Pedeapsa fara crima Fiu al unor emigranti rusi, Bernard Malamud a primit, pentru volumul Carpaciul, National Book Award si premiul Pulitzer pentru fictiune. Cartea reia un faimos incident antisemit din Kievul anilor dinaintea Marii revolutii, in care evreul Mendel Beilis a fost acuzat si condamnat pentru uciderea unui copil crestin ortodox. In roman, personajul principal capata trasaturile lui Yakov Bok, un mester evreu liber cugetator, care isi paraseste satul de obarsie, dupa ce fusese inselat de nevasta. Ajunge in Bernard Malamud, Carpaciul, Editura Leda, Grupul editorial Corint, Bucuresti, 2006 Povestiri chinezesti László Darvasi scrie de parca si-ar fi muiat pana in cernelurile stravechilor caligrafi chinezi. Finetea detaliului, gingasia cuvintelor atent alese si lipsite de zorzoane par inspirate de vechile povestiri sapientiale extrem orientale. Daca numele nu i-ar dezvalui obarsia, ai crede ca s-a nascut in cine stie ce provincie din preajma Fluviului Galben si ca, in copilarie, a domesticit dragoni: Academia Cin angaja un pictor care pretindea ca e in stare sa vopseasca picaturile de ploaie. Nu mintea. Gesturile artistului erau atat de rapide si de precise, incat era capabil sa coloreze, cu varful minuscul al pensulei, picaturile de ploaie care-i picurau in fata ochilor in minuni verzi, galbene, negre. Nu trebuie crezut ca autorul s-a cantonat in exercitii de scriitura exotica. El este si autorul unui roman istoric – Legenda risipitorilor de lacrimi -, care descrie un secol de ocupatie otomana a Ungariei. László Darvasi, Vanatorii de caini din Editura Nemira, Bucuresti, 2006
Author: adison
-
NOUTATI
-
Jarls Buckley? Girls Bankley? Cine?
Aha – aia. O intrebare pe care mi-a pus-o multa lume in ultima vreme. Trebuie sa-i silabisesc numele trupei de vreo trei ori pana sa priceapa. Jarls Buckley? Girls Bankley…? Trupa este, desigur, Gnarls Barkley, iar piesa se intituleaza – deloc suprinzator – Crazy. Ajunsa pe prima pozitie in topurile britanice, formatia a devenit un subiect de discutie pentru multa lume si pe buna dreptate.
De parca nu era de ajuns ca melodia Crazy este hitul pop care prinde cel mai tare anul acesta, cu armoniile sale discrete gospel pe un fond de disco beat staccato, condimentat din belsug cu soul, la cele 2 58 ale sale reprezinta exact ceea ce ar trebui sa fie muzica pop si va va face, cu siguranta, sa stati cu degetul pe butonul de repeat. La fel de important este insa si faptul ca piesa a intrat in Cartea Recordurilor, fiind primul number one generat de vanzari exclusiv online, ceea ce a determinat presa sa acorde o atentie sporita trupei, toate publicatiile, de la Rolling Stone la Financial Times, ajungand sa scrie despre ei.
Initial, Gnarls Barkley pareau sa fi rasarit din pamant, din iarba verde, mai nimeni nestiind cine sunt, desi duetul din spatele titulaturii este, in realitate, format din doi muzicieni destul de cunoscuti. Formatia e compusa din producatorul Danger Mouse si din Cee-Lo, pentru a carui voce mai toti cei din industria muzicala ar face moarte de om. Primul dintre ei a mai avut parte de un moment de glorie prin intermediul Internetului, reus
LP-ul The Grey Album a avut o editie limitata de numai 3.000 de exemplare. Atunci cand EMI, casa de discuri a celor de la The Beatles, a prins de veste, a luat prompt masuri impotriva lui Danger Mouse, de vreme ce bucatile de piese Beatles erau folosite ilegal. Ceea ce a urmat avea sa fie ulterior cunoscut sub numele de Martea Cenusie (The Grey Tuesday): in ziua de 24 februarie 2004, 170 de site-uri web au pus albumul la dispozitie online pentru a protesta impotriva masurilor luate de casa de discuri, iar acesta a ajuns extrem de cunoscut si laudat de critica.
LP-ul Gnarls Barkley de pe care provine piesa Crazy, St. Elsewhere, se va vinde, dupa toate probabilitatile, foarte bine numai pe baza single-ului. Si de data aceasta, albumul a fost inregistrat fara sprijinul vreunei case de inregistrari. Danger Mouse et
Albumul in sine, plin de umor, soul psihedelic, hip-hop hippy si note jucause (cum ar fi o piesa dedicata Feng Shui), suna exact a ceva care ar fi putut fi inregistrat de o formatie de personaje din desene animate, de catre un soi de alter ego superou exagerat.
Nici macar numele nu prea are logica, desi unii au sugerat ca vine de la numele renumitului jucator de baschet Charles Barkley. Trupa insa sustine ca numele nu are nici o logica. Atunci nu v-ar surprinde poate sa aflati ca Danger Mouse a produs ultimul album Gorillaz (un proiect secundar al lui Damon Albarn), formatie ai carei membri exista numai sub forma de personaje de desene animate. Asteptati-va sa-i auziti pe Gnarls Barkley mai peste tot in lunile urmatoare. Stati cu ochii pe televizor sa prindeti o anumita reclama…
In romaneste de Loredana Fratila-Cristescu
-
Gemisa a luat de brat Gerovital
Piata cosmeticelor si a produselor antiimbatranire a primit botezul investitorilor financiari. Fondul de investitii Gemisa Investments a creat impreuna cu Gerovital Cosmetics compania Gero Aslan, in care va investi aproximativ 10 milioane de euro. Obiectivul declarat: intinerirea marcii Gerovital.
