Blog

  • Directorul Romarm şi şeful sucursalei din Braşov a companiei, reţinuţi pentru abuz în serviciu

    Potrivit unui comunicat de miercuri al DNA, directorul general al Companiei Naţionale Romarm SA, Dan Tache, a fost reţinut sub acuzaţia de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în forma instigării, în timp ce Aurel Velţan, director general al SC Carfil SA Braşov, sucursală a Romarm, este acuzat de abuz în serviciu, în formă continuată, şi tentativă la infracţiunea de abuz în serviciu.

    De asemenea, procurorii DNA au emis ordonanţă de reţinere pentru Daniel Liliac, administrator la SC Gold Trans Tur SRL Săcueni, pentru infracţiunile de complicitate la abuz în serviciu, în forma continuată, şi complicitate la tentativă la infracţiunea de abuz în serviciu.

    Procurorii DNA spun că, în perioada iulie 2013 – iulie 2014, la iniţiativa directorului general al Romarm, Dan Tache, şi în urma unei înţelegeri cu Daniel Liliac, administratorul SC Gold Trans Tur SRL, Aurel Velţan, în calitate de director general al SC Carfil SA (filială a Romarm), a încheiat şase contracte de prestări servicii cu SC Gold Trans Tur SRL, cu încălcarea procedurilor de achiziţie publică (lipsă publicitate, lipsă cerere ofertă, ofertele avute în vedere depuse toate de Liliac Daniel, lipsă proces verbal al comisiei de selecţie a ofertelor). De asemenea, Velţan ar fi întocmit şi alte înscrisuri pentru perfectarea acestor contracte (decizii de comitet director, procese-verbale, referate).

    Conform procurorilor anticorupţie, contractele aveau acelaşi obiect, respectiv igienizarea/curăţarea/ecologizarea unor spaţii, hale de producţie, din incinta societăţii braşovene, contaminate cu substanţe toxice, metale grele şi cianuri rezultate din procesul tehnologic de producţie.

    Respectivele contracte fie au fost neexecutate, fie executate necorespunzător, prejudiciind societatea Carfil cu suma totală de 770.857,26 lei, care reprezintă, totodată, folos necuvenit pentru societatea comercială Gold Trans Tur.

    Anchetatorii mai spun că, acţionând în acelaşi mod şi pentru a-l favoriza pe Daniel Liliac, directorul general al SC Carfil SA, Aurel Velţan, a încheiat un alt contract, având ca obiect cumpărarea a două mijloace fixe, un strung şi o maşină de filetat, pentru preţul de total de 48.646 lei, contract perfectat cu încălcarea procedurilor de achiziţie publică, ştiind că toate ofertele pentru această achiziţie au fost depuse de Daniel Liliac, cel care era adevăratul beneficiar al contractului. Contractul nu a mai fost executat datorită intervenţiei organelor judiciare, după efectuarea percheziţiei la sediul Carfil SA contractul fiind reziliat.

    Miercuri, cele trei persoane reţinute în acest dosar vor fi duse la Tribunalul Braşov cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile.

  • Filmul “Aferim! “, de Radu Jude, va avea premiera mondială astăzi, la Festivalul de la Berlin

    Evenimentul este programat la ora 17.00, ora României, la Berlinale Palast, locaţia principală al celui mai important festival internaţional de film al începutului de an.

    Echipa filmului va păşi pe covorul roşu începând cu ora 16.30, şi va putea fi urmărită într-o transmisiune live şi pe pagina oficială a festivalului: http://www.berlinale.de/en/im_fokus/live-streaming/index.html.

    Premiera mondială va avea loc în prezenţa actorilor Teodor Corban, Cuzin Toma, Mihai Comănoiu, Alexandru Dabija, coscenaristul Florin Lăzărescu, monteurul Cătălin Cristuţiu, scenografa Augustina Stanciu, designerul de costume Dana Păpăruz, producătorul Ada Solomon dar şi a regizorului Radu Jude.

    “Aferim!” este unul dintre cele mai aşteptate filme ale Festivalului de la Berlin. Prestigioasa revistă de specialitate IndieWire a inclus pelicula în topul lungmetrajelor pe care editorii publicaţiei le recomandă.

