BusinessMagazin

Blog

  • Educaţia financiară ar putea reduce 
probleme precum împrumuturile în monedă străină sau explozia cardului de credit

    Nu consider creditul într-o monedă străină sau explozia cardului de credit ca reprezentând probleme sociale, ci fe-nomene caracteristice etapelor de dezvoltare a sistemului bancar autohton, care pot apărea şi din cauza lipsei culturii financiare.

    Trebuie să înţelegem că riscul valutar e dificil de estimat chiar şi de investitorii profesionişti, deoarece cursul de schimb e influenţat de o multitudine de factori interni şi externi.

    Educaţia financiară ar putea reduce într-o mare măsură existenţa unor astfel de probleme, prin asumarea responsabilă de către client doar a riscurilor financiare pentru care acesta dispune de abilitatea (capacitatea financiară) şi dorinţa (con-fortul psihic) de a le suporta. Prin studierea educaţiei financiare în şcoală, elevii de astăzi, respectiv viitorii consumatori de produse şi servicii bancare, vor putea fi mai bine informaţi şi pregătiţi, în sensul formării unei gândiri şi a unui mod de abordare corecte atunci când se vor confrunta cu astfel de probleme, şi, nu în ultimul rând, vor avea abilităţile necesare pentru a purta o discuţie (în calitate de client) cu un specialist bancar, astfel încât, apoi, să poată lua decizia singuri, în perfectă cunoştinţă de cauză.

    Educaţia financiară ar putea contribui la creşterea responsabilităţii viitorilor clienţi bancari în ceea ce priveşte limita de îndatorare, însuşirea unor noţiuni de bază legate de evoluţia cursului de schimb, a inflaţiei şi respectiv a legăturii dintre acestea şi nivelul ratelor la împrumut, regula de bază fiind de a nu te îndatora cu mai mult de o treime din totalul veni-turilor, lucru subliniat şi de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. Dacă populaţia ar fi beneficiat de cunoştinţe în materie de educaţie financiară, asemenea fenomene negative ar fi putut fi evítate.

    Efectele deprecierii leului (creşterea cursului de schimb) au contribuit la scăderea capacităţii de rambursare a creditelor în valută a populaţiei şi au reprezentat o cauză importantă a erodării veniturilor disponibile; cauza acestei înrăutăţiri a con-stituit-o disproporţia evidentă dintre creanţele şi angajamentele în valută ale populaţiei. Acest lucru a determinat BNR să adopte, de-a lungul timpului, numeroase măsuri de prudenţă bancară, menite să tempereze creşterea îndatorării în valută a clienţilor neasiguraţi la riscul valutar. Deprecierea leului a avut repercusiuni negative nu numai asupra activităţii economice în general, dar şi a băncilor în special, prin creşterea ratei de neperformanţă a creditelor din portofoliile acestora.

    Prin studierea disciplinei Educaţie financiară, elevul, viitorul consumator de produse şi servicii bancare, va fi ajutat să adopte un stil de viaţă chibzuit, care să încurajeze economisirea. În acest sens, disciplina Educaţie financiară urmăreşte modelarea unui comportament pe termen lung al populaţiei.

    CONTINUAREA ÎN PAGINA URMĂTOARE

  • Adriean Videanu, aflat sub control judiciar, a fost la Secţia 12 Poliţie

    Fostul ministru al Economiei Adriean Videanu a ajuns la Secţia 12 Poliţie mai devreme decât ora stabilită săptămâna trecută, cu poliţiştii supraveghetori. Conform programului stabilit în cadrul măsurii controlului judiciar, Videanu trebuie să se prezinte la Secţia 12 Poliţie în zilele de marţi şi joi, la ora 09.00.

    Videanu a fost eliberat din arest în 6 februarie, după ce instanţa supremă a dispus cercetarea fostului ministru sub control judiciar, în dosarul disjuns din cel al despăgubirii ilegale de la ANRP, în care este acuzat de complicitate la abuz în serviciu. Fostul ministru al Economiei a stat în arest preventiv din 31 ianuarie până în 6 februarie.

    În acelaşi dosar sunt arestaţi preventiv fosta şefă a DIICOT Alina Bica, consilierul acesteia Florentin Mihăilescu, Dorin şi Alin Cocoş.

    Pe durata controlului judiciar, respectiv din 6 februarie până la 6 aprilie inclusiv, Adriean Videanu are interdicţie să părăsească ţara fără încuviinţarea procurorilor şi să se apropie sau să comunice cu Alina Bica, Dorin Cocoş, Alin Cocoş şi Ionuţ Mihăilescu, precum şi cu martorul Mihai Cristian Atănăsoaei.