Despre Gerovital, specialistii in branding si marketing obisnuiesc sa spuna ca este una dintre marcile emblematice ale romanilor, alaturi de Gheorghe Hagi, Nadia Comaneci sau Ilie Nastase. In pofida acestei credinte adanc inradacinate, brandul in sine a fost prea putin exploatat comercial. Piata romaneasca a cosmeticelor si a produselor antiimbatranire este dominata de companiile multinationale, precum Beiersdorf sau L Oreal. Vorbind in cifre, intr-o piata evaluata la aproape 200 mil. euro in 2005, ponderea totala a cosmeticelor romanesti e de doar aproximativ 10 procente.
Practic, ne aflam in fata unui paradox: exista un brand, insa performantele sale comerciale lasa de dorit. Mai mult, la acesta ora, pe piata romaneasca exista patru companii sau institutii care au legatura cu brand-ul Gerovital. Sicomed, companie preluata de cehii de la Zentiva, produce medicamente sub aceasta marca, iar Institutul Ana Aslan face tratamente de intretinere si antiimbatranire. De altfel, medicamentele Gerovital H3 sunt cele care au facut ocolul pamantului, fiind renumite pentru ca i-au tratat, printre altii, pe Tito, Charles de Gaulle, Marlene Dietrich sau Charlie Chaplin. Cat despre cosmetice, lucrurile se complica si mai mult: doua companii (Farmec din Cluj-Napoca si Gerovital Cosmetics Bucuresti) produc Gerovital, disputandu-si in instanta dreptul de exclusivitate asupra acestei marci.
Vreme indelungata, potentialul de business al Gerovital a fost sesizat de mai toata lumea, dar a fost prea putin exploatat si valorificat. Ce i-a lipsit? Raspunsul e simplu: marketing, promovare, inovatie si distributie. Pe de alta parte, potentialul latent al unui astfel de brand este exact ceea ce cauta un fond de investitii. In luna mai 2006, fondul de investitii Gemisa, impreuna cu Gerovital Cosmetics si un grup de investitori persoane fizice, a fondat compania Gero Aslan, care se va ocupa de marketingul, promovarea, vanzarea si distributia produselor Gerovital. In cadrul noii organizatii, Gemisa Investments detine 70% dintre actiuni.
Proiectul este coordonat de Madeleine Florescu, care are o experienta de 13 ani in industria cosmeticelor de lux in Statele Unite ale Americii. A plecat din Romania, imediat dupa Revolutie – pe vremea cand era eleva in clasa a IX-a a Liceului Gheorghe Lazar din Bucuresti. S-a stabilit la New York unde a lucrat pentru nume grele din domeniu precum Dior sau Clinique, intorcandu-se in tara anul trecut. Ultima pozitie pe care a avut-o in SUA a fost cea de director national de vanzari pentru compania japoneza Kanebo.
Productia va ramane in curtea celor de la Gerovital Cosmetics, insa compania va trebui sa-si modifice portofoliul in functie de cererea de pe piata. Principalul asset al Gero Aslan este chiar brandul Gerovital. Numai ca, asa cum s-a spus deja, intre Gerovital Cosmetics si Farmec Cluj-Napoca se deruleaza un proces privind dreptul de folosinta a brandului. (Ambele companii sunt detinute de persoane fizice din Romania.) Intrarea Gerovital in portofoliul Gemisa Investments are sens. Fondul, avand in acest moment o valoare de sase milioane de euro, mai are plasamente in servicii si retail medical sau in domenii conexe. Este vorba despre reteaua Optiblu (ochelari de soare si vedere), Cristal Diagnostic (medicina muncii si clinica medicala) si Press Pro International (editura de presa medicala si organizator de evenimente). Vrem sa investim in Gero Aslan circa 10 milioane de euro in urmatorii trei-cinci ani, sustine Dragos Rosca, CEO la Gemisa Investments. Investitiile vor fi facute atat din resursele fondului, cat si din profiturile viitoare ale companiei nou create si vor fi canalizate preponderent in marketingul produsului.
Acum, obiectivul nostru consta in a intelege care este perceptia exacta asupra brandului pe care il detinem si care este zona din piata in care ne avem locul, explica Madeleine Florescu. In ceea ce priveste partea de distributie a produselor Gerovital, aceasta se va face atat in supermarketuri si hypermarketuri, cat si in farmacii, de unde se spera ca vor veni marjele de profit cele mai mari.
Cum Gemisa este un fond de investitii, algoritmul de business adoptat de companie este cel al cresterii unei afaceri pana la un anumit nivel, dupa care urmeaza vanzarea acesteia catre un alt fond sau catre un investitor strategic. Un fond interesat de acest sector a fost GED Capital Development, insa deocamdata nu a facut nici o investitie in acest sens. In privinta potentialilor investitori strategici (multinationalele din cosmetica), acestia nu exclud posibilitatea de a se apleca cu mai multa atentie asupra brandului Gerovital.
Peste 90% din femeile romance cunosc acest Gerovital, sustine Angela Cretu, director general al Avon Romania. Acesta este, desigur, punctul forte al marcii in viziunea directorului companiei. Insa, exista si un minus – deloc de neglijat: marca este cunoscuta, insa produsul nu are consistenta. Gerovital nu mai beneficiaza de inovatie de peste 30 de ani, adauga Angela Cretu. Daca se va investi suficient de mult in acest produs, el va deveni cu siguranta tinta mai multor companii multinationale din domeniul cosmeticelor. O eventuala preluare a brandului de catre o multinationala ar putea extinde pe plan global distributia acestui produs.
Din cate spune Madeleine Florescu, pentru anul in curs piata cosmeticelor din Romania este evaluata la 250 de milioane de euro, iar ritmul de crestere este imbucurator. Din aceasta piata, produsele antiimbatranire reprezinta 40%, insa noi vizam mai mult decat acest segment, explica Florescu.
