BusinessMagazin

Blog

  • Finanţele lucrează cu băncile care au credite în franci elveţieni pentru o nouă soluţie

    “Lucrăm la un produs nou”, a declarat marţi Vâlcov, după audierile conducerii BNR în Parlament, întrebat la ce soluţie a ajuns împreună cu băncile după întalnirea de luni seară, pe care o anunţate anterior.

    Ministrul nu prezentat însă detalii despre varianta în lucru, spunând doar că au avut loc discuţii şi în cursul zilei de marţi şi vor continua zilele următoare.

    Vâlcov venise pregătit în faţa parlamentarilor din comisiile reunite de Buget-Finanţe-Bănci pentru a le prezenta soluţia în lucru, însă audierile reprezentanţilor Băncii Naţionale s-au prelungit şi nu a mai intervenit.

    Duminică seara, ministrul a afirmat, într-o emisiune TV, că speră ca parlamentarii să adopte în această lună sau cel mai târziu în martie “Electorata” îmbunătăţită, măsură redenumită “Scade rata”.

    Programul se adresează debitorilor cu venituri de cel mult 3.000 de lei brut. După primii doi ani, în care rata scade cu până la 35%, în următorii ani ai rescadenţării debitorul beneficiază de o deducere a impozitului de venit de maxim 240 de lei lunar.

     

     

  • Hollande, despre aderarea la spaţiul Schengen: “România e pregătită să îşi ia unele angajamente”

    Preşedintele francez a declarat că în cadrul discuţiilor cu preşedintele Klaus Iohannnis, au fost evocate mai multe subiecte politice, printre care şi Uniunea Europeană, unde ambele ţări sunt angajate împreună.

    Hollande a amintit că, joi, va avea loc un Consiliu European, unde vor fi abordate chestiuni importante, precum securitatea.

    ”Ne-am pus de acord ca în acest Consiliu să fie luate decizii pentru a controla deplasările, programul PNR, precum şi decizii, pentru a face controale ferme pe internet şi pentru a distruge aceste site-uri Internet care permit radicalizarea populaţiei”, a spus preşedintele Hollande.

    Francois Hollande s-a referit în discursul său şi la spaţiul Schengen, un subiect extrem de important pentru pentru România.

    ”România este pregătită să îşi ia unele angajamente (..) Vreau ca la Consiliu, joi, la Consilul European, să ne putem coordona, pe toate dispoziţiile ce ţin de frontiere, pentru a controla mai bine intrările şi ieşirile pe continentul european”, a declarat Hollande, precizând că se doreşte, astfel, să se prevină plecările unor “combatanţi” în străinătate, şi să fie informaţi de mişcările lor.

     

  • Un român l-a dat în judecată pe Mark Zuckerberg pentru înşelăciune, după ce ar fi fost păcălit cu milioane de dolari

    În 2013, Mark Zuckerberg a cumpărat patru proprietăţi în apropiere de locuinţa sa din Palo Alto. Zuckerberg a făcut achiziţiile în momentul în care a auzit că un dezvoltator urma să construiască o vilă pe unul dintre loturile aflate în apropiere de proprietatea sa, relatează Business Insider.

    Dezvoltatorul de origine română Mircea Voskerician deţinea un teren care se învecina cu proprietatea lui Zuckerberg şi a fost de acord să o vândă miliardarului, cu condiţia ca acesta să îl pună în legătură cu persoane influente din anturajul său pentru a-şi dezvolta afacerea în domeniul imobiliarelor. Zuckerberg era interesat de terenul lui pentru a-şi  crea astfel o zonă tampon mai mare între casa lui şi vila pe care antreprenorul de origine română urma să o construiască.  

    Fondatorul reţelei sociale nu şi-a onorat promisiunea, iar Voskerician a înaintat un proces împotriva lui Zuckerberg, în luna mai 2014. Avocatul lui Mark Zuckerberg susţinea că procesul este “lipsit de integritate”, întrucât miliardarul i-a plătit lui Voskerician 1,7 milioane de dolari pentru proprietatea de pe Hamilton Avenue, aflată în apropiere de reşedinţa sa.

    “Zuckerberg a spus vreme de 14 luni că nu doreşte să aibă un şantier de construcţii în spatele casei sale şi i-a spus lui Voskerician că îl va prezenta unor persoane bogate dacă, în schimb, el îl va ajuta să asigure intimitatea reşedinţei sale”, se afirmă în documentele depuse la tribunal.

