BusinessMagazin

Blog

  • Primarul Buzăului, condamnat la 5 ani de închisoare pentru abuz în serviciu. Decizia nu e definitivă

    Decizia a fost dată de magistraţii Judecătoriei Braşov.

    Potrivit purtătorului de cuvânt al instanţei, judecătorul Anda Sânpetru, primarul Buzăului a fost judecat pentru trei fapte de abuz în serviciu contra intereselor publice, fiind condamnat pentru două dintre acestea, iar pentru cea de-a treia achitat.

    Astfel, Boşcodeală a primit o pedeapsă de patru ani de închisoare şi un spor de pedeapsă de un an, urmând să execute cinci ani de închisoare.

    Sentinţa Judecătoriei Braşov nu este definitivă, putând fi contestată în zece zile de la pronunţare.

    În iulie 2013, primarul municipiului Buzău, Constantin Boşcodeală, a fost trimis în judecată de procurorii anticorupţie, fiind acuzat, printre altele, că ar fi dat ilegal din bugetul local peste 1,6 milioane de lei Asociaţiei Sportive Fotbal Club Gloria Buzău

    Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) – Serviciul teritorial Ploieşti au dispus trimiterea în judecată a lui Boşcodeală pentru trei infracţiuni de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial.

    Potrivit procurorilor, în perioada 2002 – 2008, Boşcodeală a acordat unor asociaţii sportive, persoane juridice non-profit, în mod ilegal, fonduri nerambursabile din bugetul local şi le-a asigurat folosinţa gratuită a Complexului Sportiv Gloria Buzău, beneficiarii finali ai acestor sume şi ai dreptului de a folosi complexul sportiv find societăţi comerciale aflate în diverse raporturi juridice cu asociaţiile sportive.

    “În cursul anului 2008, prin încălcarea atribuţiilor de serviciu pe care le avea în calitate de ordonator principal de credite, inculpatul Boşcodeală Constantin Octavian a dispus, în mod nelegal, plata sumei de 1.633.496,32 lei către Asociaţia Sportivă Fotbal Club Gloria Buzău cu titlu de finanţare nerambursabila – din care suma de 279.496,32 lei reprezintă plăţi directe efectuate către Regia Autonomă Municipală (RAM) Buzău (unitate din subordinea Consiliului local Buzău, la care Asociaţia sportivă avea debite restante). De această sumă de bani a beneficiat, în mod indirect, SC Fotbal Club Gloria SA Buzău (agent economic privat la care primarul era acţionar, în calitate de persoană fizică), firmă cu care Asociaţia sportivă avea încheiat un protocol conform căruia se obliga, contrar legii, să susţină activitatea sportivă a societăţii comerciale cu sumele primite de la bugetul local. De asemenea, S.C. Fotbal Club Gloria S.A. Buzău fusese obligată, prin hotărâre judecătorească, la plata debitelor restante către RAM Buzău, în solidar cu Asociaţia sportivă (suma de 279.496,32 lei)”, preciza DNA.

    În acest mod, susţin anchetatorii, bugetul local al municipiului Buzău a fost prejudiciat cu suma de 1.633.496,32 lei.

    De asemenea, afirma DNA, la 19 mai 2006, fără a exista o hotărâre a Consiliului Local al Municipiului Buzău, Boşcodeală a acordat direct, în folosinţă gratuită, o parte a Complexului Sportiv Gloria, obiectiv aflat în proprietatea publică a municipiului Buzău, Asocierii în participaţiune formate din Asociaţia Sportivă “Voinţa Buzău” şi SC Monte Cris SR. Buzău, bugetul local fiind prejudiciat cu 2.675.555,22 lei, reprezentând veniturile nerealizate în perioada 1 ianuarie 2008 – 31 octombrie 2009.

    În plus, mai susţin procurorii, începând din 2002, când Complexul Sportiv Gloria a intrat în proprietatea publică a municipiului Buzău, primarul a asigurat nelegal folosinţa gratuită a stadionului de fotbal Asociaţiei Sportive Fotbal Club Gloria Buzău şi, prin intermediul acesteia, SC Fotbal Club Gloria SA. În acest mod, bugetul local a fost prejudiciat cu suma de 587.942,55 lei, reprezentând veniturile nerealizate din exploatarea bunului, potrivit sursei citate.

    În iunie 2014, Constantin Boşcodeală, a fost trimis în judecată într-un nou dosar, în care este acuzat că a preluat nelegal un teren de 33 de hectare de la Staţiunea de Cercetare pentru Legumicultură Buzău, în condiţiile în care primise un alt teren, prejudicul fiind de peste 24 milioane de lei.

    Acest dosar este judecat de Tribunalul Dâmboviţa.

    În ambele dosare, procurorii au instituit sechestru asigurător asupra mai multor imobile, terenuri şi maşini ale primarului.

