BusinessMagazin

Author: adison

  • Peste doua milioane de spoturi au rulat anul trecut la televizor

    Cei mai prezenti pe televizor au fost jucatori din industria
    bunurilor de larg consum si cei din telecom. Astfel, potrivit
    raportului Media&Advertising 2010, realizat de Mediafax,
    operatorul de telefonie mobila Cosmote a fost advertiserul care
    si-a majorat cel mai mult investitiile in publicitate in primul
    semestru al anului trecut – cu 99% mai mult decat in primul semstru
    al lui 2008.

    Pe de alta parte, campinul istoric al investitiilor in
    publicitate, Procter&Gamble a avut, in 2009, prima diminiuare a
    bugetului de publicitate.

    Pe pozitiile urmatoare in functie de cresterea invetitiilor in
    promovare, in prima jumatate a anului trecut s-au clasat Reckitt
    Benckiser (+50%), European Foods & Drinks (+23%), Henkel (+14%)
    si Orange (+3%).

    L’Oreal Romania, Unilever si Procter & Gamble au fost
    companiile care, in aceeasi perioada de timp, si-au redus bugetele
    de publicitate.

  • Microsoft isi lanseaza primul telefon mobil (GALERIE FOTO)

    Noile dispozitive Microsoft, numite Pink, vor fi disponibile la
    vanzare de la finalul acestei luni in Statele Unite in cadrul
    operatorului american de telefonie mobila Verizon Communications,
    informeaza WSJ.com.

    Gama de telefoane Microsoft este un semn ca producatorul de
    softeware incepe sa se orienteaza catre hardware, mai ales in
    partea de telefonie mobila. Microsoft a facut software-ul,
    serviciile online si hardware-ul pentru telefoanele marca Pink, in
    timp ce compania japoneza Sharp Corp. va produce dispozitivele. In
    plus, noile telefoane Microsoft vor rula pe sistemul de operare
    Windows Phone 7.

  • Vodafone extinde reteaua de internet mobil HSPA+

    “In urma cu cinci ani lansam in premiera serviciile 3G. In anii
    care au urmat, am continuat investitiile in retea, serviciile de
    internet mobil cu viteze de pana la 21,6 Mbps fiind disponibile de
    astazi unui numar mai mare de clienti, prin extinderea retelei la
    nivel national”, a declarat Liliana Solomon, directorul executiv al
    Vodafone Romania.

    Astfel, serviciile de internet mobil sunt disponibile in 16
    orase mari si zone turistice din tara, printre care Bucuresti,
    Cluj, Timisoara, Brasov, Iasi, Constanta, Ploiesti, Sibiu, Arad,
    Pitesti, Oradea, statiunea Mamaia sau Bran, compania facand o
    prioritate din extinderea viitoare a acoperirii pentru broadband
    mobil.

    Vodafone ofera servicii de broadband mobil in pachetul Internet
    Nelimitat Profesional, cu trafic de date initial de 16GB, la
    tariful de 26,99 de euro pe luna cu TVA. Peste traficul inclus in
    pachet, clientii nu vor fi taxati, insa viteza de acces
    corespunzatoare traficului suplimentar va fi redusa pana la 128
    kbps pentru download si 64 kbps pentru upload.

  • Deutsche Bank: In zece ani, Romania ajunge la o datorie publica de 53% din PIB

    Conform analizei Deutsche Bank, 16 din 21 de tari in curs de
    dezvoltare considerate in analiza nu vor avea nevoie de ajustari
    fiscale substantiale astfel incat sa-si poata pastra datoria
    publica in limite rezonabile. Autorii analizei noteaza ca, desi
    pana acum se considera ca datoria nesustenabila este o problema
    specifica pietelor emergente, situatia actuala demonstreaza ca ea
    devine motiv de ingrijorare pentru multe tari dezvoltate, nu numai
    pentru cele mai mici (Grecia, Portugalia, Irlanda), dar si pentru
    economii majore, ca Japonia, SUA si Marea Britanie. }arile
    dezvoltate care, conform Deutsche Bank, au nevoie de consolidare
    fiscala substantiala sunt Irlanda, Germania, Marea Britanie, SUA,
    Franta, Portugalia, Grecia, Italia si Japonia. Acestea inseamna
    circa 85% din PIB-ul pietelor dezvoltate luate in considerare in
    analiza bancii germane.

    Cat priveste tarile in curs de dezvoltare, cele care ar trebui
    sa faca obiectul unor consolidari fiscale (Cehia, Ungaria, Romania
    si Polonia) sau cele unde eforturile de pana acum de a reduce
    datoria publica trebuie sa continue (Turcia, Brazilia sau India)
    reprezinta doar 29,8% din PIB-ul pietelor in curs de dezvoltare
    considerate de analistii Deutsche Bank.