    Dezvoltatorul de origine română a acceptat propunerea miliardarului, a primit suma de  1,7 milioane de dolari de la Zuckerberg şi i-a vândut acestuia terenul. Ulterior, Zuckerberg a cumpărat alte trei loturi din apropiere, la preţuri cuprinse între 10,5 milioane şi 14,5 milioane de dolari fiecare.

    Mircea Voskerician este însă de părere că drepturile sale legale asupra proprietăţii din Hamilton Avenue valorau mult mai mult de 1,7 milioane de dolari şi că un alt dezvoltator imobiliar îi oferise 4,3 milioane de dolari pentru a-i prelua contractul. El i-ar fi  cedat drepturile lui Zuckerberg, făcându-i o reducere, după ce miliardarul californian şi consilierii săi i-au promis că îl vor ajuta să obţină în viitor alte contracte avantajoase.

    Business Insider a publicat recent o parte din e-mail-urile schimbate între cele două părţi:

    “Domnule Zuckerberg, aş vrea să vă spun că sunt fericit că am reuşit să vă menţin intimitatea prin vânzarea către dumneavoastră a proprietăţii Hamilton. Apoi, aş vrea să ne întâlnim pentru a încununa tranzacţia şi a discuta oferta dumneavoastră de a colabora pe viitor, ţinând cont că aţi declarat că aţi construit Facebook pe baza unor conexiuni pe care le aveţi cu persoane influente din Silicon Valley. Unul dintre motivele pentru care am acceptat oferta a fost propunerea dvs. de a mă ajuta în promovarea propriilor proiecte aflate în dezvoltare în faţa angajaţilor Facebook” îi spunea Voskerician fondatorului Facebook în unul dintre e-mail-urile trimise.

    Voskerician şi-a exprimat apoi intenţia de a discuta cu Zuckerberg despre un proiect în care “folosea ştiinţa modernă bazată pe o viaţă socială sustenabilă”, pe un model “open source”. E-mail-urile dintre Zuckerberg şi cercul lui apropiat arată însă că şeful Facebook nu avea nicio intenţie de a-l ajuta pe Voskerician. Divesh Makan, un consilier financiar al lui  Zuckerberg, îi spunea acestuia într-un e-mail că oferta de păstrare a intimităţii CEO-ului Facebook a fost o “propunere obscenă”.  

    Într-un alt e-mail, soţia lui Zuckerberg, Priscilla Chan, scria “Lucrurile de genul acesta mă întristează şi mă enervează.”

    “Zuckerberg şi-a construit afacerea pe baza unor cunoscuţi şi a unor relaţii şi tot ce trebuia să facă erau câteva prezentări, însă l-a înşelat pe clientul meu”, a declarat şi David Draper, avocatul lui Mircea Voskerician. Patrick Gunn, avocatul lui Zuckerberg, a negat această afirmaţie, dar a confirmat discuţiile între cei doi afacerişti. “Descrierea acelei întâlniri, aşa cum apare ea în documentele depuse la tribunal, este imposibil de recunoscut de către clientul meu. Revendicarea în cauză este pur şi simplu lipsită de integritate”, a adăugat el.

    Mircea Voskerician locuieşte în Palo Alto, California. Antreprenorul de origine română este căsătorit cu Eva Voskerician şi a absolvit Liceul Economic Nr. 1 din Bucureşti în 1989, potrivit paginii sale de Facebook.

  • Albalact se mută la BVB

    De asemenea, acţionarii au aprobat, tot cu unanimitate de voturi, 26 februarie 2015 ca dată de înregistrare care serveşte la identificarea acţionarilor asupra cărora se vor răsfrânge efectele hotărârilor adoptate de AGEA şi au aprobat data de 25.02.2015 ca dată “ex-date”.

    În urma deciziei de astăzi, consiliul de administraţie al Albalact poate începe toate demersurile şi formalităţile necesare pentru mutarea pe piaţa principală a Bursei de Valori Bucureşti, proces pentru care compania îndeplineşte criteriile tehnice solicitate.