    Boşcodeală este la al cincilea mandat de primar al muncipiului Buzău. Din 2010, el este liderul organizaţiei judeţene PSD Buzău. De-a lungul timpului, a mai fost membru PDL şi ApR.

  • Ucrainenii şi rebelii proruşi luptă pentru a cuceri teritoriu înaintea negocierilor de la Minsk

    Potrivit postului paneuropean, forţele guvernamentale s-au retras la patru kilometri de acest important nod rutier.

    Teritoriul pierdut de o parte şi câştigat de alta va avea impact asupra poziţiilor de negociere în vederea unui armistiţiu la Minsk.

    Localitatea Vuhlehirsk – în prezent devastată, dar care avea în trecut aproximativ 9.000 de locuitori – a fost cucerită de către insurgenţii proruşi.

    În zonă au fost observate camioane marcate cu inscripţia “ajutor umanitar din Federaţia rusă”, dar potrivit unor surse citate de post, acestea ar transporta combustibil şi păreau să se îndrepte către fieful separatist de la Doneţk.

    Confruntările armate s-au intensificat, de asemenea, în localităţi care se află departe de linia frontului.

    Bombardamente au determinat sute de locuitori să fugă. Mulţi s-au retras la Slaviansk, în speranţa de a găsi hrană şi un adăpost până când vor decide ce să facă mai departe.

    “Au fost bombardamente. Am plecat pentru că era imposibil să trăim acolo cu copii. Una dintre case a fost distrusă deja. Iar acum nu mai avem nici apartamentul pe care-l închiriam înainte. S-a dus. Acum totul este în flăcări, arde. Şi nu văd să avem unde să ne ducem”, a declarat o locuitoare din Debalţeve.

    Aproape un milion de persoane au fost deplasate din cauza violenţelor din Ucraina.

  • GRAMMY 2015: Gala premiilor a înregistrat cel mai mic nivel de audienţă din ultimii şase ani

    Deşi a inclus numeroase mesaje sobre, care au promovat lupta pentru drepturi civile şi împotriva violenţei domestice, Grammy 2015 a reprezentat totuşi cea mai urmărită gală televizată din acest an, depăşind cu aproximativ 6 milioane de telespectatori audienţa obţinută de gala de decernare a Globurilor de Aur, informează Reuters.

    Însă audienţa din acest an a scăzut cu peste 3 milioane de telespectatori faţă de anul 2014, când un tribut adus trupei The Beatles şi o ceremonie de căsătorii în grup au atras 28,5 milioane de telespectatori nord-americani în faţa televizoarelor, generând astfel o audienţă care a ocupat locul al doilea în topul celor mai vizionate gale Grammy din istoria acestui eveniment de după anul 1993.

    Specialiştii nu se aşteaptă însă ca gala Grammy să depăşească audienţa pe care o va avea gala premiilor Oscar de pe 22 februarie. Anul trecut, această gală a fost urmărită de 43 de milioane de telespectatori în Statele Unite.

    Cel mai discutat eveniment de pe Twitter din timpul galei Grammy a fost momentul în care rapperul Kanye West a urcat în mare viteză pe scenă în momentul în care rockerul Beck se pregătea să susţină un discurs de mulţumire, după ce a fost desemnat câştigător la categoria albumul anului cu materialul discografic “Morning Phase”.

    Deşi Kanye West nu i-a smuls microfonul din mână, aşa cum a făcut-o în timpul incidentului de la gala MTV Video Music Awards din 2009, când a întrerupt discursul de mulţumire rostit de Taylor Swift, cerându-i acesteia să cedeze acel premiu în favoarea cântăreţei Beyonce, rapperul american a declarat pentru televiziunea E!, după gala Grammy, că Beyonce ar fi trebuit să câştige în acest an la categoria “albumul anului”.

    “Beck trebuie să respecte arta şi ar fi trebuit să îi cedeze acest premiu lui Beyonce”, a spus Kanye West.

    Acest nou incident provocat de rapperul american a generat 13,4 milioane de comentarii pe Twitter, potrivit companiei Nielsen Social.

    Victoria repurtată de Sam Smith la categoria cântecul anului, graţie single-ului “Stay with Me” – ultimul premiu decernat în cadrul galei de duminică seară, ce a avut loc la Los Angeles -, a reprezentat cel mai discutat moment asociat cu gala Grammy de pe reţeaua de socializare Facebook. Potrivit reprezentanţilor acesteia, 17 milioane de utilizatori au publicat 45 milioane de mesaje pe Facebook despre gala Grammy.

    Cântăreaţa britanică Annie Lennox şi rockerul american Beck s-au bucurat de cele mai mari creşteri în privinţa activităţii de pe platformele de streaming muzical, a anunţat compania Spotify. Astfel, piesele lui Beck au înregistrat o creştere de 388 de procente în urma galei Grammy, iar Annie Lennox, care a interpretat două piese în acest show alături de rockerul irlandez Hozier, a beneficiat de o creştere de 147 de procente.