Investitia Gemisa Investments in dezvoltarea produsului si marcii Gerovital pare sa aduca exact ceea ce lipsea acestui brand. Singurul (mare) semn de intrebare care ar putea plana asupra succesului acesteia este litigiul dintre Gerovital Cosmetics si Farmec. Insa nu exista investitii 100% sigure. In plus, Gemisa are un apetit mai ridicat pentru risc in comparatie cu alte fonduri de investitii. Spusa pe scurt, povestea Gerovital suna cam asa: are o istorie stralucita, are viitor, insa prezentul este, deocamdata, ambiguu.
-
Odiseea Gerovital
Clientii pot gasi produsele Gerovital in portofoliul a doua companii: Gerovital Cosmetics Bucuresti si Farmec din Cluj-Napoca. Pentru 2004-2005, vanzarile cumulate ale acestora sunt de circa 15-20 mil. euro.
MOSTENIREA: Inainte de 1989, marca Gerovital H3 (denumirea substantei active inventate de prof. dr. Ana Aslan) apartinea statului prin intermediul Centralei Industriale de Medicamente si Cosmetice. Dupa revolutie, centrala a devenit SC IMECO SA, iar aceasta societate a cesionat dreptul de folosinta al marcii Gerovital H3 prof. dr. Ana Aslan celor doua companii implicate in litigiu: Miraj (devenita Gerovital Cosmetics) si Farmec Cluj-Napoca pentru categorii diferite de cosmetice
INGREDIENTI: Odata cu marca, cele doua companii au mostenit si cate o reteta de productie: Farmec – pe baza de novocaina; Gerovital Cosmetics – pe baza de novocaina sau derivati de hidroliza ai acesteia. Din 2000, o lege romaneasca de inspiratie europeana interzice folosirea novocainei in produsele cosmetice.
IN ASTEPTARE: Fara novocaina in reteta folosita, produsele Farmec s-au indepartat de formula originala. Singura companie care avea legatura cu formula inventata de Ana Aslan ramanea Gerovital Cosmetics Bucuresti, conform Gero Aslan. Reprezentantii Farmec Cluj sunt de alta parere: ei sunt cei care contesta in justitie dreptul Gerovital Cosmetics de a folosi brandul Gerovital. Procesele intre SC Farmec si Gerovital Cosmetics au fost deschise ca urmare a repetatelor incalcari pe care societatea din Bucuresti le-a adus drepturilor pe care le detinem asupra Gerovital H3 si pentru actele de concurenta neloiala, potrivit unui comunicat al Farmec. Pana la pronuntarea unei sentinte judecatoresti definitive, ambele companii folosesc brandul Gerovital.
-
RESURSE UMANE: Batalie acerba pe piata specialistilor in vanzari
Aventura formarii unei echipe de vanzari nu mai seamana cu cea de acum cinci ani. Cei doi vinovati: competitia si Internetul.
Adrian Ciucasu a avut ocazia de curand sa simta pe propria piele ce inseamna batalia pe oamenii de vanzari, dusa cu tot mai mare sarg de companiile mari din Romania. Mai intai, cand a fost vanat de o companie de head-hunting de la Zapp pentru a fi adus la compania concurenta, Cosmote, pe postul de director national de vanzari. Imediat apoi, cand a vazut formandu-se echipa de 100 de oameni de vanzari ai Cosmote. Membrii specializati ai echipei au fost si ei vanati dintr-o multinationala, dupa cum povesteste Ciucasu, de companii de recrutare internationale, precum Stanton Chase.
Pe cativa din echipa de vanzari, dar si din alte departamente – precum marketing si resurse umane – i-am recrutat de la ceilalti operatori de telefonie mobila. Un alt exemplu este indirect sales specialist al Cosmote, adus de la BMobile.
Aceasta goana dupa specialisti in vanzari nu trebuie sa mire. Conform studiului Deficitul talentelor, realizat in ianuarie 2006 de compania de resurse umane Manpower prin chestionarea a 33.000 de companii, specialistul in vanzari este cel mai cautat la nivel global. In acest top al celor mai cautati specialisti, inginerul este pe locul doi, specialistul IT – pe locul sase, iar managerul – pe 10. Romania urmeaza din ce in ce mai hotarat acest trend global al crizei de specialisti in vanzari, spun specialistii in recrutari, pe masura ce piata se imparte intre tot mai multe companii care se lupta pentru cote de piata. Dar nu incepatorii intr-ale vanzarii sunt cautati de companii.
Din statisticile noastre rezulta ca in acest moment exista o criza a oamenilor de vanzari pentru vanzari consultative, adica ceva mai mult decat agenti de vanzari, asa-numitii consultanti sau consilieri de vanzari, spune Eusebiu Burcas, de curand initiator al unui site de resurse umane specializat in recrutarea de oameni de vanzari – Salesjobs. ro. Consultantii sau consilierii de vanzari se deosebesc de vanzatori prin faptul ca nu se limiteaza la actul vanzarii, ci au rolul de a identifica nevoile clientului, de a-i propune o solutie si, dupa actul vanzarii, de a oferi consultanta postvanzare (mai ales in cazul serviciilor, segment in plina dezvoltare in economia romaneasca, crescand ca pondere in PIB cu 8,1% in 2005, fata de 2004). Nevoia crescanda de consultanti in vanzari are doua explicatii, crede Eusebiu Burcas. Pe de o parte, e vorba de dezvoltarea exploziva a retailului, cu aparitia magazinelor specializate si a celor de tip hypermarket, care a dus la reducerea numarului magazinelor mici si, odata cu ele, a firmelor mici de distributie. Pe de alta parte, e vorba de cresterea numarului de companii care vand produse industriale, servicii, tehnica IT si telecomunicatii – si care, toate, isi fac vanzarile apeland la consultanti de vanzari. Intr-adevar, cresterea numarului de companii, dezvoltarea retailului si a serviciilor sunt cei mai vizibili factori care au dus la cresterea cererii de consultanti in vanzari. Dar specialistii in recrutari semnaleaza inca o cauza a acestui fenomen: cresterea numarului de tranzactii pe Internet, nu doar pentru produse, ci si pentru servicii.