    De asemenea, Videanu este obligat să se prezinte la Poliţie în zilele stabilite prin programul de supraveghere, să meargă la procurori şi în instanţă ori de câte ori este chemat şi să anunţe dacă îşi schimbă locuinţa.

    Adriean Videanu este urmărit penal pentru complicitate la abuz în serviciu. Potrivit procurorilor, Alina Bica, în februarie 2014, printr-o ordonanţă dată ca procuror-şef al DIICOT, cu încălcarea prevederilor legale de competenţă, a ridicat sechestrul asigurator asupra unui număr de 80 de acţiuni ale lui Videanu, care fusese dispus de procurorul ce instrumenta dosarul Romgaz-Interagro, în care fostul ministru este cercetat.

  • Un zbor al companiei Ryanair pe ruta Bucureşti-Dublin a fost deviat către un aeroport german

    Avionul, care efectua zborul FR7347, a anunţat că are o urgenţă medicală la bord la scurt timp după ora 22.00 GMT (00.00 ora României) şi a aterizat în siguranţă după câteva minute pe aeroportul Koln Bonn, potrivit www.bbc.com/news.

    “Zborul de la Bucureşti la Dublin a fost deviat către Koln după ce unui client i s-a făcut rău la bord”, a precizat compania într-un comunicat citat de Irish Independent. “Aeronava a aterizat normal, iar clientul a fost întâmpinat de personalul medical, care l-a debarcat pentru a-i administra tratament. Aeronava urmează să plece în scurt timp către Dublin“, a continuat compania.

    Un purtător de cuvânt al aeroportului din Dublin a declarat că avionul urma să ajungă la Dublin la ora locală 00.45 (02.45 ora României). “Ryanair îşi cere scuze sincer de la clienţii afectaţi pentru această scurtă întârziere”, a conchis compania.

  • FMI: România se menţine vulnerabilă la şocuri externe

    “Ȋn urma crizei mondiale, economia românească a corectat în mare parte dezechilibrele interne şi externe prin intermediul unui mix de politici macroeconomice solide. Cu toate acestea, convergenţa a stagnat şi infrastructura publică precară s-a dovedit a fi o piedică principală pentru o traiectorie de creştere mai puternică. Ȋn acelaşi timp, România se menţine vulnerabilă la şocuri externe, iar remedierea bilanţurilor nu este încă finalizată. Pe mai departe, politicile macroeconomice sustenabile trebuie combinate cu măsuri de eficientizare a cheltuielilor publice – în mod special accelerarea absorbţiei de fonduri UE pentru modernizarea infrastructurii publice – de revigorare a reformelor ce trenează în sectorul întreprinderilor ce stat şi rezolvarea moştenirilor lăsate de criză în sectorul financiar”, se arată într-o declaraţie a misiunii FMI privind consultările periodice potrivit articolulului IV din statutul instituţiei.

    Potrivit articolului IV, misiunile sunt efectuate ca parte a consultărilor periodice, de regulă anuale, în contextual unei solicitări de utilizare a resurselor FMI, ca parte a discuţiilor programelor aflate sub monitorizarea experţilor sau ca parte a altor forme de monitorizare de către experţi a evoluţiilor economice.

    Într-o declaraţie separată transmisă de FMI după misiunea de evaluare a acordului stand-by se spune că, în pofida progreselor importante înregistrate, unele subiecte rămân deschise şi discuţiile vor continua de la sediile FMI şi Comisiei Europene în săptămânile următoare.

    Premierul Victor Ponta a anunţat luni că Guvernul nu a ajuns la un acord cu FMI şi CE în actuala misiune de evaluare, cele două instituţii cerând creşterea abruptă a preţului la gaze pentru populaţie şi CET-uri din aprilie şi restructurarea masivă a companiilor energetice Hunedoara şi Oltenia.

    Ponta a precizat că, în aceste condiţii, nu va fi semnată o scrisoare de intenţie şi că discuţiile pe aceste două puncte de divergenţă, anunţate anterior de MEDIAFAX, vor continua în aprilie, acordul rămânând însă în vigoare.

    Experţii FMI notează, în declaraţia pribind consultările pe baza articolului IV, că PIB-ul a revenit anul trecut la nivelul anterior crizei, iar momentumul de creştere se consolidează. Consumul privat şi exporturile puternice au susţinut relansarea economică anul trecut, investiţiile rămânând în acest timp modeste. Experţii anticipează o creştere reală a PIB de 2,7% în anul 2015 şi de 2,9% în 2016. Principala forţă motrice a acestei creşteri se preconizează a fi consolidarea consumului privat – pe fondul unei creşteri puternice a salariului real, al preţurilor scăzute la petrol şi al unor rate ale dobânzii ce au atins niveluri minime record. Pe măsură ce creşterea internă se întăreşte, deficitul de cont curent este prognozat a se mări puţin în acest an. Este probabil ca inflaţia scăzută importată şi un output gap ce se menţine în domeniul negativ să păstreze inflaţia considerabil sub ţinta vizată în cea mai mare parte a anului 2015.