    “O parte din succesul companiei Albalact se datorează faptului că a existat pe piaţa de capital, a fost vizibilă nu doar pentru consumatori, ci şi pentru investitori şi a ştiut să comunice corect în direcţia potrivită. Vrem să creştem în continuare pe piaţa de capital, aşa cum am crescut şi vrem să creştem în industrie, iar pentru asta avem nevoie de investiţii noi. Eu privesc cu multă încredere evoluţia şi perspectivele Bursei de Valori Bucureşti şi mai cred că, în prezent, există o mare dorinţă a populaţiei de a-şi plasa banii în companii româneşti”, declară Raul Ciurtin, preşedintele consiliului de administraţie al Albalact.

    La sfârşitul anului trecut, a fost promulgată Legea 151/2014 de clarificare a statutului pieţei RASDAQ, în urma căreia companiile listate pe această piaţă trebuie să aleagă dacă se transferă pe piaţa reglementată a bursei sau pe un sistem alternativ de tranzacţionare. Piaţa RASDAQ îşi va înceta activitatea în luna octombrie a acestui an.

    Albalact se află, astăzi, pe locul 2 în topul producătorilor din industria românească de lactate. În primele nouă luni ale anului 2014, compania a raportat o cifră de afaceri de peste 346,8 milioane de lei, cu 12,7% la sută mai mare decât cifra de afaceri raportată în aceeaşi perioadă a anului precedent (307,9 milioane de lei). Profitul înregistrat în trimestrul al treilea 2014 a fost de 12,4 milioane de lei.

    În 2014, Albalact a investit aproximativ 8 milioane de euro în modernizarea şi extinderea capacităţii de producţie a fabricii de la Oiejdea, din judeţul Alba. Investiţiile au fost gândite să susţină creşterea companiei în următorii ani şi să-i consolideze poziţia pe mai multe segmente de piaţă.

    Albalact este lider cu brand-ul Zuzu pe segmentul laptelui pasteurizat, dar este lider cu Zuzu şi în total piaţă de lapte (lapte UHT şi lapte pasteurizat). Albalact este de asemenea lider de piaţă pe segmentul untului de masă şi pe segmentul smântână, cu brand-ul omonim De Albalact. Extinderea în categoria iaurt cu portofoliul Zuzu a adus compania între primii trei producători de iaurt din ţară, iar cu brand-ul Rarăul şi portofoliul său de brânză proaspătă de vaci, lansat acum doi ani, compania a urcat pe locul 2 în această categorie.

    Albalact – Alba Iulia este cea mai mare companie cu capital majoritar românesc din industrie. Înfiinţată în anul 1971 şi transformată în societate comercială pe acţiuni în 1990, Albalact a fost privatizată în 1999. Compania Albalact are peste 800 de angajaţi şi peste 6000 de acţionari şi este listată la categoria Rasdaq a Bursei de Valori Bucureşti. Albalact deţine şi 99,01% din pachetul de acţiuni al societăţii Rarăul Câmpulung Moldovenesc. Albalact comercializează produse proaspete pasteurizate şi UHT sub brand-urile sale Fulga, Zuzu, Rarăul, De Albalact şi Poiana Florilor.

  • VREMEA se va menţine rece. PROGNOZA METEO pentru miercuri şi joi

    Temperaturile maxime vor fi cuprinse între -7 şi 5 grade, iar cele minime între -14 şi -3 grade, mai coborâte în depresiuni, până spre -22 de grade. Dimineaţa şi noaptea, în zonele joase, izolat se va semnala ceaţă, asociată cu depunere de chiciură.

    LA BUCUREŞTI:

    Vremea se va menţine rece. Cerul va fi variabil, cu înnorări mai ales în partea a doua a intervalului, când vor fi condiţii să ningă slab. Vântul va sufla slab şi moderat. Temperatura maximă se va situa în jurul valorii de 0 grade, iar cea minimă va fi de -9…-7 grade. Dimineaţa şi noaptea este posibil să se formeze ceaţă.

    ÎN ŢARĂ:

    Vremea va deveni în general frumoasă, însă, deşi valorile termice vor creşte uşor, va fi în continuare rece, pe spaţii restrânse geroasă, în special dimineaţa. Cerul va fi variabil spre senin, cu unele înnorări la începutul intervalului în regiunile sud-estice unde izolat va mai fulgui. Vântul va sufla slab până la moderat, cu uşoare intensificări ziua în sudul Moldovei, Dobrogea şi Bărăgan. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între -5 şi 6 grade, iar cele minime se vor încadra între -12 şi -1 grad, mai scăzute în depresiuni spre -19 grade. Dimineaţa şi noaptea, în zonele joase de relief, pe spaţii mici se va semnala ceaţă.