Daca pana nu demult Internetul era vitrina de informatii, acesta isi dezvolta functionalitatea prin trecerea la noi etape: comanda online, plata online, posibilitatea urmaririi contului, a platilor si a contractelor, spune Camelia Stanculescu de la Manpower. Aceste noi functionalitati presupun «arderea» unor etape clasice in procesul de vanzare, cum sunt formarea unei echipe de vanzari directe, crearea bazelor de date, stabilirea si sustinerea intalnirilor de cunoastere si de promovare. Astfel, principalul rol al specialistului de vanzari nu mai e declansarea vanzarii, ci prevanzarea si postvanzarea. Oamenii de vanzare nu mai sunt oameni de teren si de «business development», ci sunt consultanti pentru intelegerea nevoilor clientilor, conchide Stanculescu.
Deficitul pe segmentul vanzarilor este determinat si de perceptia gresita asupra posturilor din vanzari, spun specialistii. Mai precis, absolventii de facultate accepta, de regula, un post de vanzari ca pe o solutie temporara, in lipsa unei alternative mai bune. Dar imaginea clasica a comis-voiajorilor ce umbla «din poarta in poarta» pentru a-si vinde produsele a devenit o simpla prejudecata, spune Camelia Stanculescu, managerul general al Manpower Romania.
Tendinta de a adauga valoare actului vanzarii prin oferirea de consiliere aproape a revolutionat meseria de vanzator. Acum nu mai conteaza doar capacitatea de comunicare si de negociere, ci si respectarea termenelor si a cuvantului dat, disponibilitatea de a raspunde la orice intrebari ale clientului, asumarea greselilor si repararea lor, intelegerea nevoilor clientului. Ca urmare a intensificarii cererii de oameni de vanzari, nu e de mirare ca s-au modificat si metodele de recrutare in acest segment. Astfel, specialistul in vanzari este prima meserie careia i se dedica un site romanesc. Practic, Eusebiu Burcas se asteapta sa intre pe profit cu portalul salesjobs.ro – lansat oficial pe 10 mai – la inceputul lui 2007. Cele peste 2.000 de CV-uri pe care spune ca le-a adunat deja in baza de date la numai cateva zile de la lansare par sa-i justifice asteptarile. Iar asteptarile au fost bine calculate in faza de business plan: Cel mai important segment de piata din recrutarea online, dupa tipul de joburi, este reprezentat de posturile de vanzari, care au o pondere de peste 25%, spune Burcas.
Si salariile in acest segment au crescut intr-un ritm specific unei meserii in suferinta: cu 10-15% in 2006 fata de 2005, estimeaza Eusebiu Burcas de la Salesjobs.ro. Iar Camelia Stanculescu de la Manpower spune ca a sesizat o crestere a salariului fix – care pentru reprezentantii de vanzari de produse este intre 300 si 500 de euro – ponderata de o stabilire mai dura a targetului. Un bun reprezentant de vanzari isi dubleaza salariul prin bonusurile acumulate in urma atingerii targetului, adauga ea.
Iar training-urile pentru echipele de vanzari – vazute de angajati ca un instrument de motivare, nu doar de instruire – sunt tot mai solicitate, spun furnizorii de training locali. Cererea de cursuri de vanzari la noi este tot mai mare, desi e un curs pe care nu l-am promovat intr-un mod proactiv, spune Octavian Pantis, managing director al companiei de consultanta si training TMI Romania. E atat de promitatoare, incat chiar am preluat licenta unuia dintre cei mai mari jucatori de pe piata europeana a training-urilor de vanzari, pe care il vom lansa oficial peste cateva luni. Cea mai solicitata arie de training in Romania ramane cea care vizeaza abilitatile manageriale, spune Pantis, urmata imediat de vanzari. Dar aceasta ierarhie este facuta doar prin prisma cererii adresate companiilor de training. Daca ne gandim insa ca multe companii au traineri interni de vanzari, in timp ce nu prea au traineri interni de management, putem spune ca tematica sustinuta cel mai des, de traineri interni si externi, este cea de vanzari, spune Pantis.
Alaturi de training-uri, sistemele de bonusare sunt cu atat mai motivante cu cat sunt echitabile si transparente, atrag atentia specialistii. Nu in ultimul rand, loializarea specialistului in vanzari se poate consolida si printr-un plan de cariera construit impreuna cu fiecare specialist in vanzari. Nu toti specialistii in vanzari au rabdarea de a sta cinci ani intr-o companie pentru a verifica daca sistemul acesteia de promovari functioneaza.
-
Din secretele "vanatorii"
Se spune ca un specialist in vanzari poate sa aiba orice tip de background, pentru ca meseria nu se limiteaza la anumite arii de pregatire. Totusi, specialistii in recrutare au constatat ca pentru fiecare job exista zone sau metode de sourcing mai potrivite.
REPREZENTANT VANZARI, ENTRY LEVEL: Sesizam o compatibilitate foarte mare cu experienta de call center, de customer care sau de market research (cercetare de piata, interviuri de teren), prin dezvoltarea capacitatilor empatice si de comunicare, spune Camelia Stanculescu de la Manpower.