    Fotografia de la gala Grammy care a generat cele mai multe “Like”-uri pe platforma Instagram a fost aceea în care cântăreaţa Ariana Grande a apărut alături de iubitul ei, rapperul Big Sean. Ariana Grande, care a cântat la gala Grammy, i-a mulţumit iubitului ei pentru faptul că a ajutat-o să treacă cu bine peste emoţiile pe care le avea înainte de a urca pe scenă.

  • The Hollywood Reporter: “Kafka ajunge în România post-comunistă” în filmul lui Tudor Giurgiu despre procurorul Panait

    Potrivit unui comunicat remis MEDIAFAX, echipa filmului “De ce eu?”, în regia lui Tudor Giurgiu, va lua parte miercuri, de la 19.30 (ora locală), la premiera oficială a peliculei, la Festivalul de la Berlin.

    La seara de gală de la Kino International, alături de regizor, se vor afla actorii Emilian Oprea, Mihai Constantin, Andreea Vasile, Sore Mihalache, Liviu Pintileasa, Mihai Smarandache şi Alin Florea.

    Vor fi prezenţi la eveniment şi co-scenarista Loredana Novak, producătoarea Oana Giurgiu, producătorul executiv Bogdan Crăciun, monteurul Lemhényi Réka, designer-ul de costume Szélyes Andrea, sunetiştii Florin Tăbăcaru şi Alexandru Dumitru, asistenta de regie Adriana Itu.

    După proiecţie, echipa va răspunde întrebărilor publicului, într-o sesiune de Q&A. Premiera oficială va fi precedată, tot miercuri, de la 11.45, de o conferinţă de presă cu jurnaliştii acreditaţi la festival.

    Cel de-al treilea lungmetraj al lui Tudor Giurgiu este proiectat în secţiunea Panorama Special a Festivalului de la Berlin şi a fost deja achiziţionat de agentul de vânzări internaţional Heretic Outreach.

    “De ce eu?”, inspirat de cazul real al procurorului Cristian Panait, care s-a sinucis în 2002, la doar 29 de ani, a atras atenţia presei internaţionale încă de la prima proiecţie cu public, organizată vineri la Berlin.

    “Kafka ajunge în România post-comunistă”, scrie publicaţia americană The Hollywood Reporter, descriind filmul ca pe o amplă alegorie a ţării în tranziţie, “atractivă vizual şi solid realizată”.

    “Un thriller politic românesc rar”, titrează site-ul cineuropa.org, considerând că “De ce eu?” va avea un impact asupra spectatorilor români şi a celor din fostele ţări comuniste, afectate de corupţia generalizată, şi va contribui la schimbarea direcţiei în cinematografia românească, care duce lipsă de filme de gen.

    Cotidianul german Tagesspiegel scrie că “filmul capătă în cea de-a doua parte un caracter sumbru, dramatic, existenţial, care face actul de disperare din final credibil. Cristian, jucat de Emilian Oprea, crede în munca lui, i se dedică total. Unul ca el ar fi, oriunde în lume, printre câştigători. Nu şi în România”.

    “Impecabil şi atent la fiecare detaliu”, notează şi criticul rus Alexey Gusev în cronica de pe séance.ru. “«De ce eu?» le oferă spectatorilor imaginea sumbră a unei ţări corupte, fără să-şi piardă încrederea în puterea individului sau în cea a cinema-ului ca entertainment”, notează East European Film Bulletin. “Giurgiu demonstrează încă o dată că este un artist persuasiv, «De ce eu?» împăcând atât cererile publicului larg (conflicte lucide, scene de sex, un ritm intens), cât şi întrebările profunde legate de corupţia morală, favorizându-le totuşi pe acestea din urmă”.

    Cristian (Emilian Oprea) este un tânăr procuror idealist care încearcă să rezolve un complicat caz de corupţie în tumultuosul context social-politic din România anilor 2000. El investighează cazul unui coleg procuror suspectat de luare de mită, fals şi uz de fals, sustragere de documente. Ancheta are însă implicaţii la nivel extrem de înalt şi îi spulberă tânărului magistrat încrederea în justiţie. Încercând să descopere adevărul, Cristian intră într-o zonă periculoasă şi se expune unor revelaţii dureroase şi neaşteptate.

    Protagonist este Emilian Oprea, actor la Teatrul “Maria Filotti” din Brăila, aflat la debut în rol principal într-un lungmetraj de cinema. Distribuţia este completată de Mihai Constantin, Andreea Vasile, Dan Condurache, Liviu Pintileasa, Mihai Smarandache, Alin Florea, Lucreţia Mandric, Sore Mihalache, Ionuţ Caras, Virgil Ogăşanu.