    După premiera mondială o parte din echipa filmului va participa la o sesiune specială de întrebări şi răspunsuri, Q&A care va avea loc la Berlinale Open House.

    Unul dintre cele mai de amploare proiecte cinematografice româneşti din ultimii ani, “Aferim!” este un un film istoric a cărui acţiune are loc în Ţara Românească a începutului de secol XIX. Un zapciu, interpretat de actorul Teodor Corban, însoţit de fiul său (Mihai Comănoiu) caută un rob fugar (Cuzin Toma).

    Radu Jude intră în competiţie la Berlin cu nume mari ale cinematografiei mondiale, printre care Werner Herzog, Terrence Malick, Peter Greenaway şi Jafar Panahi.

    Juriul Berlinale 2015 este format din regizorul Darren Aronofsky (SUA), Daniel Brühl (actor, Germania), Bong Joon-ho (regizor, Coreea de Sud), Martha De Laurentiis (producător, SUA), Claudia Llosa (regizor, Peru), Audrey Tautou (actriţă, Franţa) şi Matthew Weiner (producător/scenarist, SUA).

    Juriul va decide câştigătorii celor opt premii: Ursul de Argint pentru o contribuţie artistică remarcabilă (acordat pentru imagine, montaj, muzică, costume sau scenografie), Ursul de Argint pentru cel mai bun scenariu, cel mai bun actor, cea mai bună actriţă, cel mai bun regizor, Premiul Alfred Bauer dedicat unui film ce deschide noi perspective cinematografice, Premiul Juriului, precum şi marele trofeu, Ursul de Aur, acordat producătorului.

    Trofeele vor fi decernate în cadrul ceremoniei care va avea loc sâmbătă seara la Berlinale Palast.

    “Aferim!” este o producţie Hi Film, în coproducţie cu Klas Film Bulgaria, Endorfilm Cehia, Mulberry Development România, cu participarea Nu Boyana Film Studios, U-Films, Production XMG Media, Abis Studio, Division Camera, în asociere cu EZ Films si cu participarea HBO România. Pelicula este finanţată de Centrul Naţional al Cinematografiei, Bulgarian National Film Center, Czech Cinematography Fund, Programul MEDIA al Uniunii Europene, fiind un proiect susţinut de Eurimages.

  • Petro Poroşenko: Merg la Minsk pentru a pune capăt violenţelor imediat şi fără condiţii

    “Vom găsi un compromis în ţară. Trebuie să protejăm pacea, calmul în oraşul Kramatorsk, trebuie să protejăm Ucraina. De aceea merg la Minsk pentru a cere imediat şi fără condiţii un acord de încetare a focului şi pentru a demara un dialog politic“, a afirmat Poroşenko în cadrul unei vizite efectuate marţi seara în oraşul Kramatorsk, din regiunea Doneţk.

    Liderii Rusiei, Ucrainei, Germaniei şi Franţei se vor întâlni miercuri la Minsk pentru discuţii în “formatul Normandia” privind soluţionarea crizei din Ucraina.

    Înaintea discuţiilor în “formatul Normandia”, Grupul de Contact privind Ucraina, compus din reprezentanţi ai Rusiei, Kievului, republicilor separatiste Doneţk şi Lugansk şi ai Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), a avut marţi o nouă rundă de discuţii, care s-au prelungit până miercuri dimineaţă.

    Situaţia din sud-estul Ucrainei s-a deteriorat semnificativ în ultimele săptămâni, în pofida unui armistiţiu încheiat anterior, determinând mediatorii internaţionali să caute soluţii urgente pentru încetarea violenţelor. Potrivit ONU, peste 5.400 de persoane au fost ucise în conflictul din Ucraina de la declanşarea luptelor, în aprilie 2014.

     

  • Preşedintele CJ Ialomiţa a fost reţinut pentru luare de mită şi abuz în serviciu

    Direcţia Naţională Anticorupţie arată, într-un comunicat de presă transmis MEDIAFAX, că procurorii au pus în mişcare acţiunea penală şi l-au reţinut marţi pe Vasile Silvian Ciupercă, preşedinte al Consiliului Judeţean Ialomiţa, pentru luare de mită, două infracţiuni de folosirea influenţei şi autorităţii conferite de funcţia de conducere într-un partid politic, în scopul obţinerii pentru altul a unui folos necuvenit, abuz în serviciu asimilat infracţiunilor de corupţie, două infracţiuni de instigare la abuz în serviciu,  instigare la fals intelectual şi  instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată.