AREA SALES MANAGER Si KEY ACCOUNT MANAGER: Metodele cele mai potrivite pentru a recruta pentru aceste posturi sunt head hunting-ul si networking-ul. Oamenii buni in vanzari repede ies din anonimat si isi construiesc un nume pe piata, fiind adesea reperati si contactati, spune Camelia Stanculescu. La acest nivel, postul nou propus trebuie sa aduca o provocare suplimentara, adica fie un domeniu neincercat pana atunci, un target ambitios, un pachet de beneficii mai substantial sau responsabilitati provocatoare.
Migratia in acest segment are un ritm mai rapid fata de restul pozitiilor din piata specialistilor in vanzari. Ca atare, pentru a nu pierde oamenii buni, companiile ii motiveaza promovandu-i pe posturi cu responsabilitati suplimentare de management.
Personal cred ca acel om de vanzari care nu avanseaza pe post timp de cinci ani ar trebui sa schimbe orientarea profesionala sau, de ce nu, firma in care lucreaza, spune Eusebiu Burcas de la Salesjobs.ro, el insusi fost director de vanzari.
CINE INTRA IN VANZARI: Daca in prima parte a intervalului 1990-2000 majoritatea oamenilor de vanzari proveneau din randul inginerilor, dupa 2000 incep sa aiba o pondere tot mai mare absolventii de drept, de stiinte economice si, in general, facultati umaniste, spune Eusebiu Burcas.
-
AFACERI: Ce pierderi au companiile cand le pica Internetul? Depinde de profil
Nu exista internaut pe care sa nu-l fi intampinat monitorul calculatorului cu mesajul de cosmar: fara conexiune la retea. Unii vor fi deplans lipsa e-mail-ului sau a site-urilor de stiri, altii, lipsa messenger-ului sau a accesului la blogurile preferate. Pentru companii, insa, mesajul se traduce altfel: in pierderi financiare.
Recent, o banca din Bucuresti a pierdut un contract de cateva sute de milioane de lei, pentru ca reteaua de computere a picat chiar in ziua in care un client mare si grabit tocmai formulase o cerere de creditare. Banca nu a putut sa onoreze cererea in acea zi, iar clientul s-a dus la alta banca. Exista business-uri pentru care functionarea computerelor si accesul la Internet sunt componente vitale, iar intreruperea functionarii lor – fie si pentru cateva ore sau minute – se traduce prin pierderi financiare. Cele mai la-ndemana exemple sunt cele din industria bancara si institutiile de brokeraj, insa si alte sectoare – cum ar fi sanatatea, armata, traficul aerian – depind in egala masura de accesul la Internet. Fara Internet nu poti face absolut nimic, spune Adrian Ceuca, director general adjunct al societatii Broker Cluj, referindu-se la cazul concret al brokerilor. Nu mai vezi nici piata, adauga el, explicand ca brokerii care primesc ordine de vanzare sau cumparare de la clienti nu doar ca nu le mai pot plasa in piata, dar nici macar nu stiu in ce directie evolueaza acestea.
Au fost cazuri in care Internetul a cazut temporar, cauzand pierderi financiare? Cum sa nu!, exclama Ceuca. Si inca mai exista posibilitatea asta. Acum trei ani, isi aminteste el, un client a pierdut 280 de milioane de lei (peste 7.000 de euro – n.r.) pentru ca, din cauza unei caderi a internetului, brokerii nu au putut sa vanda niste actiuni in piata atunci cand acesta a plasat comanda. Nu a fost deloc fericit, dar pana la urma a inteles situatia, povesteste Ceuca.
Pentru a evita astfel de incidente, Bursa a impus de cateva luni brokerilor obligativitatea unui asa numit back-up, adica o conexiune online suplimentara, de la un alt furnizor de servicii Internet, care sa intre in functiune in cazul in care prima cade. Chiar si asa mai pot avea loc accidente, spune Ceuca, insa o astfel de probabilitate este mult mai mica. Un alt business care depinde in buna masura de Internet este cel al agentiilor de turism. Din cate spune Cristian Francu, managing partner la KleverTravel, in cazul turismului, in mediul online exista cea mai deschisa si concurentiala piata. Daca nu poti comunica, fie si pentru cateva minute, exista riscul sa pierzi un client care va ajunge la concurenta ta. Francu spune ca i s-a intamplat sa ramana fara Internet si o zi intreaga.
Nu am facut un studiu amanuntit (al pierderilor – n.r.), dar este evident ca primul lucru pe care il pierzi este increderea clientilor sau a partenerilor tai, iar asta este de nepretuit. Pentru a evita astfel de probleme a apelat la o a doua conexiune la Internet, in regim de back-up, care s-a dovedit extrem de utila in momente de pana sau de suprasolicitare a retelei. Din punct de vedere tehnic, conexiunea de back-up trebuie sa foloseasca tehnologii diferite de cea a conexiunii principale, explica Vasile Voicu, director pentru Internet si date la RomTelecom. Daca tehnologia pentru linia principala este simetrica, cea pentru back-up trebuie sa fie asimetrica, sau daca linia principala este pe fibra optica, back-up-ul va fi pe cupru.
Dar neplacerile cauzate de caderea temporara a Internetului nu sunt rezervate doar companiilor care nu au sisteme de back-up, dupa cum nici nu reprezinta doar un fenomen cu specific romanesc. Acum doua luni, catorva mii de abonati la servicii de Internet in banda larga din Statele Unite, Germania si Marea Britanie le-au fost intrerupte conexiunile din cauza unui update de securitate al software-ului Norton Firewall. Doar in Marea Britanie, serviciul de relatii cu clientii a fost asaltat in scurt timp de 4.000 de telefoane de la clienti a caror conexiune a fost afectata.