  • STUDIU: Numărul copiilor care se întâlnesc cu persoane cunoscute pe internet este în creştere

    Mai mult de trei sferturi dintre copii folosesc internetul zilnic sau aproape zilnic, iar 61 la sută spun că, într-o zi de şcoală obişnuită, petrec pe internet aproximativ una sau două ore, procentele fiind similare în mediile rural şi urban, potrivit Studiului naţional privind utilizarea internetului în familie, prezentat marţi de organizaţia Salvaţi Copiii, de Ziua Internaţională a Siguranţei pe Internet.

    Potrivit studiului, vârsta medie la care copiii spun că au început să folosească internetul este de opt ani, în scădere cu un an comparativ cu datele obţinute prin analiza omonimă din 2013.

    În cazul unei zile libere, timpul petrecut pe internet creşte, 73 la sută dintre copii spunând că stau online trei ore sau mai mult.

    “Se observă o creştere de aproximativ 10 la sută a celor care accesează internetul folosind tehnologii mobile (telefoane smart sau tablete). Din perspectiva mediului de provenienţă, se remarcă o diferenţă semnificativă în cazul accesului la internet în şcoli, 54 la sută dintre copiii din mediul urban afirmând că pot face acest lucru în unităţile de învăţământ, comparativ cu 34 la sută dintre cei din mediul rural”, rezultă din studiu.

    Aproape toţi copiii care utilizează internetul spun că folosesc cel puţin o reţea socială, în urban procentul fiind mai mare. Faţă de anul 2013, numărul celor care au profil pe o astfel de reţea a crescut cu trei procente, iar 95 la sută dintre ei spun că au profil pe Facebook.

    “Referindu-se la setările de confidenţialitate a profilului de pe reţeaua de socializare favorită, 35 la sută dintre copii afirmă că acesta este privat, 26 la sută că este parţial privat şi 33 la sută că este public, (…) fetele optând într-o măsură mai mare pentru un profil privat (40 la sută dintre ele), comparativ cu băieţii (29 la sută)”, se mai arată în studiul citat.

    Principalele informaţii furnizate de copii pe reţele de socializare sunt: poze în care se distinge clar faţa copilului (81la sută), numele de familie (61 la sută), numele şcolii la care învaţă (59 la sută) şi vârsta corectă (47 la sută). Mai mult, 16 la sută dintre copii afirmă că au publicat pe profilul lor adresa de acasă şi 10 la sută au notat şi numărul de telefon.

    Mai mult de jumătate dintre copiii chestionaţi (58 la sută) spun că au folosit internetul pentru a-şi face noi prieteni cel puţin o dată în ultima lună, 55 la sută că au adăugat persoane necunoscute în lista de prieteni şi 10 la sută că au trimis informaţii personale unor necunoscuţi.

    “Aproape jumătate dintre copii afirmă că au cunoscut sau au luat contact pe internet cu persoane pe care nu le cunoscuseră faţă în faţă, procentul fiind mai mare în cazul celor din mediul urban. Dintre copiii care afirmă că au intrat în contact cu persoane necunoscute pe internet, aproximativ 58 la sută afirmă că s-au întâlnit, ulterior, faţă în faţă, cu o persoană întâlnită, iniţial, online. Procentul este cu aproximativ trei la sută mai mare decât acum doi ani”, se mai arată în studiu.

    Referindu-se la această întâlnire, 33 la sută dintre copii afirmă că persoana respectivă era complet străină, iar 56 la sută că era un prieten sau un membru al familiei unei alte persoane, pe care o cunoştea din viaţa reală.

    Reţelele sociale sunt principalul mod în care copiii iau legătura cu necunoscuţi pe internet (62 la sută), urmate de chat (35 la sută), site-uri de jocuri (17 la sută) şi mesagerie instant (14 la sută).

    Dintre copiii care afirmă că s-au întâlnit, faţă în faţă, cu o persoană cunoscută pe internet, 20 la sută afirmă au fost deranjaţi de această persoană.

    Comparativ cu datele obţinute în 2013, ponderea copiilor care afirmă că au avut o experienţă neplăcută ca urmare a unei întâlniri cu o persoană cunoscută online a crescut, de la aproximativ 10 la sută la 22 la sută din cei care s-au întâlnit, faţă în faţă, cu cineva cunoscut pe internet.