    Mai exact, examinand tarile unde tendintele actuale sunt de
    crestere a ponderii datoriilor publice in PIB, Deutsche Bank
    apreciaza ca la nivelul tarilor dezvoltate, patru tari prezinta
    riscul ca in 2020 sa ajunga la o datorie publica de peste 131,4%
    din PIB (Grecia, Japonia, Portugalia si SUA). Pentru trei tari a
    caror datorie publica este acum in crestere (Franta, Slovacia si
    Marea Britanie) exista riscul ca in 2020 sa ajunga la o datorie
    publica intre 73,7% si 131,4% din PIB. Italia prezinta si ea
    acelasi risc, in teorie, insa in cazul ei, tendinta este de scadere
    a ponderii datoriei publice in PIB.

    Cat priveste pietele in curs de dezvoltare unde acum se
    manifesta tendinta de crestere a indatorarii publice ca proportie
    din PIB, Deutsche Bank apreciaza ca patru tari (Cehia, Ungaria,
    Romania si Turcia) prezinta riscul ca in 2020 sa ajunga la o
    datorie publica mai mare de 52,2% din PIB (in cazul Romaniei, 53%
    din PIB). Polonia risca si ea sa ajunga la o astfel de pondere a
    datoriei, insa in cazul ei, tendinta este de stabilizare a ponderii
    datoriei publice in PIB, in timp ce pentru India, tendinta este de
    scadere a ponderii indatorarii in PIB.

    Deutsche Bank considera eforturile necesare de ajustare fiscala
    in trei planuri: stabilizarea nivelului datoriei, reducerea
    datoriei la nivelul dinainte de criza si reducerea datoriei la
    nivelurile prudentiale recomandate (pentru pietele dezvoltate,
    banca germana are in vedere un plafon de 60% din PIB; pentru
    pietele in curs de dezvoltare, banca recomanda un plafon de 40% din
    PIB). Pentru Romania, banca germana apreciaza ca ajustarea este
    necesara in toate cele trei planuri, cu mentiunea ca daca va adera
    la zona euro in urmatorii ani, atunci va avea ca reper plafonul
    acceptat de 60% din PIB, in care actualmente se incadreaza cu
    usurinta.

    Romania vazuta de Deutsche Bank

    – Cresterea medie reala a PIB (2010-2020): 4,9%
    – Balanta primara a bugetului (deficit bugetar mediu 2010-2020):
    -3% din PIB
    – Nivel al datoriei publice inainte de criza (2007): 20% din
    PIB
    – Nivel actual al datoriei publice (2010): 36% din PIB
    – Nivel estimat al datoriei publice, conform tendintei actuale
    (2020): 53% din PIB

  • De ce sunt interesate firmele sa-ti ia masina daca nu platesti leasing-ul

    Valoarea restantelor populatiei catre societatile financiare
    nebancare (IFN) – de tip leasing si companii de credite de consum –
    a crescut in 2009 cu 25% fata de 2008. “Atat in 2009, dar si in
    trimestrul intai din 2010 putem observa o crestere a creantelor
    provenite de la IFN cu 20-25% fata de media din 2008”, a declarat
    pentru Gandul Bogdan Rosu, director de marketing in cadrul EOS KSI,
    companie care se ocupa cu recuperarea creantelor.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Dacia prinde si la iberici. Explozie de inmatriculari in Spania

    In martie, inmatricularile Dacia au crescut cu 247%, la 1.815
    unitati, in timp ce cota de piata s-a dublat la 1,58%, de la 0,75%
    in martie 2009, potrivit datelor asociatiei spaniole a
    importatorilor de autovehicule, camioane, autobuze si
    motociclete.

    Dacia ocupa locul 17 in clasamentul marcilor din Spania in
    functie de inmatricularile din primul trimestru si pozitia a 18-a
    in martie. Cresterea din martie a Dacia este cea mai mare in randul
    marcilor cu vanzari de peste 1.000 de unitati.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Aeroportul Otopeni va plati 338.500 euro pentru asigurarea constructiilor

    La licitatia deschisa au participat doua companii de asigurari,
    unul dintre criteriile de atribuire a contractului fiind pretul cel
    mai scazut. CNAB a preluat toate drepturile si obligatiile
    Companiei AIHCB si ale Societatii Nationale “Aeroportul
    International Bucuresti Baneasa – Aurel Vlaicu” – S.A. care s-au
    dizolvat, se precizeaza in anuntul de atribuire a contractului.