Totusi, chiar daca astfel de cazuri demonstreaza ca, sporadic, pot interveni evenimente care sa conduca la caderea simultana a unui numar insemnat de conexiuni, incidenta acestora scade continuu, pe masura ce reteaua mondiala de computere se dezvolta. Cat despre deconectarea de la internet a tuturor celor 1 miliard de utilizatori din intreaga lume, un astfel de scenariu ar fi posibil doar in cazul unui cataclism la scara globala. Se poate spune ca, daca intreaga retea Internet ar fi offline, omenirea ar avea cu siguranta cel putin o problema mult mai mare in acel moment.
Chiar si originea Internetului, folosit initial de armata, ne poate da o idee despre cat de sigura este tehnologia din spatele acestui concept. Si unul dintre lucrurile remarcabile in ceea ce priveste Internetul este ca nu se afla in proprietatea nimanui. Este o colectie internationala de retele, de diferite marimi. Fiecare dintre aceste retele este conectata cu mai multe retele similare, astfel incat informatia trimisa de un utilizator A poate ajunge la utilizatorul B, urmand mai multe variante de trasee, pentru a forma o singura entitate, numita Internet. La inceput, in 1969, tot continutul Internetului de atunci era stocat pe patru calculatoare. Acum, numarul calculatoarelor gazda este de ordinul zecilor de milioane. Practic, firmele care ofera servicii de hosting pentru site-uri web sunt cele despre care s-ar putea spune ca au in proprietate ceea ce ar putea fi numit continutul Internetului. La randul lor, acestea sunt legate la noduri importante ale retelei numite backbone-uri, care fac legatura cu alte retele. In Romania, conectarea la restul lumii online este facuta prin aproximativ 10 cabluri principale de fibra optica. Cele mai importante dintre acestea sunt cel care face legatura cu un backbone din Frankfurt si altele doua care ies din tara spre Ungaria, in zona vamilor Bors si Nadlac.
In acest moment, nu se pune problema sa cada Internetul in toata tara, dar bineinteles, o suma de riscuri minime dau un risc care trebuie luat in considerare, spune Catalin Scarlat, director de dezvoltare al Euroweb, unul dintre distribuitorii locali de acces la conexiunile Internet.
De aceea, cei mai importanti furnizori de servicii Internet catre consumatorii finali semneaza contracte cu mai multi vanzatori en-gros de banda larga, pentru a asigura un trafic neintrerupt, in cazul in care una dintre conexiuni este temporar intrerupta.
Au existat cazuri in Romania cand un Internet Service Provider (ISP) a avut accidente? In principiu se intampla, dar abonatii nu observa, spune Scarlat mentionand ca sistemele de back-up prin alte retele de fibra optica preiau traficul generat, iar utilizatorii remarca doar o viteza de navigare scazuta.
Cu toate acestea, vulnerabilitati exista, iar reprezentantul Euroweb este de parere ca un potential haos l-ar putea declansa o defectiune la serverele detinute de Institutul National de Cercetare Dezvoltare in Informatica, organismul care inregistreaza toate domeniile .ro. Practic, conexiunile intre calculatoare nu ar fi afectate in nici un fel, dar acest sistem este cel care traduce automat numele site-urilor pe care le tastam, formate din litere, intr-o serie de cifre care reprezinta IP-ul serverului unde este stocat site-ul. Caz in care, daca veti incerca sa accesati pagina web a Ziarului Financiar, ar trebui sa tastati ceva de genul 193.47.101.81 Putin mai complicat, dar veti ajunge unde trebuie.
-
Dependenti de Internet
Timp de doua saptamani, 28 de tineri din SUA care folosesc intensiv Internetul au tinut un jurnal in care au notat toate detaliile legate de modul in care absenta acestuia le afecteaza viata de zi cu zi.
ESANTION:
Studiul, initiat de Yahoo! si agentia media OMD, si-a propus sa ofere o imagine despre dependenta oamenilor de e-mail, site-uri si servicii web. Suplimentar, 1.000 de persoane au completat un chestionar in acest sens.
DEPENDENTA:
Jumatate dintre ei au raspuns ca nu ar rezista mai mult de 5 zile. Una dintre participantele la acest studiu a spus ca ii este dor chiar si de a primi mesaje spam pe e-mail.
ALTERNATIVE:
Mai mult de trei sferturi dintre persoanele supravegheate au petrecut, in absenta Internetului, mai mult timp la telefon, uitandu-se la televizor sau citind ziare.
-
FARMACEUTICE: Companiile romanesti prescriu retete diferite pentru profit
Companiile farmaceutice sunt peste tot in lume printre vedetele burselor, gratie ratelor mari si relativ constante ale profitului. Si in Romania, firmele din industria farmaceutica sunt interesante pentru investitori. Dar cat castiga ele de fapt?
Cand Ranbaxy a anuntat ca va plati 324 de milioane de dolari pentru 96,7% din Terapia – evaluand astfel producatorul clujean la 335 mil. $ -, multi analisti s-au aratat surprinsi de marimea pretului. De cealalta parte, managerii indieni ai Ranbaxy se aratau foarte incantati de ceea ce tocmai cumparasera. Si de ce n-ar fi fost? Pe langa accesul la un portofoliu de produse cu marci solide si o capacitate de productie pe care Ranbaxy o poate transforma intr-un hub regional pentru a ataca piata europeana, indienii au luat si o mina de aur.
Terapia a avut anul trecut o profitabilitate demna de invidiat, respectiv o marja a profitului brut de 59%, din vanzarile de 74 de milioane de dolari, potrivit datelor furnizate de Ranbaxy. Iar cel mai important indicator in industrie – EBIDTA (Earning Before Interests Taxes Depreciation and Amortization – profit inainte de plata dobanzilor, taxelor, deprecierii si amortizarii), a fost de 28 mil. dolari. Adica rata EBITDA la Terapia a fost de aproape 38%, mult peste media industriei.