    Directorul Serviciului Achiziţii şi Patrimoniu din Consiliul Judeţean Ialomiţa, Cezar Gheorghe Vîlcan, a fost reţinut pentru abuz în serviciu asimilat infracţiunilor de corupţie.

    Silvian Ciupercă şi Cezar Vâlcan urmează a fi prezentaţi, miercuri, Tribunalului Bucureşti cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile.

    În acelaşi dosar a fost pusă în mişcare acţiunea penală şi s-a luat măsura controlului judiciar pentru 60 de zile, începând din 10 februarie, faţă de Liviu Gabriel Muşat, preşedinte al ADR Sud Muntenia, şi Mariana Vişan, director adjunct în aceeaşi instituţie – ambii fiind acuzaţi de abuz în serviciu asimilat infracţiunilor de corupţie, Marius Dragoş Constantinescu – pentru instigare la abuz în serviciu asimilat infracţiunilor de corupţie şi deturnarea licitaţiilor publice, şi Corina Elena Trandafir, beneficiar şi consultant în cadrul unor proiecte cu finanţare europeană, depuse la ADR Sud Muntenia – pentru instigare la abuz în serviciu, folosirea şi prezentarea, cu rea-credinţă, de documente, declaraţii false, inexacte  sau incomplete, din care rezulta achiziţionarea unor bunuri, executarea unor servicii şi executarea unor lucrări, obţinând pe nedrept fonduri europene, precum şi pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată.

    Potrivit procurorilor, în ianuarie 2014, Silvian Ciupercă şi-a folosit influenţa şi autoritatea conferită de funcţia de preşedinte al filialei PSD Ialomiţa pentru a asigura unei persoane postul de manager interimar la Spitalul Judeţean Ialomiţa.

    Ulterior, în perioada martie-aprilie 2014, după efectuarea unui control, de către Corpul de Control al Ministerului Sănătăţii, ar fi determinat un consilier din MS să întocmească un raport neconform realităţii. Astfel, din cuprinsul acestui raport au fost eliminate dispoziţii şi pasaje ce ar fi dus la sesizarea organelor de urmărire penală, “aducând-se atingere activităţii de control al Ministerului Sănătăţii şi încrederii publice”, susţin anchetatorii.

    “În perioada martie-aprilie 2014, l-a determinat pe acelaşi consilier să întocmească, în fals, raportul de control, prin omisiunea, cu ştiinţă, de a însera anumite împrejurări care ar fi putut duce la tragerea la răspundere penală, disciplinară sau administrativă a celor supuşi controlului”, au scris procurorii DNA în ordonanţa de punere în mişcare a acţiunii penale.

    Silvian Ciupercă mai este acuzat că, în perioada decembrie 2013-iulie 2014, i-ar fi determinat pe preşedintele ADR Sud Muntenia, Liviu Gabriel Muşat, Mariana Vişan, director adjunct al instituţiei şi un expert de la aceeaşi agenţie să amâne nejustificat vizitele de monitorizare la beneficiarii unor proiecte cu finanţare europeană, între care Elena Corina Trandafir, beneficiar şi consultant în proiecte depuse la ADR Sud Muntenia. “Astfel, s-a evitat ca beneficiarii acestor proiecte să suporte corecţii financiare în sumă de aproximativ 42.000 lei”, au precizat procurorii.

    Anchetatorii au mai stabilit că, în perioada aprilie-mai 2014, Silvian Ciupercă, abuzând de prerogativele funcţiei sale, “având un ascendent asupra subordonaţilor săi”, ar fi determinat membrii Comisiei de licitaţie din CJ Ialomiţa să atribuie nelegal contractul de concesiune SC Green Harvest SRL (ofertant clasat pe locul 2) şi a încheiat cu această societate contractul de concesiune, producând astfel un prejudiciu bugetului CJ de aproximativ 6.939.216,2 lei ( pe toată durata contractului de 35 de ani), respectiv echivalentul a 1.577.000 de euro.