    Înainte de a se întâlni cu o persoană cunoscută online, 65 la sută dintre copii au spus altcuiva unde urmau să se ducă, însă doar 27 la sută dintre aceştia au menţionat o persoană adultă, restul afirmând că au vorbit cu prieteni sau alţi copii şi adolescenţi.

    Când au fost întrebaţi ce anume i-a deranjat atunci când s-au întâlnit cu o persoană necunoscută, majoritatea preferă să nu răspundă sau spun că nu ştiu ce anume s-a întâmplat. Dintre cei care menţionează ce anume i-a deranjat, majoritatea fac referire la violenţă de limbaj, însă există şi cazuri în care copiii afirmă că au fost agresaţi fizic sau sexual.

    De asemenea, 33 la sută dintre copii afirmă că au văzut imagini cu caracter sexual în ultimul an, trei sferturi dintre ei spunând că au văzut aceste imagini pe internet, prin imagini care apar accidental pe un site (67 la sută). În ceea ce priveşte expunerea la mesaje cu caracter sexual, 22 la sută dintre copii spun că li s-a întâmplat lucrul acesta în ultimul an, iar reţelele sociale rămân principalul canal prin care copiii primesc mesaje cu conţinut sexual explicit, 52 la sută dintre copii afirmând acest lucru.

    Din perspectiva frecvenţei cu care copiii primesc mesaje cu conţinut sexual, 41 la sută spun că li s-a întâmplat acest lucru cel puţin o dată pe lună în ultimul an.

    Peste jumătate dintre minori spun că au văzut ceva cu conţinut sexual postat public pe internet şi, deşi aceasta este cea mai des întâlnită situaţie, 42 la sută arată că li s-a trimis personal un mesaj sau o imagine cu conţinut sexual, opt la sută că li s-a cerut să vorbească despre acte sexuale şi cinci la sută că li s-a solicitat o fotografie sau o înregistrare video în care să îşi arate părţile intime.

    “Aproximativ 47 al sută dintre copii afirmă că au fost deranjaţi / jigniţi în ultimul an în mediul offline, iar 45 la sută afirmă că acest lucru s-a întâmplat în spaţiul virtual. Majoritatea copiilor afirmă că sunt deranjaţi sau jigniţi pe internet în interacţiunile prin reţele sociale sau prin chat, pe situri de jocuri şi diverse pagini care suportă discuţii de tip chat”, se mai arată în studiul citat.

    Iniţiatorii studiului arată că aproximativ jumătate dintre părinţi afirmă că verifică prietenii sau contactele adăugate de copii pe reţelele de socializare, informaţiile publicate pe profilul copilului şi istoricul de navigare a acestuia. De asemenea, aproape 40 la sută dintre respondenţi menţionează că citesc mesajele primite de copii pe email, chat sau messenger.

    Cu privire la riscurile întâmpinate, în ultimul an, de copii pe internet, 41 la sută dintre părinţi menţionează expunerea la imagini violente, 15 la sută afirmă că fiul sau fiica lor s-a întâlnit faţă în faţă cu o persoană cunoscută pe internet, 13 la sută vorbesc despre expunerea copilului la imagini cu caracter sexual şi 10 la sută la mesaje sau imagini de tip sexting.

    Studiul a fost făcut pe un eşantion de 1.214 de copii, respectiv 1.214 de părinţi, cercetarea de teren având loc în perioada iunie – august 2014.

  • ANCOM: Numărul reclamaţiilor privind serviciile telecom au crescut cu 46%, la aproape 1.700

    Datele ANCOM arată că cele mai multe reclamaţii formulate de utilizatori s-au referit la serviciile de comunicaţii electronice furnizate de RCS&RDS – 18%, Telekom România Mobile Communications (fosta Cosmote România) – 15%, Vodafone România – 13%, Orange România – 12% şi Telekom România Communications (fostul Romtelecom) – 12%.

    În 2013, dintr-un total de 1.155 de plângeri, cele mai multe reclamaţii formulate de utilizatori s-au referit la serviciile de comunicaţii furnizate de Orange România – 17%, Telekom România Communications – 16%, RCS&RDS – 14%, Vodafone România – 12% şi Telekom România Mobile Communications – 12%.

    “Aproape jumătate dintre reclamaţii au vizat aspecte privind derularea contractelor încheiate în scris sau la distanţă cu operatorii, în timp ce nemulţumirile legate de calitatea serviciilor de comunicaţii s-au dublat comparativ cu anul 2013”, se arată într-un comunicat al ANCOM remis MEDIAFAX.