In ultimii ani, fabrica clujeana a reusit sa-si creasca foarte mult profitabilitatea. Terapia a avut, pe baza datelor depuse la Ministerul de Finante, o marja a profitului brut de circa 23% in 2004. Pe plan international, companiile farmaceutice au in general EBITDA de 20% din vanzari – ceea ce este oricum mai mult decat in alte industrii traditionale, in timp ce rata profitului net este mai mare de 15%.
De obicei, in Romania, in special in cazul producatorilor vechi (cum este si Terapia), acest indicator este ceva mai redus. Producatorii romani au rate ale EBITDA sub nivelul celor straini, din motive de preturi, apreciaza Marius Chereches, director executiv al distribuitorului de medicamente PharmaFarm si fost membru al conducerii Terapia pana in 2004. Producatorii de medicamente au in portofoliu si produse vechi, vandute la preturi foarte mici. In timp insa, aceste produse vor iesi usor-usor de pe piata, fiind inlocuite cu medicamente mai noi, dar la preturi mai mari. Ca urmare, rata profitabilitatii va creste in urmatorii ani, chiar daca vor mai creste si costurile.
Profitabilitatea Sicomed nu este la fel de mare, dar cred ca in 2-3 ani va ajunge la nivelul fabricilor din Cehia si Slovacia, recunoaste Alexander Marcek, director corporate finance al companiei cehe Zentiva, care a preluat in toamna anului trecut cel mai mare producator roman de medicamente, Sicomed, evaluat la circa 200 de milioane de dolari. Profitul net al Sicomed – actualmente Zentiva SA – a fost anul trecut de 4,4 milioane euro, la o cifra de afaceri de 53,4 milioane de euro. Respectiv o rata de 8,2%.
Iar una dintre caile de crestere a profitabilitatii este chiar disparitia treptata a vechilor medicamente. Nu vom renunta voluntar la nici un produs care este conform cu reglementarile, afirma Jiri Emmer, commercial strategy director al Zentiva. El explica insa ca produsele ieftine si invechite vor muri de la sine, cand vor aparea optiuni mai bune la preturi accesibile.
De altfel, planurile pentru acest an sunt mult mai ambitioase, bugetul pe 2006 previzionand o dublare a rezultatului net, pe fondul unei cresteri cu doar 15% a vanzarilor. Astfel, compania estimeaza o cifra de afaceri de 61,6 mil. euro si un profit net de circa 9,3 mil. euro. Adica o marja a profitului net de 15%, comparabila cu rezultatele pe plan mondial. De exemplu, chiar proprietarul fostului Sicomed, Zentiva, a avut anul trecut o rata a profitului net de circa 16%.
Producatorii de medicamente inclusi in topul Fortune 500 au avut in medie, in anul 2004, o rentabilitate de 17,9%, industria farmaceutica inregistrand, de altfel, cea mai mare rata medie a profiturilor din toate domeniile incluse in topul revistei americane.
Totusi, si in Romania, producatorii de medicamente se numara printre cele mai performante companii, chiar daca profiturile producatorilor romani sunt limitate pe partea de medicamente cu prescriptie din modul de stabilire al preturilor, remarca Adriana Marin, analist la BRD Securities.
Si ea apreciaza ca marjele vor creste si prin cresterea ponderii produselor noi cu valoare adaugata mare, si a medicamentelor OTC (over the counter – care se pot elibera fara reteta – n.r.), precum si prin cresterea ponderii vanzarilor catre farmacii in raport cu vanzarile catre spitale.
Pretul produselor OTC nu este reglementat, in timp ce preturile medicamentelor care se elibereaza pe reteta sunt fixate de Ministerul Sanatatii, prin negocieri cu producatorii, in cazul celor autohtone; respectiv pornind de la cel mai mic pret al respectivului medicament in Bulgaria, Ungaria si Cehia, dar si in alte tari europene, in cazul celor importate. Ca urmare, producatorii pot realiza marje mai bune din vanzarea medicamentelor eliberate fara reteta. Surse din piata afirma, de altfel, ca in cazul multor produse OTC s-au inregistrat in ultima perioada cresteri semnificative de preturi.
Analistii arata ca, in cazul producatorilor mai mici, infiintati in special dupa 1990, povara vechilor produse nu mai exista, astfel ca profitabilitatea este ceva mai ridicata. Pe de alta parte, foarte putini dintre acestia au atins dimensiuni care sa-i faca atractivi pentru potentialii cumparatori care analizeaza piata romaneasca. Mai ales dupa tranzactiile incheiate in ultima perioada (achizitia Sicomed de catre Zentiva, cumpararea Terapia de catre Ranbaxy si preluarea producatorului de oncologice Sindan de catre islandezii de la Actavis), interesul investitorilor pentru piata farmaceutica este foarte ridicat. Atat fondurile de investitii, cat si investitorii strategici urmaresc cu atentie evolutia pietei, cat si a potentialelor tinte de achizitie.
Piata farmaceutica romaneasca, estimata la 1,26 miliarde de euro (1,57 miliarde de dolari) in 2005, este inca redusa din punctul de vedere al consumului per capita. Cheltuielile cu medicamentele pe cap de locuitor plaseaza Romania la coada Europei, in cam toate statisticile. Piata romaneasca trebuie sa creasca indiferent ce parghii administrative se vor folosi, considera Marius Savu, presedintele Asociatiei Producatorilor Internationali de Medicamente.