    Cititi mai multe     pe www.gandul.info

  • Cum iti reduce negociatorul costurile de telecomunicatii

    Serviciul de Cost Control pe cine controleaza, de fapt? Pe mine
    sau pe voi?” Intrebarea adresata de un client operatorului telecom
    care ii furniza servicii a fost doar una dintre glumele ce circulau
    pe internet prin 2002, cand telefonia mobila de-abia prindea aripi
    in Romania. Opt ani mai tarziu, in nedumerirea amuzanta a
    clientului pare sa-si fi facut loc si un sambure de adevar. Apele
    tulburi in care s-a scaldat anul trecut din punct de vedere
    economic i-au impins pe multi sa se uite mai atent la cheltuielile
    cu telefonia sau internetul si sa controleze in detaliu serviciile
    operatorilor, in incercarea de a-si diminua factura si adapta mai
    bine ofertele in functie de necesitatile de consum. Miscarea e cu
    atat mai evidenta in cazul companiilor pentru care o factura lunara
    de telefonie si internet de cateva mii sau chiar zeci de mii de
    euro a devenit o adevarata bataie de cap de-a lungul ultimului an,
    cand locul notiunilor de extindere sau de investitie a fost luat in
    discutiile de afaceri de cuvinte precum optimizare si reduceri de
    costuri.

    “Pana anul trecut, putine companii erau atente la cheltuielile
    cu serviciile de telecomunicatii; rectificarea unor erori
    nesesizate, precum aplicarea cu intarziere a unui plan tarifar,
    este acum una dintre principalele surse de economisire”, sustine
    Adrian Ciobanu, un fost angajat in cadrul Vodafone, care facea in
    urma cu trei ani primii pasi intr-un business complet necunoscut
    pietei romanesti de telecomunicatii. Mai exact, cu o investitie
    initiala de 2.000 de euro, a pornit Reimens Group, o afacere bazata
    pe auditul facturilor telecom ale companiilor, analiza pe baza
    careia negociaza apoi, in numele clientilor, contractele cu
    operatorii, castigand un procent din economia anuala pe care o
    obtine.

    Pentru un client din domeniul constructiilor, tocmai
    neintroducerea timp de mai bine de un an a pachetului de servicii
    negociat a adus un minus la cheltuieli, pe de-o parte prin
    recuperarea erorii, iar pe de alta parte prin negocierea unei noi
    oferte mai potrivite noului context si comportament de consum. Un
    alt client, o companie din domeniul financiar, si-a diminuat la
    jumatate costurile cu serviciile de date mobile si cu cateva zeci
    de procente si pe cele de telefonie fixa, optand pentru anumite
    beneficii ce nu au fost incluse in negocierea initiala cu
    operatorul. O firma de servicii medicale a recuperat in urma
    auditului contravaloarea erorilor survenite prin aplicarea gresita
    a unui plan tarifar pe care Ciobanu l-a si renegociat, obtinand o
    reducere de 30% pe componenta principala a cheltuielilor de
    telecomunicatii, telefonia. “Strategia a fost alocarea minutelor
    incluse in abonament fiecarui utilizator in parte, urmand ca
    minutele nefolosite de unii dintre ei sa fie redistribuite
    angajatilor cu necesitati mai mari”, explica antreprenorul.

  • Caut locuinta ieftina. Mai scad preturile?

    Prima Casa a dezmortit putin piata locuintelor, a doua varianta
    a programului e pe teava, preluarea unor mari proiecte rezidentiale
    de catre bancile finantatoare intarzie sa apara, iar preturile au
    ajuns chiar si la jumatate fata de varful atins in perioada de boom
    a pietei. Pentru unii, programul Prima Casa e un moment bun sa-si
    cumpere o locuinta in timp ce altii asteapta ca preturile sa scada
    in continuare.

    “Asta e camera cea mare, aici e baia si aici e bucataria. In
    camera asta o sa pun o canapea.” Iuliana, in varsta de 30 de ani,
    creioneaza fericita pe o coala de hartie schita locuintei sale,
    prima ei casa. Originara din Iasi si locuind de cativa ani in
    Bucuresti, Iuliana este proaspata proprietara a unui apartament cu
    doua camere intr-o zona semicentrala a Capitalei. “Am platit 80.000
    de euro. In decembrie costa 88.000, la prima vizionare era 85.000,
    mi-a placut, insa am zis ca e cam scump. Un alt potential
    cumparator negociase la 82.000 de euro, am sunat imediat si am
    oferit 80.000 si au fost de acord.”

    Cumparatoarea povesteste ca intentia de a-si cumpara o locuinta
    a aparut la sfarsitul anului trecut, iar ceea ce a incurajat-o a
    fost programul Prima Casa si modificarile care urma sa fie aduse
    acestuia – “am dorit sa prind prima varianta, nestiind in ce vor
    costa modificarile”. “Evident ca a contat Prima Casa. Acum un an si
    jumatate nu imi permiteam creditul, mi-as fi permis cel mult o
    garsoniera in Drumul Taberei.”