    Şi în anul 2014 principala nemulţumire a utilizatorilor de comunicaţii din România a fost relaţia contractuală cu furnizorii de servicii de comunicaţii electronice – 45% din totalul reclamaţiilor primite de ANCOM au reprezentat sesizări privind derularea relaţiei contractuale.

    “Aspectele reclamate au vizat derularea, prelungirea şi încetarea contractelor sau neincluderea anumitor clauze minime obligatorii în contracte, dar şi faptul că furnizorii nu au răspuns la reclamaţiile sau cererile utilizatorilor de reziliere a contractelor”, se mai spune în comunicat.

    Calitatea serviciilor de comunicaţii electronice a fost un subiect reclamat tot mai des la ANCOM, sesizările clienţilor cu privire la acest subiect fiind de peste două ori mai numeroase decât cele primite în anul 2013.

    “Cele mai multe astfel de reclamaţii se referă la lipsa sau pierderea semnalului de telefonie mobilă şi internet mobil, în special în interiorul clădirilor, precum şi la faptul că viteza reală de transfer al datelor este semnificativ mai mică decât viteza maximă promovată de furnizori în ofertele lor”, se precizează în comunicat.

    În ceea ce priveşte semnalul de telefonie mobilă, autoritatea realizează periodic controale pentru a verifica respectarea obligaţiilor minime impuse operatorilor prin licenţe, însă aceste obligaţii se referă la acoperirea cu servicii mobile pentru anumite procente din teritoriul naţional.

    Totodată, calitatea acestor servicii este influenţată de multipli factori externi, precum condiţiile meteorologice sau de relief, structurile construcţiilor, congestia reţelelor.

    În ceea ce priveşte viteza de transfer în cazul serviciului de acces la internet, ANCOM spune că utilizatorii trebuie să ştie că viteza maximă prevăzută în ofertele furnizorilor de internet, cunoscută şi ca viteza “best effort” sau “până la”, este doar o viteză maximă teoretică, în atingerea căreia intervin factori precum echipamentele terminale ale utilizatorului final şi calitatea liniei de acces.

    Prin Decizia 1201/2011, ANCOM le-a impus operatorilor ca în contractul încheiat cu utilizatorii finali să includă atât viteza maximă, cât şi viteza minim garantată de transfer al datelor, iar dacă furnizorii nu asigură o viteză minim garantată, trebuie să menţioneze explicit în contract acest lucru.

    În plus, ANCOM a pus la dispoziţia utilizatorilor aplicaţia www.netograf.ro, unde pot testa şi monitoriza gratuit calitatea serviciului de internet de care beneficiază.

    Alte probleme semnalate de utilizatori în anul 2014 s-au referit la portarea numerelor – 12%, neînţelegeri privind modalitatea de facturare a serviciilor – 10%, probleme tehnice apărute la furnizarea serviciilor – 7% şi calitatea serviciilor poştale – 5%.

    Dintre toate categoriile de servicii de comunicaţii electronice (telefonie, internet şi retransmisie a programelor audiovizuale), cele mai numeroase plângeri primite de Autoritate în anul 2014 se referă la serviciile de telefonie mobilă (39% din totalul problemelor semnalate), urmate de serviciile de acces la internet fix (11%) şi telefonie fixă (8%).

    ANCOM poate interveni direct numai în situaţiile în care furnizorii (de servicii de telefonie, internet sau televiziune) încalcă drepturile de informare ale utilizatorilor, nu oferă serviciul de portabilitate a numerelor, nu includ anumite informaţii în contract sau nu respectă legislaţia specifică din domeniul comunicaţiilor electronice şi serviciilor poştale.

    Reclamaţiile privind nerespectarea condiţiilor contractuale trebuie adresate de utilizatorii persoane fizice ANPC – Autoritatea pentru Protecţia Consumatorului, instituţia care poate interveni în astfel de situaţii.

    Utilizatorii persoane juridice care consideră că nu sunt respectate prevederile contractuale se pot adresa instanţei de judecată. Mai multe detalii sunt disponibile în secţiunea InfoCentru a paginii de internet ANCOM.