    Loredana Novak şi Tudor Giurgiu semnează scenariul filmului. Giurgiu participă pentru a doua oară la Festivalul de la Berlin, după ce, în 2006, filmul lui “Legături bolnăvicioase” a fost selecţionat în secţiunea Panorama.

    “De ce eu?” este produs de Libra Film, cu sprijinul Centrului Naţional al Cinematografiei, Bulgarian National Film Center, Eurimages, Programul MEDIA şi SEE Cinema Network, cu participarea HBO România. Co-producători sunt Hai-Hui Entertainment, Chouchkov Brothers, Cor Leonis Films.
    Proiectul a fost dezvoltat în cadrul Berlinale Coproduction Market, EAVE – European Audiovisual Entrepreneurs şi CineLink Co-Production Market.

    În cinematografele din România, “De ce eu?” va rula începând din 27 februarie. În România, filmul va fi distribuit de Ro Image 2000, în colaborare cu Transilvania Film.

    Participarea echipei filmului la Festivalul de la Berlin este susţinută de Centrul Naţional al Cinematografiei, Institutul Cultural Român, prin ICR Berlin, şi Uniunea Cineaştilor din România.

  • REPORTAJ: O familie care n-a mai putut plăti ratele în franci şi-a pierdut casa şi e încă datoare băncii

    D. M., din Ploieşti, este unul dintre românii care au un credite în franci elveţieni şi care, la un moment dat, pe fondul creşterii excesive şi rapide a monedei, nu şi-au mai putut achita ratele la bancă.

    Bărbatul spune că a contractat împrumutul în valoare de 67.000 de franci elveţieni în anul 2007, atunci când această monedă era cotată la aproximativ 1,8 – 1,9 lei, şi şi-a cumpărat un apartament cu două camere în Ploieşti, rata lunară pe care trebuia să o achite băncii fiind, la acea vreme, de 800-900 de lei.

    Prahoveanul, care la acel moment nu era căsătorit, însă avea un copil dintr-o căsătorie anterioară, era antrenor de fotbal la Ştefăneşti. Între timp, s-a căsătorit şi a devenit tatăl unui al doilea copil.

    “În 2007 am luat de la bancă 67.000 de franci elveţieni. Atunci erau echivalentul a 50.000 de euro. Aveam nişte venituri frumuşele, mă descurcam, am plătit fără probleme o vreme, până când francul a început să crească, să crească şi să crească. La un moment dat ajunsesem în situaţia de a plăti către bancă 500 de franci lunar. Am doi copii, unul are 15 ani şi jumătate, iar altul are cinci ani. Pe cel mare am încercat să-l mai ferim pentru că înţelege tot, stă mai mult la părinţii mei. Cel mic, îmi place să cred că nu înţelege toată această situaţie în care am ajuns”, spune bărbatul din Ploieşti.

    Toată familia sa a locuit, până în toamna anului trecut, în apartamentul cumpărat cu banii din creditul în franci elveţieni. După ce francul a început să crească, achitarea ratelor a fost tot mai anevoioasă, devenind un coşmar pentru familie, în condiţiile în care bărbatul şi-a pierdut locul de muncă.

    “Ajunsesem să fie nevoie să dau lunar vreo 20 de milioane de lei vechi. Am decis să mă duc să vorbesc cu ei. Le-am propus, le-am cerut să mă ajute şi să mă lase să dau lunar câte 10 milioane de lei vechi. Nu au vrut. Nu s-a putut face nicio înţelegere cu banca”, spune bărbatul.

    După ce familia nu a mai putut plăti ratele, la care se adăugau dobânzi şi penalităţi de întârziere foarte mari, banca le-a scos apartamentul la vânzare prin licitaţie. În scurt timp, oamenii s-au trezit cu locuinţa vândută, la preţul de 100.000 de lei. Norocul lor a fost că apartamentul a fost cumpărat de o cunoştinţă, care încă le permite să locuiască în continuare acolo.

    “Am ajuns în situaţia de a ne fi scoasă casa la vânzare şi să se vândă la licitaţie pentru un miliard de lei vechi. Norocul nostru a fost că o cunoştinţă a auzit că se vinde casa, preţul a fost bun şi a cumpărat-o. Din fericire, există şi o parte bună în această tristă poveste a noastră. Prietenul nostru ne-a lăsat să locuim în casă şi plătim doar utilităţile”, a declarat bărbatul.

    Oamenii ştiu însă că la un moment dat, cât de curând, vor fi nevoiţi să plece din locuinţă întrucât aceasta a fost scoasă din nou la vânzare de către actualul proprietar.

    Mai mult, deşi au rămas fără casă, datoriile către bancă nu s-au stins, iar creditul contractat în urmă cu opt ani îi va urmări în continuare întrucât mai au încă de plătit pentru a-l achita în totalitate, în condiţiile în care valoarea casei nu a acoperit valoarea sumei contractate de la bancă.