    Riscurile aferente prognozei sunt mai degrabă ca aceasta să fie prea pozitivă. O volatilitate reînnoită pe piaţa financiară mondială sau în zona euro, precum şi o perioadă prelungită de creştere lentă şi inflaţie scăzută în zona euro ar putea exercita presiuni asupra economiei româneşti. Datorită comerţului şi legăturilor financiare relativ limitate cu Rusia şi Ucraina, efectele directe generate de evoluţiile geopolitice ar trebui să fie însă gestionabile. Pe plan intern, în absenţa reformelor atât de necesare, continuarea unei absorbţii slabe de fonduri UE ar întârzia modernizarea atât de necesară a infrastructurii, notează experţii FMI.

    Creşterea economică potenţială este proiectată în prezent la aproximativ 3% pe termen mediu. Misiunea estimează că impulsionarea substanţială a absorbţiei de fonduri UE, conducând la o infrastructură de densitate mai mare şi de calitate mai bună ar putea majora această creştere cu aproximativ 0,5 puncte procentuale pe an, pe termen mediu.

    Romania a continuat să îşi reducă vulnerabilităţile fiscale. Ȋn ultimii şase ani România s-a bazat în principal pe reducerea de cheltuieli pentru a aduce deficitul fiscal la 1,9% din PIB în anul 2014, o reducere cu 7 puncte procentuale în termeni structurali. Ţinta de deficit pe anul 2015, de 1,8% din PIB, va contribui la aşezarea datoriei publice pe o traiectorie descendentă şi la întărirea rezistenţei finanţelor publice. Pe mai departe, politica fiscală va fi ancorată de obiectivul bugetar pe termen mediu (MTO).

    FMI arată că se acumulează însă presiuni pe partea de cheltuieli. Pentru soluţionarea deficitului tot mai mare de infrastructură se impun investiţii publice mai eficiente, determinate de o absorbţie mai mare de fonduri UE. Ȋn pofida unui trecut marcat de cheltuieli de capital peste media celorlalte ţări similare ei, densitatea infrastructurii din România este relativ scăzută, în timp ce calitatea acesteia este percepută ca fiind cea mai slabă din UE, reflectând o irosire a resurselor cheltuite şi o planificare precară pe termen mediu, în pofida unor eforturi ce au fost realizate în scopul mai bune prioritizări a proiectelor.

    Totodată, autorităţile îşi propun ca în anii ce urmează să majoreze în mod permanent cheltuielile dedicate armatei şi se vor confrunta cu presiuni de cheltuieli sociale determinate de îmbătrânirea populaţiei precum şi cu obligaţiile contingente generate de hotărârile judecătoreşti referitoare la despăgubiri aferente restituirii proprietăţilor şi la alte plăţi.

    Deci, reformele structurale fiscale vor fi esenţiale pentru consolidarea ajustării fiscale. Ȋn mod special, mobilizarea de venituri este mult sub potenţial în ciuda unor eforturi de îmbunătăţire a administrării fiscale. Pe parte de cheltuieli, sunt necesare o mai bună gestionare şi planificare a cheltuielilor publice şi o mai bună administrare a proiectelor, în vederea eficientizării şi susţinerii unei deplasări în cadrul resurselor bugetare către proiectele finanţate din fonduri UE. Ȋn acelaşi timp, continuarea reformelor în domeniul sanitar ar putea rezolva problema cheltuielilor proiectate la niveluri mai mari din domeniul sănătăţii. Până când aceste reforme vor produce rezultate, nu există spaţiu pentru reducerea cotelor de impozitare decât dacă astfel de măsuri sunt integral compensate prin alte măsuri fiscale.

    Misiunea susţine adoptarea în continuare de paşi de relaxare în contextul unor anticipaţii inflaţioniste din ce în ce mai scăzute, al unor preţuri la petrol puternic scăzute, al unui output gap persistent negativ şi al relaxării monetare a BCE. Misiunea mai recomandă de asemenea o tranziţie a conduitei de politică monetară către un regim mai integral de ţintire a inflaţiei prin reducerea rolului cursului de schimb în cadrul de politici şi continuarea procesului de reducere a coridorului ratei dobânzii. Aceasta ar putea contribui la întărirea clarităţii semnalelor de politică monetară şi a canalului de transmitere.

    Cursul de schimb este în prezent în concordanţă cu principiile fundamentale pe termen lung. Totodată, acoperirea rezervelor este în general adecvată conform celor mai multe unităţi de măsurare a gradului de adecvare a rezervelor. Pe mai departe, misiunea recomandă limitarea intervenţiilor pe piaţa valutară menite să calmeze excesul de volatilitate şi menţinerea unei atitudini prudente cu o acumulare moderată de rezerve în vederea reducerii continue a riscurilor externe.