Investitorii sunt interesati de acest sector pentru potentialul acestuia, crede Adriana Marin. Analistul BRD Securities citeaza consumul scazut per capita, populatia relativ numeroasa si in proces de imbatranire relativa, imbunatatirea nivelului de trai si a puterii de cumparare ca factori ce vor duce la cresterea consumului de medicamente. De altfel, pentru 2006, estimarile vizeaza un avans de 15% al pietei farma, in baza majorarii cu acelasi procent a bugetului alocat sanatatii fata de 2005.
Putini producatori ar mai fi insa de vanzare, dintre acestia detasandu-se Antibiotice Iasi, care ar urma sa fie privatizat in acest an. De aceea, alte companii din industrie, precum distribuitorii de medicamente si lanturile de farmacii, sunt acum cautate de potentiali investitori. In cazul acestora, marjele de profit sunt mult mai mici decat in cazul producatorilor, in special pentru ca adaosurile comerciale sunt reglementate de stat. O companie de distributie poate obtine un profit net de 2-3% din cifra de afaceri, in timp ce profitul unei farmacii poate ajunge la 3-4% din vanzari, apreciaza analistii. In pofida cifrelor care nu sunt neaparat incurajatoare, interesul investitorilor straini pentru distribuitorii si lanturile de farmacii din Romania ramane ridicat. Spre exemplu, Celesio, care controleaza PharmaFarm, nu se multumeste cu locul 8-9 in topul distribuitorilor si intentioneaza sa intre in primii trei. Iar aceasta evolutie nu este posibila decat prin achizitii.
A&D Pharma – holdingul care reuneste cel mai mare distribuitor, Mediplus, si cel mai mare lant de farmacii, Sensiblu – a fost in negocieri atat cu fonduri de investitii, cat si cu investitori strategici. Tranzactia a fost suspendata de discutiile privind legea farmaciei. Surse din piata sustin ca si alte companii sunt vizate de cumparatori. Atractivitatea pietei se datoreaza nu atat profiturilor potentiale, cat faptului ca nici activitatea de distributie si cu atat mai putin nici cea de retail nu sunt consolidate. In Romania sunt inregistrate circa 200 de companii care au ca obiect de activitate distributia de medicamente. Ce-i drept, nu toate sunt active, dar analistii estimeaza ca vor ramane doar 10-15 companii. In cazul farmaciilor, din cele aproximativ 4.500 de farmacii, doar o zecime apartin lanturilor.
Chiar daca acum marjele nu sunt mari, concentrarea va duce la profituri mult mai semnificative. Un procent similar, dar aplicat unui volum mult mai mare, inseamna un castig substantial. Daca se ia in calcul si consumul de medicamente pe cap de locuitor cel mai redus din UE, rezulta o expresie extrem de utilizata in economia romaneasca: potential imens. Cine va profita de el?
-
Urmatoarele tinte
Din distributia si retailul cu medicamente – spre care este probabil sa se orienteze investitorii in urmatoarea perioada – se castiga mult mai putin decat din productia de medicamente, pentru ca profiturile sunt limitate din cauza adaosurilor comerciale maximale pentru aceste activitati, ce sunt stabilite de catre stat.
In medie, un distribuitor are un adaos comercial de 12%, apreciaza Marius Chereches de la PharmaFarm, una dintre primele zece companii de distributie de pe piata romaneasca. In cazul farmaciilor, adaosul variaza intre 12% si 24%, in functie de pretul produsului, adaosul cel mai mare practicandu-se la produsele cele mai ieftine. Adaosul mediu al farmaciei este de 14%, apreciaza Laura Florea, aratand insa ca media in Uniunea Europeana este de 25%.
Mai mult, spune reprezentantul A&D Pharma, pe aproximativ 50% din portofoliul de produse, farmaciile aplica un adaos comercial de 0%. Aceasta situatie este cauzata de faptul ca in cazul medicamentelor – foarte scumpe – destinate tratarii unor boli cronice se negociaza separat intre casele judetene de asigurari de sanatate si farmaciile prin care acestea vor fi comercializate. De multe ori, se ajunge ca adaosul sa fie chiar zero, iar aceste produse ajung sa aduca pana la jumatate din vanzarile respectivelor farmacii.
Pentru ca, totusi, farmaciile nu vor lucra gratis, spune Marius Savu, presedintele ARPIM, o parte din marja distribuitorului/importatorului va fi transferata unitatilor de retail. Distribuitorii si importatorii pot castiga ocazional mai mult decat adaosul maxim, deoarece acesta se aplica pretului stabilit de Ministerul Sanatatii, iar la volume mari, companiile de profil pot obtine discounturi de la producatori.
Daca din acele adaosuri maximale se scad costurile distribuitorilor sau farmacistilor, rata profitului se scrie cu o singura cifra. Profitul din distributie este de 2-3% din vanzari la un EBITDA de 3,5-4%, apreciaza Marius Chereches.
El considera chiar ca marjele realizate in Romania, desi limitate, pot fi usor mai ridicate decat in alte tari europene. Spre exemplu, grupul german Celesio, cel mai mare distribuitor european, care este indirect actionar la PharmaFarm, a inregistrat anul trecut un profit de 425 de milioane de euro la venituri de 20,5 mld. euro, respectiv o rata a profitului net de 2%.
In cazul farmaciilor, profiturile sunt mai mici decat in alte tari europene, spune reprezentantul PharmaFarm, companie care pe langa activitatea de distributie detine si 14 farmacii. Acest lucru nu e bun, pentru ca toata industria traieste cu credinta ca farmaciile vor plati facturile, completeaza Chereches. Intr-adevar, trei sferturi din totalul medicamentelor vandute in Romania, adica produse in valoare de aproape 950 de milioane de euro, sunt comercializate prin farmacii.
Marja profitului net al unei farmacii poate ajunge la 3-4%, in conditiile in care marile grupuri europene – ca Celesio sau firma britanica Alliance Unichem – castiga in special pe partea de retail.