    “Am speranţă la Dumnezeu că nu ne lasă. E păcat, e o nedreptate, pentru că am plătit vreo cinci – şase ani la acest credit, iar acum am ajuns fără casă. Oricum, la cum a evoluat francul elveţian, bănuiam că se va ajunge aici. Poate este mai bine că s-a întâmplat acum, şi nu peste 10-15 ani, când am fi fost mai în vârstă şi ne-ar fi fost şi mai greu”, spune bărbatul resemnat.

    La acest moment, bărbatul nu are serviciu, astfel că singura care aduce bani în casă este soţia sa. El spune că se aşteaptă ca atunci când se va angaja banca să îi pună poprire pe salariu.

    Avocata Veronica Dinulescu afirmă că situaţia acestei familii din Ploieşti nu este singulară, existând tot mai multe cazuri în care familii cu credite în franci elveţieni au rămas şi fără casă şi datoare în continuare către bănci, deoarece valoarea locuinţei vândute de bancă nu a acopeit valoarea creditului.

    “Dacă debitorul (consumatorul) unei obligaţii de plată nu mai reuşeşte să îşi achite obligaţia, iar garanţia plăţii este constituirea unui drept de ipotecă în favoarea creditorului (banca) asupra unui bun imobil al debitorului, atunci creditorul apelează la executarea silită imobiliară, valorificând ipoteca prin intermediul unui executor judecătoresc. În această situaţie, debitorul şi familia sa rămân fără locuinţă şi datori tot restul vieţii. Şi asta pentru că, pe lângă imobilul vândut pe care banca şi-a luat banii, consumatorul trebuie să plătească în continuare restul creditului”, spune avocata.

    La rândul său, avocata Greti Mihulescu afirmă că familiile rămase fără case sunt urmărite de bănci toată viaţa pentru creditul ipotecar contractat, întrucât, de obicei, locuinţa scoasă la licitaţie este vândută la un preţ care nu acoperă valoarea creditului.

    ”Dacă banca îţi ia casa nu se stinge datoria. De exemplu, dacă ai de restituit băncii trei miliarde de lei vechi din creditul contractat, iar casa vândută valorează un miliard de lei, rămâi dator două miliarde de lei. Şi banca te urmăreşte toată viaţa, până îţi plăteşti. După noul cod de procedură privind executarea silită, datoriile s-ar prescrie în trei ani, dar dacă executarea este făcută pe codul vechi, ele se prescriu în cinci ani de la ultimul act de executare. Adică odată la trei ani ei îşi mai fac alt plan de executare, te caută la primărie, la Finanţe, să vadă dacă faci venituri. De aici pleacă clauza abuzivă – că am contractat nişte bani şi mă pui sa returnez peste 20 la sută. Îţi ia casa şi toate bunurile, ţi le vinde şi în continuare eşti bun de plată. Banca, atunci când a instituit garanţia, un apartament era o garanţie valabilă. După ce piaţa imobiliară a scăzut, apartamentul nu a mai prezentat o garanţie şi banca ar fi trebuit să-şi pună şi alte garanţii în afară de asta”, explică avocata.

    Potrivit acesteia, datoria poate fi prescrisă, după trei ani, doar dacă debitorul contestă executarea silită şi cere prescrierea.

    ”Dreptul de prescriere se calculează din momentul în care se încuviinţează executarea silită, dar acest drept de prescripţie nu operează de prim drept. Acesta operează doar la cererea persoanei interesate, respectiv dacă faci o contestaţie. Trebuie să soliciţi şi prescripţia, şi atunci judecătorul se pronunţă şi pe acest aspect. Dacă judecătorul spune că s-a prescris dreptul, atunci banca nu mai are ce să ceară pentru că s-a prescris dreptul de a cere”, a adăugat avocata Greti Mihulescu.

  • Ministerul Sănătăţii va supraveghea piaţa de cosmetice şi va retrage/interzice produsele periculoase

    În urmă cu un an, printr-o ordonanţă de urgenţă de modificare a Legii reformei în sănătate, Guvernul a abrogat Legea 178/2000 privind produsele cosmetice, România fiind însă obligată să preia normele UE în domeniu.

    Conform unei hotărâri aprobate, marţi, de Guvern, Ministerul Sănătăţii va avea atribuţii privind reglementarea şi administrarea bazelor de date în domeniul produselor cosmetice, supravegherea, inspecţia şi controlul pe piaţă al produselor cosmetice, informarea populaţiei, înregistrarea cazurilor semnalate privind efectele adverse asupra populaţiei cauzate de produse cosmetice, transmiterea de informaţii şi raportări Comisiei Europene.