  • Plafonul garanţiilor la Prima maşină, fixat la 350 de milioane de lei în 2015. Se mai pot înscrie finanţatori

    Sâmbătă, surse oficiale au declarat agenţiei MEDIAFAX că Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană au cerut Guvernului să renunţe la programul “Prima Maşină”, dar că Executivul a transmis că nu va renunţa.

    Sursele au mai arătat atunci că Guvernul va aproba, marţi, un plafon de garanţii de 350 milioane lei şi va prelungi termenul pentru înscrierea băncilor în program până la 2 martie.

    Într-un comunicat transmis la finalul şedinţei de marţi, Guvernul precizează că a luat aceste decizii şi că pentru nivelul plafonului au fost luate în considerare solicitările venite din partea instituţiilor de credit şi instituţiilor financiare nebancare eligibile ca participante.

    Plafonul alocat pentru ultima parte a anului trecut a fost de 50 milioane lei, având în vedere că programul a fost introdus la sfârşitul anului.

    Băncile şi insituţiile financiare nebancare (IFN) care nu au aplicat pentru programul Prima maşină până la sfârşitul anului trecut, pot trimite până la 2 martie cererile de înscriere către Ministerul Finanţelor Publice şi Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM), împreună cu informaţii privind nivelul costurilor totale pe care le vor aplica finanţărilor acordate prin acest program şi valoarea estimată a garanţiilor care urmează a fi acordate.

    În prezent, în legislaţie nu este prevăzută posibilitatea ca şi alţi finanţatori să se înscrie în programul guvernamental.

    Persoanele care vor achiziţiona un autovehicul prin programul “Prima maşină” vor beneficia de o perioadă de creditare de maximum 5 ani, la un cost al maşinii de cel mult 50.000 lei plus TVA, şi cu o dobândă subvenţionată în proporţie de 50%.

    De acest program pot beneficia toate persoanele fizice cu vârsta de minimum 18 ani, care obţin venituri şi care îndeplinesc şi celelalte criterii de eligibilitate, printre care să facă dovada, cu declaraţia pe proprie răspundere, că nu au mai deţinut în proprietate un autoturism nou, iar cu copia facturii proforma emise de vânzător să ateste că autoturismul achiziţionat prin program este nou, îndeplineşte cel puţin cerinţele minime ale standardului EURO 5, este achiziţionat de la o persoană juridică care are ca obiect de activitate vânzarea autovehiculelor şi are un preţ de achiziţie care nu depăşeşte suma de 50.000 lei, la care se adaugă TVA, după caz.

    Alte condiţii sunt avansul de minimum 5% din preţul de achiziţie şi asigurarea autoturismului nou-achiziţionat din finanţarea garantată printr-o poliţă de asigurare de tip CASCO, care va acoperi cel puţin riscurile de avarii şi furt, fără franşiză pentru daunele totale de avarii şi furt şi cu o franşiză de maximum 100 de euro, echivalent în lei, pentru daunele parţiale de avarii şi furt. Obligaţia subzistă pe toată perioada de valabilitate a garanţiei.

    La aceste condiţii se adaugă normele proprii fiecărei bănci, precum şi condiţiile specificate deja în OUG 66/2014 prin care s-a aprobat acest program, precizează ministerul.

    Costul total al finanţărilor acordate în cadrul programului va fi compus din dobânda exprimată în raport cu ROBOR la 6 luni (în prezent de 1,64%) plus o marjă de maximum 3% pe an. Marja include nivelul total al comisioanelor percepute de către finanţator şi cheltuielile obligatorii legate de finanţare, în toate etapele finanţării. Marja nu include costul asigurării, costul aferent efectuării formalităţilor de publicitate, penalităţile percepute conform contractului de finanţare.

    Comisionul de risc care se plăteşte de către beneficiar este calculat de către finanţator ca procent aplicat la suma garantată în cadrul programului şi achitat o singură dată, la acordarea garanţiei, pentru toată perioada de valabilitate a garanţiei. Comisionul de risc este de maximum 1% din valoarea garantată.

    Comisionul de administrare datorat Fondului de Garantare este plătit de către beneficiar şi calculat la soldul finanţării garantate. Nivelul comisionului de administrare este negociat anual între Ministerul Finanţelor şi Fondul de Garantare şi este stabilit prin ordin al ministrului Finanţelor şi al ministrului delegat pentru Buget.

  • Astra asigură angajaţii ROMATSA pentru 6,6 milioane lei în cazul pierderii licenţei sau brevetului

    Încheiată pentru o perioadă de 12 luni, poliţa a fost atribuiă prin licitaţie la finele lunii ianuarie.