    “În perioada 2010-2014, şi-a folosit influenţa şi autoritatea conferite de funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Ialomiţa şi de funcţia de preşedinte al unui partid, filiala Ialomiţa, în scopul obţinerii pentru SC Consult Invest SRL, reprezentată de Trandafir Corina Elena, de contracte de consultanţă şi servicii de proiectare oneroase cu primăriile comunale de pe raza judeţului Ialomiţa, contracte încheiate cu încălcarea dispoziţiilor OUG nr. 34/2006”, au mai arătat procurorii în documentul citat.

    De asemenea, procurorii îl acuză pe Silvian Ciupercă şi de faptul că, în perioada aprilie-mai 2014, împreună cu Cezar Gheorghe Vâlcan, “abuzând de funcţia de preşedinte al CJ Ialomiţa”, a pretins 5.000 de lei şi a primit 3.000 de lei de la o persoană, în schimbul prelungirii termenului unui contract de concesiune încheiat de Consiliul Judeţean Ialomiţa, cu titlu de sponsorizare a Muzeului Judeţean Ialomiţa, instituţie aflată în subordinea CJ.

    Anchetatorii au mai stabilit că, în anul 2014, cunoscând faptul că SC Ultex SA era în procedura falimentului şi nu putea, în mod legal, să încheie noi contracte, a solicitat unor reprezentanţi ai societăţii să încheie, în fals, un contract de sponsorizare a Liceului Teologic “Ioan Gură de Aur”, cu o dată anterioară, şi să facă astfel donaţia de ulei către unitatea de învăţământ.

  • Jon Stewart se retrage de la cârma emisiunii “The Daily Show”, după 16 ani – VIDEO

    Jon Stewart, în vârstă de 52 de ani, şi-a anunţat retragerea, care va avea loc mai târziu anul acesta, la finalul ediţiei de marţi a emisiunii difuzate de televiziunea Comedy Central, în faţa publicului din studio. Stewart, care prezintă “The Daily Show” din 1999, a declarat că nu are niciun plan anume referitor la cariera sa în viitor, dar a mulţumit pentru oportunitatea de a fi gazda show-ului de televiziune.

    “A fost un privilegiu extraordinar”, a spus Stewart, vizibil emoţionat. “A fost onoarea vieţii mele profesionale şi vă mulţumesc că v-aţi uitat, că v-aţi uitat din ură sau din orice alt motiv aţi ales să priviţi emisiunea”, a mai spus vedeta americană.

    Anunţul retragerii lui Stewart a venit după ce un alt nume important al televiziunii Comedy Central, fostul colaborator al “The Daily Show” Stephen Colbert, şi-a anunţat încheierea emisiunii-vedetă şi a renunţat la rolul de prezentator al emisiunii “The Colbert Report”. Colbert a părăsit această televiziune în luna decembrie, urmând să îl înlocuiască pe David Letterman la cârma emisiunii “The Late Show” difuzate de CBS.

    Emisiunea “The Daily Show”, care este difuzată de la New York, în fiecare seară din timpul săptămânii, la ora locală 23.00, la televiziunea Comedy Central, deţinută de Viacom Inc., va continua, a anunţat compania, dar deocamdată nu a fost numit niciun înlocuitor pentru Stewart.

    “Prin intermediul vocii şi viziunii sale unice, «The Daily Show» a devenit un simbol cultural pentru milioane de fani şi o platformă neegalată în ceea ce priveşte comedia pe teme politice, iar aceasta va rezista ani de acum înainte”, a declarat Michele Ganeless, preşedinte al Comedy Central.

    Jon Stewart l-a înlocuit, în urmă cu peste 15 ani, pe Craig Kilborn în rolul de gazdă a acestei emisiuni, care a câştigat mai multe premii Emmy şi Peabody.

    “17 ani este cea mai lungă perioadă din viaţa mea în care am reuşit să am acelaşi loc de muncă, de fapt sunt 16 ani şi cinci luni” a spus Stewart în emisiunea de marţi. “Concluzia este că sunt un angajat groaznic. Dar, în inima mea, ştiu că este timpul ca altcineva să aibă oportunitatea asta” a adăugat vedeta TV, facând publicul să îşi manifeste dezaprobarea.