    Astfel, Ministerul Sănătăţii va avea acces la dosarul cu informaţii despre produsele cosmetice, va putea dispune eşantionarea şi analiza produselor cosmetice existente pe piaţă şi va putea primi informaţii despre substanţele utilizate la fabricarea produsului respectiv.

    În cazul nerespectării normelor legale de către producători, distribuitori sau comercianţi, Ministerul Sănătăţii, prin inspectorii sanitari de stat, va avea atribuţii să constate şi să impună acţiuni coercitive pentru a asigura conformitatea produsului cosmetic, retragerea produsului de pe piaţă sau chiar interzicerea şi restricţionarea unui produs cosmetic.

    Astfel, dacă un produs cosmetic nu îndeplineşte cerinţele de conformitate prevăzute de noile reglementări privind cosmeticele (nerespectarea bunelor practici de fabricaţie, cerinţele în materie de notificare, restricţiile privind substanţele utilizate etc.), Ministerul Sănătăţii va solicita persoanei responsabile pentru România a producătorului/ importatorului/distribuitorului să ia măsurile adecvate pentru a asigura conformitatea produsului.

  • Raiffeisen anunţă pierderi de 493 milioane de euro în 2014 şi ieşirea de pe pieţele din Slovenia şi Polonia

    Profitul înainte de taxe a scăzut la 23 de milioane de euro în 2014, de la 835 de milioane de euro în anul precedent, potrivit datelor preliminare publicate de banca austriacă.

    Veniturile nete din dobânzi au urcat uşor, de la 3,729 de miliarde de euro la 3,789 miliarde de euro, în timp ce veniturile din comisioane au coborât de la 1,62 de miliarde de euro la 1,58 miliarde de euro.

    Provizioanele pentru credite neperformante sau problematice au crescut anul trecut la 1,716 miliarde de euro, de la 1,149 miliarde de euro în 2013, în timp ce cheltuielile administrative generale au scăzut la 3,024 miliarde de euro, de la 3,34 miliarde de euro.

    Soldul creditelor şi avansurilor către clienţi s-a situat la 78,272 miliarde euro, în coborâre comparativ cu 2013, de la 80,635 miliarde de euro, iar depozitele atrase de la clienţi au scăzut la 66,094 miliarde de euro, de la 66,437 miliarde euro.

    Valoarea totală a activelor RBI se situa la 121,89 de miliarde de euro la sfârşitul anului trecut, în scădere faţă de nivelul consemnat la finalul lui 2013, de 130,64 miliarde de euro.

    În aceste condiţii, RBI a anunţat că nu va plăti dividende pentru anul fiscal 2014.

    De asemenea, grupul austriac a anunţat că va vinde operaţiunile deţinute în Slovenia şi Polonia, pentru a-şi consolida capitalul şi pentru a creşte capitalul comun de rangul 1 (CET 1) la 12% până la jumătatea anului 2017. La finalul anului 2014, indicatorul se situa la 10%.

    În acelaşi timp, RBI îşi va reduce expunerea în Rusia, unde intenţionează să renunţe la 20% dintre activele considerate riscante până la finalul lui 2017. Aceste active erau evaluate la 8,4 miliarde de euro la sfârşitul lui 2014.

    Grupul austriac va renunţa la 30% dintre activele considerate riscante în Ucraina (în sumă totală de 3 miliarde de euro) şi va continua optimizarea operaţiunilor din Ungaria, se arată într-un comunicat al RBI.

    Valoarea totală a activelor evaluate ca riscante se situa la 68,721 de miliarde de euro, în coborâre faţă de 79,897 miliarde de euro în 2013.

    RBI estimează că implementarea acestor măsuri va duce la reducerea cu 16 miliarde de euro a activelor considerate riscante în pieţele avute în vedere, până la finalul anului 2017.

    RBI va publica raportul anual în data de 25 martie, când va prezenta cifrele finale pentru anul 2014 şi estimările pentru acest an.

    La finalul lunii septembrie a anului trecut, Raiffeisen Bank International avea 530 sucursale în România, în urcare de la 529 sucursale în aceeaşi perioadă a anului trecut.

    În România, Raiffeisen Bank International a raportat, pentru primele nouă luni ale anului trecut un profit după taxe de 81 milioane euro, în stagnare faţă de perioada corespunzătoare din 2013.

  • Sentimentul antiamerican în rândul ruşilor a atins un nivel record în ultimii 25 de ani

    Conform sondajului efectuat de Centrul Levada, peste 80 la sută dintre respondenţi au o părere negativă despre Statele Unite, în timp ce în 1992 procentajul era exact invers. De asemenea, peste 70 la sută dintre ruşi au o opinie negativă despre Uniunea Europeană, se arată în sondajul realizat în perioada 23-26 ianuarie pe un eşantion de 1.600 de persoane, cu o marjă de eroare de 3,4 procente, scrie Moscow Times.

