederik Neij si Gottfrid Svartholmmen – au fost gasiti vinovati
    pentru incalcarea drepturilor de autor si condamnati la un an de
    inchisoare si la plata de daune in valoare de 4,5 milioane de
    dolari catre un grup de companii media.

    Spre deosebire de Mininova si TPB, avantajul isoHunt este faptul
    ca lucreaza in principal ca un motor de cautare. “Ca motor de
    cautare, noi doar oferim linkuri catre torrente, la fel ca Google”,
    sustine Gary Fung, fondatorul site-ului, adaugand ca, fata de alte
    site-uri de acest gen, pana in prezent nu a avut probleme cu
    legea.

  • Bloggerii americani vor trebui sa se supuna unor legi privind publicitatea

    Richard Cleland, oficial al Biroului de Protectie a
    Consumatorilor din cadrul FTC, a precizat ca bloggerii trebuie sa
    dezvaluie cand produsele respective le sunt facute cadou de catre
    companii sau daca le primesc doar ca sa le returneze dupa ce isi
    scriu recenziile.

    Noile reguli nu se aplica site-urilor care recenzeaza produse
    sustinute cu reclame pe site de catre companiile producatoare,
    atata vreme cat nu exista si o plata directa din partea companiilor
    catre recenzenti.

    Daca nu se conformeaza reglementarilor FTC, bloggerii risca sa
    fie amendati cu pana la 11.000 de dolari (peste 7.400 de euro).
    Richard Cleland a comentat ca e putin probabil insa ca in practica
    sa ajunga sa fie aplicate asemenea amenzi, FTC fiind orientata mai
    mult spre identificarea si sanctionarea companiilor care isi
    promoveaza produsele oferind recenzentilor recompense
    nedeclarate.

    “In cazul bloggerilor, ne concentram mai mult pe educarea
    acestora. Sunt sute de mii de bloggeri si n-ar fi fezabil sa ne
    ocupam de ei caz cu caz”, a explicat Cleland. Amenzile de pana la
    11.000 de dolari se aplica atunci cand FTC adreseaza o somatie unei
    companii sau persoane pentru violarea FTC Act (care interzice
    practicile incorecte de business), iar destinatarul somatiei
    continua practica pentru care a fost avertizat.

    Cum era de asteptat, masura a fost intampinata cu critici, si nu
    numai din partea bloggerilor. Berin Skoza, director al Centrului
    pentru Libertatea Internetului din cadrul Progress and Freedom
    Foundation, este de parere ca noile reguli emise de Comisia
    Federala pentru Comert sunt neclare, greu de inteles, ameninta
    libertatea de expresie a bloggerilor si pot conduce la scaderea
    numarului total de analize online ale produselor.

    In schimb, Craig Settles, blogger si consultant online,
    considera ca noile reguli sunt binevenite. “FTC nu are dreptul sa
    actioneze contra analizelor care nu sunt platite, insa cele platite
    se incadreaza intr-o alta categorie. Daca eu iau bani sa scriu
    despre un produs, asta nu mai are de-a face cu libertatea mea de
    expresie, ci cu mesajul de marketing al companiei”, a declarat
    Settles, citat de AFP .

    Cititi si opinia lui Mircea Sarbu despre

    publicitatea pe bloguri    .

  • Greseala d-lui Murdoch

    Conform canoanelor jurnalistice romanesti, acest text despre new media, continut platit pe internet si viitorul presei tiparite, ar trebui deschis cu un scurt text, de vreo 300 de semne, care sa ii lamureasca pe cititori despre continut, dar care sa ii trezeasca si curiozitatea. Trebuia sa continue cu experienta unei persoane reale si cu opiniile acesteia, apoi sa extrapoleze experienta prezentata si sa o aseze intr-un context, sa analizeze diferentele intre media clasica si cea electronica, sa prezinte cat mai multe opinii ale “jucatorilor” implicati in noul si vechiul jurnalism si, eventual, sa traga si o concluzie.

    Cum trasul concluziilor implica si o doza de gandire, ziaristii lenesi sau grabiti folosesc un artificiu, de genul “ramane de vazut daca bla, bla, bla…” Tot ce am insirat pana aici trebuie sa va fi plictisit ingrozitor daca sunteti un tip atras de rapiditatea si laconismul Twitter. Daca, insa, credeti ca informatia sau mesajul poate veni in mult mai multe moduri decat stilul direct, frust, lipsit de floricele de stil, atunci puteti trece la prezentarea faptelor. Aparentul conflict intre old si new media, adica dintre presa tiparita, platita la chiosc sau abonament si cea electronica – publicatii electronice, agregatori de stiri sau bloguri, nu mai este o stire; dar atunci cand 500 de publicatii americane si europene adera la un proiect al companiei americane Journalism Online, o platforma cu plata care va permite abonatilor sa acceseze continutul site-urilor, avem o noutate suficient de puternica cat sa iste discutii in lumea larga, editoriale, analize si o sumedenie de postari.

    Pentru o presa marcata de reducerea incasarilor din publicitate anuntul celor de la Journalism Online vine in siajul celui facut recent de Rupert Murdoch, CEO al News Corp., privind extinderea sistemului de micro-plati practicat acum de site-ul Wall Street Journal la toate publicatiile din portofoliu, ziare din Marea Britanie, Statele Unite si Australia. O dimensiune a situatiei o ofera valoarea pierderilor inregistate de News Corp. in anul fiscal incheiat in iunie, de 3,4 miliarde de dolari. News Corp., care inseamna printre multe altele canalele TV Fox si Sky, tabloidele Sun si News of the World, Wall Street Journal sau revista Vogue, inregistra la finele anului fiscal 2008 un rezultat net de 5,3 mld. dolari. Demersul celor 500 si al publicatiilor mogulului Murdoch se bazeaza intr-o masura importanta pe experienta Financial Times, care isi taxeaza utilizatorii online din 2002.

    “Eram considerati niste ciudati. Am fost destul de singuri in lumea continuturilor online platite. Dar a devenit destul de clar ca doar veniturile din publicitate nu pot sustine modelul de business online. Jurnalismul de calitate trebuie platit”, spune John Ridding, CEO al Financial Times. Mediafax noteaza ca “ft.com” are 117.000 de abonati la nivel mondial, o audienta nu impresionanta, dar care mentine profitabilitatea platformei, pentru ca pretul abonamentelor este destul de ridicat, intre 300 de dolari si 700 de euro pe an, pentru editia tiparita si acces total online, in functie de regiune. Publicatia intentioneaza sa adopte si un sistem de micro-plati pentru articole, ca o alternativa la abonamente.

    “Tras” spre Romania, asa cum ne invata susinvocatele canoane jurnalistice, subiectul presa online contra cost este valabil, dar, sa fim realisti, numai la nivel teoretic. Aceasta pentru ca nici dimensiunea pietei, nici nivelul de trai si nici interesul sau calitatea publicului nu par a sustine o astfel de initiativa. Pe de alta parte, la mai multe si dureroase rasuciri ale cutitului in rana – este vorba de mentinerea crizei economice, de scaderea in continuare a veniturilor din publicitate si de reducerea vanzarilor pentru editiile tiparite ale publicatiilor, dar si odata cu multiplicarea initiativelor asemanatoare pe plan international demersul s-ar putea concretiza, totusi, si pe piata romaneasca, dispusa in general sa imite modelele straine si mai putin dispusa la initiative originale. Iar cele mai importante sunt nuantele. Continutul. Unii ii spun content. Este greu de creat, daca vrei sa lucrezi cum trebuie, daca iti respecti clientii si daca vrei sa le fie util.