    “The Daily Show” este urmărit, în medie, de peste un milion de telespectatori pe noapte, un public mult mai puţin numeros decât cel al competitorilor de la celelalte reţele de televiziune, dar Stewart a devenit disproporţionat de influent în cultura şi politica americană.

    Atacurile sale la adresa politicienilor aleşi sau care doresc să candideze, la adresa jurnaliştilor de televiziune şi a altor persoane publice, mai ales din partea dreaptă, conservatoare a spectrului politic, l-au transformat într-o personalitate apreciată de stânga politică.

    Nucleul bazei sale de fani este alcătuit din adulţi tineri. Într-un sondaj din 2004 realizat de Pew Research Center for the People and the Press, 21% dintre persoanele intervievate, cu vârsta între 18 şi 29 de ani, au citat “The Daily Show” ca sursă de informaţii din domeniul politic.

    Jon Stewart a prezentat de două ori gala de decernare a premiilor Oscar şi a debutat ca regizor în 2014, cu filmul “Rosewater”. Cariera sa în lumea divertismentului a început la New York, unde a fost actor de stand-up comedy, iar în 1993 a adus satira sa la televiziune, găzduind emisiunea “The Jon Stewart Show” la MTV.

    Emisiunea “The Daily Show” a fost o rampă de lansare pentru mai multe vedete. În afară de Stephen Colbert, printre acestea s-au numărat şi Steve Carell şi John Oliver.

  • Rusia acuză Ucraina că vrea să “rezolve militar” conflictul din est şi cere Germaniei s-o împiedice

    “Ne-ar plăcea să sperăm că Occidentul, inclusiv Germania, va influenţa, în sfârşit, regimul de la Kiev. În prezent, judecând după acţiunile recente ale autorităţilor de la Kiev, este clar că ei vor să rezolve militar criza” din estul Ucrainei, a declarat Grinin pentru agenţia rusă de stat RIA Novosti.

    Ambasadorul a subliniat că cei mai mulţi dintre liderii occidentali au declarat recent că nu există o soluţie militară la criza ucraineană, ci diplomatică.

    “Noi sperăm ca partenerii noştri occidentali vor trece de la vorbe la fapte şi vor începe să influenţeze autorităţile de la Kiev”, a adăugat el.

    Situaţia din regiunea ucraineană Donbas (est) s-a deteriorat dramatic în ultima perioadă, în pofida armistiţiului încheiat în seprembrie la Minsk între autorităţile ucrainene şi separatiştii proruşi.

    Liderii Rusiei, Ucrainei, Germanei şi Franţei – formatul Normandia – urmează să se întâlnească miercuri în capitala belarusă pentru a negocia un acord de pace.

     

  • Procesul lui DSK: Fostul şef al FMI afirmă că a participat la 12 petreceri în trei ani, dar neagă organizarea lor

    El a declarat că procurorii au exagerat frecvenţa “seratelor sale libertine”, participând la doar 12 astfel de petreceri în trei ani. Strauss-Kahn este acuzat că a ajutat la procurarea unor femei pentru o reţea de prostituţie cu baza la un hotel din Lille. El a respins însă acuzaţiile, afirmând că nu ştia că femeile sunt prostituate, relatează BBC News Online.

    Deşi recursul la prostituate nu este ilegal în Franţa, proxenetismul este. Procurorii au afirmat că Strauss-Kahn, în vârstă de 65 de ani, a jucat un rol central în facilitarea acestor serate, descriindu-l drept “regele petrecerilor”.

    Dacă va fi găsit vinovat, el riscă zece ani de închisoare şi o amendă de 1,5 milioane de euro.

    “Nu am comis nicio infracţiune, niciun delict”, a declarat Strauss-Kahn, marţi, în cadrul procesului. “Procuratura creează impresia unei activităţi frenetice”, a declarat el, adăugând că de fapt “au fost doar 12 petreceri în total – ceea ce înseamă patru pe an în trei ani”.

    Strauss-Kahn a negat, de asemenea, că ar fi organizat petrecerile la care a participat. “Nu sunt în niciun caz organizatorul acestor petreceri. Nu am timp să organizez vreo petrecere”, a precizat el.