    Relaţiile politice ale Moscovei cu Occidentul s-au deteriorat la nivelul din perioada Războiului Rece anul trecut, după ce Rusia a anexat peninsula ucraineană Crimeea. În condiţiile în care conflictul separatist din estul Ucrainei s-a intensificat şi se prelungeşte, iar unii congresmeni americani fac apel la furnizarea de arme forţelor ucrainene, opinia publicului rus nu se va îmbunătăţi probabil prea curând, comentează Moscow Times.

    Părerea ruşilor despre SUA şi Uniunea Europeană s-a degradat treptat începând din 2011, cea mai accentuată deteriorare fiind înregistrată în martie 2014, când Rusia a anexat Crimeea. Majoritatea ruşilor au susţinut această anexare, sentimentul patriotic determinând o creştere a popularităţii preşedintelui rus Vladimir Putin la niveluri record, în prezent de aproximativ 85 la sută.

    Părerea ruşilor despre Ucraina s-a deteriorat semnificativ de asemenea, de la o rată de aproximativ 75 la sută a opiniilor pozitive în iulie 2013, la aproape 65 la sută din opiniile negative în prezent.

    În schimb, părerea ruşilor despre China s-a îmbunătăţit, înregistrând o creştere de peste 20 de puncte procentuale din noiembrie 2013, în prezent 81 la sută dintre respondenţi având o opinie pozitivă.

    Opinia cetăţenilor ruşi faţă de Belarus a rămas relativ constantă în ultimii 15 ani, la aproximativ 80 la sută din părerile pozitive.

  • Sejururi în hoteluri de lux, inclusiv în România, pentru echipele britanice care recrutează asistente medicale în străinătate

    În multe cazuri, echipele de recrutori s-au cazat în hoteluri luxoase timp de o săptămână, în călătorii ce au costat până la 100.000 de lire sterline fiecare, inclusiv costurile agenţiilor de recrutare, arată o investigaţie realizată de Daily Telegraph şi publicată în ediţia online. În unele deplasări a fost recrutat un număr mic de asistente, în timp ce în cazul altora nu a fost recrutată nicio persoană.

    Daily Telegraph a contactat 160 de trusturi NHS din Anglia pentru a obţine informaţii detaliate în legătură cu deplasările lor în străinătate pentru a recruta personal. În total, trusturile au recunoscut 96 de călătorii externe în 2013/2014, în urma cărora au fost recrutate aproximativ 2.000 de infirmiere. Prin comparaţie, în 2012/2013 s-au efectuat 27 de astfel de deplasări, iar cu un an înainte doar 11.

    Datele arată că Spania este ţara predilectă pentru recrutare, cu 39 de vizite în 2013/2014, urmată de Portugalia (32 de vizite), Irlanda (15 vizite), Italia (13 vizite), România (cinci vizite) şi Grecia (trei vizite), unele trusturi mergând însă până în India (două vizite) pentru a recruta personal.

    Costurile cele mai mari vin din partea trusturilor care au mers cel mai departe şi au angajat un număr mare de persoane. Trustul Imperial College Healthcare a efectuat două deplasări în India în 2013/2014 la un cost total de 168.000 de lire sterline, pentru a angaja 61 de asistente.

    Pe durata acestor călătorii, echipele NHS au fost cazate în hoteluri luxoase, cheltuielile ridicându-se la aproximativ 3.000 de lire sterline pentru o asistentă recrutată. Unele trusturi au trimis echipe mari în străinătate doar pentru a se întoarce cu o asistentă. Altele s-au întors fără nicio recrutare.

    Trustul Aintree University Hospital Foundation a recrutat 20 de asistente din Spania în iulie 2013, trimiţând o echipă formată din patru persoane, dar până în noiembrie 2014 mai rămăseseră doar 11. Călătoria la Madrid din iulie a costat 46.000 de lire sterline, inclusiv taxele de recrutare, echipa fiind cazată la hotelul Melia Avenida America, ce are o piscină “spectaculoasă”, saună şi baie turcească, precum şi zone de relaxare.

    Acelaşi trust a recrutat 27 de asistente din Irlanda în septembrie 2013, dar în noiembrie 2014 mai rămăseseră în post doar opt. Trustul Croydon Health Services a recrutat 43 de asistente în octombrie 2013 din Spania şi Irlanda, din care în noiembrie mai erau 23.

    Trustul United Lincolnshire Hospitals a trimis echipe în Italia, Spania şi Portugalia în 2013/2014. Cinci membri au stat la hotelul Divani Caravel din Atena, care îşi invită clienţii să “experimenteze magia” spa şi care are o piscină pe acoperiş cu vedere către Acropole. Vizita din octombrie 2013 a costat peste 100.000 de lire sterline, inclusiv taxele de recrutare. În total au fost recrutate 39 de asistente din Grecia, dar doar zece dintre ele au rămas în post.