    Din decembrie incoace, Iuliana a facut peste 30 de vizionari ale
    unor proprietati scoase la vanzare in zona unde si-a luat in cele
    din urma apartamentul. A fost si in cateva ansambluri rezidentiale,
    si in cartiere ca Berceni sau Militari, insa apropierea de centru a
    a contat in final. “Am avut raspunsuri de genul <uite, sunt
    apartamente la 40.000, 60.000 de euro> si am vazut si
    apartamente la 60.000, dar nu mi-au placut.”


    Aprobarea garantiei statului pentru achizitia locuintei prin
    Prima Casa si restul actelor au fost gata in cateva saptamani, iar
    Iuliana a ajuns astfel unul din cei aproape 5.400 de cumparatori ai
    unei locuinte in Bucuresti prin programul guvernamental si unul
    dintre cei aproape 17.000 la nivel national. Luand in calcul si
    achizitiile realizate si prin alte metode decat Prima Casa, ajungem
    la cateva zeci de mii de persoane care au considerat, in ultimele
    sase luni, ca e un moment propice pentru achizitia unei locuinte.
    Au luat ei decizia potrivita? Cine sunt cei care cumpara si ce ii
    detemina pe proprietari sa vanda intr-un moment cand preturile
    apartamentelor vechi s-au redus, in medie, la aproape jumatate fata
    de maximul atins la inceputul lui 2008?

  • Managerii romani de pe Facebook

    “Folosesc Facebook pentru a da o fata umana initiativelor
    personale si de business”, suna comentariul lui Tudor Galos,
    Windows Business Group Lead la Microsoft Romania, care precizeaza
    apoi ca “fata umana” inseamna ca, dincolo de profesie si de
    functie, comunitatea virtuala are sansa sa il cunoasca mai bine
    prin intermediul pozelor si al postarilor de pe blog – unele
    personale, unele de business. E mult mai usor sa comunici cu cineva
    cand stii cum arata, cum gandeste si ce preferinte are, iar
    Facebook este un auxiliar in acest sens, spune el. Galos si-a facut
    cont pe Facebook fiindca avea deja multi prieteni care socializau
    prin intermediul platformei. “Si mi-a placut ca Facebook avea deja
    o organizare a continutului, diferita de alte retele sociale, unde
    iti pui muzica sau un fundal colorat.” Desi are contul de cativa
    ani, il foloseste cu regularitate de doi ani.

    Angajatul Microsoft e departe de a fi singurul care si-a facut
    cont pe Facebook indemnat de prieteni. Ileana Stroe, directorul de
    marketing al Fujitsu Romania, a intrat pentru prima data pe retea
    la sfatul unui prieten: “Un amic care folosea Facebook de mai mult
    timp mi-a facut si mie un cont, in urma cu sase luni. Mi-a placut
    ideea si am inceput sa-l folosesc si sa postez din cand in cand. Mi
    s-a parut o modalitate amuzanta de a pastra legatura cu prietenii,
    mai ales ca ne vedem din ce in ce mai rar cu unii. Pe cei plecati
    din tara ii vad o data la cinci ani, iar la telefon vorbim de doua,
    trei ori pe an”, spune ea, adaugand ca i se pare extraordinar sa ai
    posibilitatea de a afla, printr-un clic, la ce concert merge un
    amic sau unde a fost un altul in vacanta.

    “Majoritatea managerilor din Romania care si-au facut cont pe
    Facebook il folosesc pentru a impartasi experiente cu prietenii si
    nu utilizeaza platforma cu scopul de a-si promova imaginea”,
    apreciaza Cristian Manafu, autorul blogului Manafu.ro si senior
    consultant in cadrul agentiei Prodigy. In plus, se poate spune ca
    este o platforma inchisa, avand in vedere faptul ca utilizatorii nu
    au acces la conturile tuturor celorlalti din retea, ci doar la cele
    ale prietenilor sau ale persoanelor care permit aceasta. Numarul
    maxim de prieteni pe care il poate avea un membru este 5.000.

    Desi unii manageri de la noi, precum Shachar Shaine, directorul
    general al Tuborg Romania, sau Ileana Stroe de la Fujitsu isi
    folosesc contul doar in scopuri personale, pentru comunicare cu
    prietenii, altii considera insa ca reteaua sociala joaca un rol
    important in cariera lor. Spre exemplu, Calin Fusu, directorul
    general al Neogen, si-a facut cont pe Facebook, ca si pe alte
    retele sociale populare, deoarece activeaza in businessul retelelor
    sociale.