    Fostul director al FMI, cunoscut şi sub acronimul DSK, ar urma să fie audiat timp de trei zile.

     

  • Vladimir Putin i-a oferit o armă Kalaşnikov omologului său egiptean, cu ocazia unei vizite la Cairo

    Liderul rus se află într-o vizită oficială în Egipt alături de câţiva oficiali ruşi de rang înalt, în condiţiile în care cele două ţări încearcă să arate că nici una dintre ele nu cedează în faţa Occidentului.

    Putin a fost întâmpinat luni seara pe aeroportul din capitala egipteană chiar de al-Sisi, pe covorul roşu, flancat de soldaţi, după care cei doi preşedinţi au mers la Opera din Cairo, unde au urmărit fragmente din Lacul Lebedelor şi Aida. Ulterior, cei doi preşedinţi au luat cina împreună, înconjuraţi de numeroşi oficiali.

    Preşedintele egiptean a primit în dar o armă Kalaşnikov AK-47 de la omologul său rus, un cadou care ar putea anunţa semnarea unui acord în valoare de 3,5 miliarde de dolari prin care Rusia să furnizeze armament Egiptului.

    De asemenea, cei doi preşedinţi ar putea încheia un nou acord comercial şi ar urma să pună bazele unui tratat antiterorist între Rusia şi Egipt. În condiţiile în care Moscova este vizată de sancţiuni din partea statelor occidentale, care o acuză de implicare în conflictul din estul Ucrainei, Egiptul s-a oferit să crească exporturile agricole în Rusia cu 30 de procente.

  • Obama l-a AVERTIZAT pe Putin la telefon, înainte de negocierile de la Minsk: “Costurile pentru Rusia vor creşte dacă îşi continuă acţiunea agresivă în Ucraina”

    Obama a subliniat “importanţa de a profita de oportunitatea reprezentată de negocierile dintre Rusia, Franţa, Germania şi Ucraina în vederea ajungerii la o soluţionare pe cale paşnică” a violenţelor din estul Ucrainei, potrivit Casei Albe.

    Preşedintele american a declarat luni că nu a decis încă dacă să trimită sau nu armament şi echipament forţelor ucrainene, insistnd că doreşte soluţionarea pe cale diplomatică a crizei. El a apreciat, într-o conferinţă de presă susţinută împreună cu cancelarul german Angela Merkel, că şansele unei soluţii militare în Ucraina sunt “slabe”.

    “Dacă Rusia îşi continuă acţiunea agresivă în Ucraina, inclusiv prin trimiterea de trupe, armament şi finanţarea separatiştilor, costurile pentru Rusia vor creşte”, l-a avertizat Obama lui Putin, potrivit Casei Albe.

    Uniunea Europeană şi Washingtonul au decis să nu trimită un ajutor “letal” Ucrainei, în pofida unor îndemnuri ale unor congresmeni din ambele tabere şi ale unor foşti oficiali din cadrul administraţiei americane de a trimite armament forţelor guvernamentale asediate de rebeli proruşi în estul Ucrainei.

    Merkel şi preşedintele francez Francois Hollande s-au întâlnit cu Putin la Moscova, la sfârşitul săptămânii, într-o încercare de a ajunge la un acrod de pace, dar fără rezultat.

    Europenii vor încerca acest lucru din nou, miercuri, în capitala belarusă Minsk.

  • Apple a devenit prima companie evaluată la peste 700 de miliarde de dolari

    Acţiunile Apple au crescut cu 1.9% până la 122 de dolari, devenind prima companie care termină o zi de tranzacţionare cu o valoare de peste 700 de miliarde de dolari. Apple era evaluată, la finalul zilei de marţi, la 710 miliarde de dolari.

    Este cea mai mare valoare înregistrată vreodată de o companie. Luând însă şi inflaţia în calcul, recordul rămâne cel stabilit de Microsoft în 1999, atunci când compania condusă de Bill Gates a fost evaluată, estimând valoarea de astăzi a dolarului, la peste 870 de miliarde de dolari.

    Apple a raportat o creştere de 30% a veniturilor, la 74,6 miliarde de dolari, în primul trimestru fiscal (octombrie-decembrie). Profitul net a urcat cu 38%, la nivelul record de 18 miliarde de dolari.