    Cinci persoane din cadrul aceluiaşi trust au mers într-o deplasare în martie la un hotel de patru stele din Roma şi la Crown Plaza din Atena, care are un bar cu piscină pe acoperiş, costurile fiind estimate la 72.000 de lire sterline. În timpul vizitei au fost recrutate 29 de asistente, dintre care 23 erau încă la post după opt luni.

    Spitalul Universitar al trustului South Manchester Foundation a trimis o echipă formată din cinci membri în România în decembrie 2013, care a stat la Grand Hotel Continental de cinci stele din Bucureşti pentru a recruta 11 asistente. Trustul Papworth Hospital Foundation a trimis o echipă formată din patru persoane într-o vizită în România în febuarie pentru a recruta o singură asistentă.

  • 150 de maşini de peste 100.000 de euro vor fi livrate în 2015 în România şi Republica Moldova

    Clienţii din România au început anul trecut să se îndrepte tot mai mult către automobilele personalizate, configurate con-form dorinţelor personale, de la culoarea caroseriei până la echipamentele din interior sau culoarea furnirului de pe planşa de bord. În acest an sunt aşteptate la Bucureşti nu numai limuzine Bentley cu preţuri de peste 200.000 de euro, ci şi limuzine Audi care trec de acest prag.

    Bentley România a primit comenzi pentru trei automobile Bentley Continental GT, alături de trei limuzine Flying Spur ce vor fi livrate pe piaţa locală în acest an, în timp ce din gama Lamborghini sunt în aşteptare un Huracan şi un Aventador Roadster. Pentru Bentley, cel mai scump automobil comandat a fost o limuzină Bentley Flying Spur de aproape 250.000 de euro, iar pentru Lamborghini, un Aventador Roadster de peste 300.000 de euro. ”În funcţie de modelul solicitat şi de configuraţie, timpul de aşteptare poate ajunge până la cinci luni pentru Bentley şi uneori chiar până la opt luni pentru an-umite modele de Lamborghini. Au existat însă şi situaţii în care clienţii au cumpărat automobilele direct din showroom„, a spus Mihaela Tudorică, brand manager pentru Bentley şi Lamborghini în cadrul Porsche Inter Auto. Cel mai scump pachet de opţionale comandat pentru un model Bentley a ajuns la 50.000 de euro net, în cazul limuzinei Flying Spur.

    În cazul Porsche, cel mai scump model comandat până acum cu livrare în acest an este un Cayenne S Diesel care ajunge la aproape 135.000 de euro. ”În general automobilele comandate de clienţii Porsche sunt foarte bine echipate. Mai mult de două treimi dintre automobilele vândute au preţuri de peste 100.000 de euro„, spune Adrian Pascu, brand manag-er Porsche în cadrul Porsche Inter Auto. Pentru un Porsche, timpul de livrare variază în funcţie de exclusivitatea modelului ales, de nivelul de personalizare a comenzii sau de cererea foarte mare pentru un anumit model. Un client care doreşte să îşi comande maşina conform propriilor specificaţii poate ajunge să aştepte de la două luni la mai mult de un an.

    Adrian Pascu spune că cel mai scump pachet de opţionale comandat de un client Porsche a fost pentru un Cayenne Diesel, valoarea acestuia ajungând la circa 52.000 de euro.

    Cu toate că este un brand premium, dar nu unul exclusivist precum Bentley sau Lamborghini, Audi poate ajunge din urmă segmentul de lux datorită listei foarte lungi de opţionale şi posibilităţii de configurare a automobilelor sale. Din acest motiv, clienţii români care au dorit să nu atragă atât de mult atenţia au optat pentru aceste automobile, însă le-au accesorizat chiar la un nivel superior limuzinelor Bentley. Între ianuarie 2014 şi ianuarie 2015 au fost comandate 10 auto-mobile Audi de peste 100.000 de euro, trei fiind limuzine de lux, A8, A8L (versiunea cu ampatament alungit), S8, versiunea sport a limuzinei, şi RS6, breakul care poate ajunge la peste 300 km/h. ”În cazul celui mai scump model Audi comandat vorbim de un model de top cu un preţ de 221.000 de euro, cu TVA inclus. Maşina a fost personalizată pe gustul clientului, de la culori corespunzătoare, piele fină, ornamente şi varietăţi din lemn, iar prelucrarea precisă a modelelor Audi Exclusive este realizată prin intermediul diviziei quattro GmbH„, a spus Iulia Dinescu, director de marketing pentru Audi în cadrul Porsche România. Pentru clienţii care doresc un Audi cu ornamente exclusive, în culori individuale şi cu cusături în piele executate manual, timpul de aşteptare poate ajunge şi până la jumătate de an, iar cel mai scump pachet de opţionale comandate în ultimul an a ajuns la aproape 92.000 de euro, cu TVA inclus.