    În cadrul procedurii de atribuire a contractului, ROMATSA a primit ofertă şi de la asocierea formată din Omniasig şi BCR Asigurări de Viaţă.

    Poliţa are o sumă asigurată de 572,8 milioane de lei şi reprezintă 36 de salarii de bază valabile la data producerii evenimentului, cu sporurile, indemnizaţiile şi adaosurile permanente, precum şi sporurile specifice profesiilor beneficiare, mai puţin cota de impozit şi contribuţiile sociale pentru un număr de 1.118 salariaţi, din care controlori de trafic aerian – 622.

    Anterior, riscul de pierderii licenţei, brevetului sau certificatului de funcţionare al salariaţilor ROMATSA a fost acoperit de Astra pentru 3,48 milioane de lei.

    În perioada 2009 – 2013, conform datelor din caietul de sarcini al licitaţiei, suma totală plătită de asigurători în cazul pierderii licenţei, brevetului sau certificatului de funcţionare de către salariaţii ROMATSA s-a ridicat la 1,99 milioane de euro.

    Aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor, ROMATSA a fost înfiinţată în anul 1991 şi activează în domeniul serviciilor de trafic aerian, furnizate aeronavelor civile care survolează spaţiul aerian al României şi numără peste 1.000 de angajaţi.

    Astra Asigurări este unul din primii cinci asigurători locali şi are ca acţionari societăţile The Nova Group Investments România şi Epsilon Estate Provider, controlate de omul de afaceri Dan Adamescu.

    În februarie 2014, Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a instituit procedura de redresare financiară prin administrare specială a companiei Astra, a suspendat dreptul de vot al acţionarilor şi conducerea şi a numit firma KPMG ca administrator special.

    Prin instituirea procedurii de redresare financiară, ASF a solicitat asigurătorului majorarea capitalului social cu 490 milioane de lei în următoarele 12 luni, din care 70 milioane de lei într-o primă fază.

    Creşterea capitalului social a fost inclusă în planul de redresare a Astra, aprobat de ASF în aprilie 2014.

  • Moody’s a pus ratingul OTE sub supraveghere pentru o posibilă scădere, din cauza situaţiei din Grecia

    “Deşi OTE a întreprins măsuri pentru a se proteja de situaţia economică a Greciei, 70% dintre veniturile sale sunt generate de afacerile din această ţară. Astfel, evoluţia ratingului rămâne strâns legată de condiţiile din ţară”, a declarat Carlos Winzer, vicepreşedinte al Moody’s.

    Ratingul atribuit de agenţia de evaluare grupului OTE este Ba3, aflat în categoria speculativă.

    Săptămâna trecută, Moody’s a pus sub supraveghere cu perspectivă negativă ratingul Caa1 al datoriei guvernamentale a Greciei, în vederea unei retrogradări, pe fondul incertitudinii legate de rezultatul negocierilor dintre Grecia şi partenerii săi internaţionali în privinţa porgramului de sprijin financiar.

    OTE şi-a limitat expunerea la băncile din Grecia şi a intensificat relaţiile cu instituţii bancare internaţionale, astfel că problemele cu care s-ar putea confrunta sistemul bancar din Grecia nu vor afecta semnificativ grupul telecom, notează Moody’s.

    Acest lucru permite atribuirea grupului OTE a unui rating cu patru trepte peste ratingul Greciei, însă incertitudinea legată de acordul între guvernul elen şi creditorii săi pun presiune pe evaluarea companiei.

    Modificarea ratingului OTE ar putea avea loc dacă ratingul Greciei ar fi retrogradat, condiţiile de pe piaţa elenă s-ar înrăutăţi şi/sau ar creşte presiunea asupra lichidităţilor de care dispune grupul de telecomunicaţii, se arată în comunicatul Moody’s.

    OTE este cel mai mare operator telecom din Grecia şi este deţinut în proporţie de 40% de Deutsche Telekom. Grupul elen are operaţiuni în Grecia, România şi Albania.

    În România, OTE deţine 54,01% din acţiunile Telekom Romania Communications (fostul Romtelecom) şi 70% din Telekom Romania Mobile Communications (fostul Cosmote România). Cele două companii locale au fost redenumite sub brandul Deutsche Telekom la finalul lunii septembrie a anului trecut.