    Progresele amestecate în domeniul reformelor structurale obstrucţionează perspectivele de creştere pe termen mediu ale României. Prevalenţa întreprinderilor de stat (ȊS) ineficiente în sectoarele de transporturi si energie au împiedicat prestarea unor servicii publice de calitate mai bună şi modernizarea infrastructurii. Deşi arieratele ȊS au fost substanţial reduse (cu aproximativ 1½ procente dinPIB de la finele anului 2012) şi situaţia financiară a unora dintre ȊS mari s-a îmbunătăţit în ultima vreme, slăbiciunea financiară a altora continuă să reprezinte o povară pentru bugetul statului, fie în mod direct prin transferuri, fie în mod indirect, prin venituri nerealizate.

    O mai bună guvernanţă corporativă a ȊS, concept ce încă mai trebuie să fie adoptat pe deplin şi care a suferit o înrăutăţire mai ales în anul 2014, ar îmbunătăţi performanţele ȊS şi serviciile pe care acestea le prestează publicului. Ȋn continuare, pentru a reclădi credibilitatea reformelor, se impune implementarea cu stricteţe a principiilor de bună guvernanţă, susţinute de un cadru legal mai puternic şi de un mecanism eficient de asigurare a aplicării cadrului legal.

    Ȋmbunătăţirea eficienţei în funcţionare a multor ȊS mari va presupune restructurarea agresivă şi, în unele cazuri, lichidarea. Implicarea sectorului privat prin deţinerea de pachete minoritare sau majoritare de acţiuni constituie de asemenea un instrument util prin care se poate aduce expertiză şi finanţare ş prin care se poate spori şi transparenţa. Ofertele publice iniţiale de succes la trei companii energetice mari arată calea de urmat pentru un rol mai puternic pe care trebuie să îl joace capitalul privat în viitor. Sectorul de transporturi însă trebuie să recupereze rapida întârzierea faţă de aceste evoluţii.

    România trebuie de asemenea să construiască pe progresele înregistrate în îmbunătăţirea politicii de preţuri în sectorul energetic. Dereglementarea pieţei gazelor şi electricităţii pentru consumatorii industriali reprezintă o realizare majoră. Aceasta ar trebui urmată de reînceperea procesului de dereglementare a tarifelor la gaze pentru consumatorii casnici, asigurând în acelaşi timp sprijin suplimentar celor mai vulnerabili consumatori.

    Impulsionarea perspectivelor de creştere pe termen mediu mai presupune şi continuarea eforturilor de încurajare a unei mai mari participări pe piaţa muncii. Accentul ar trebui pus pe tineri, pe cei cu calificare slabă şi pe femei, categorii în rândul cărora participarea pe piaţa formală a muncii este mult sub nivelul mediei UE. Printre măsurile recomandate se numără implementarea noilor programe de pregătire vocaţională, menţinerea competitivităţii salariale pentru cei cu salarii mici prin intermediul unor majorări moderate ale salariului minim şi prin reducerea în continuare a taxării muncii pentru categoriile cu venituri mici prin măsuri ţintite, finanţate preferabil prin măsuri de lărgire a bazei.

    Sectorul bancar continuă să menţină rezerve suficiente de capital, de lichiditate şi de provizionare şi calitatea activelor s-a îmbunătăţit. Ca urmare a unui plan de acţiune cuprinzător al BNR, împrumuturile neperformante au fost reduse în anul 2014 cu aproximativ 8 puncte procentuale din totalul împrumuturilor dar procesul de reparare a bilanţurilor băncilor nu este încă finalizat. Băncile au eliminat de asemenea ecartul de provizionare, ajungând cu acoperirea la un nivel prudent. Testele de stress ale BNR arată că gradul de solvabilitate al sectorului bancar ar rezista în general la scenarii grave, dar în câteva bănci este necesar capital adiţional. Presiunile determinate de aprecierea francului elveţian sunt gestionabile pentru sistemul bancar, dată fiind ponderea redusă a împrumuturilor în franci elveţieni. Misiunea a încurajat restructurarea voluntară bilaterală, cu luarea în considerare a capacitatea de rambursare a împrumutului de către debitor.

    Reîntinerirea intermedierii financiare continuă să rămână o provocare. Procesul de deleveraging din partea băncilor străine (scăderea investiţiilor) a încetinit dar conjugat cu alţi factori pe parte de ofertă a ţinut pe loc relansarea creşterii creditului. Pe partea cererii, penuria de împrumuturi bancabile şi gradul relativ mare de îndatorare al IMM-urilor au contribuit la creşterea negativă a creditului de la mijlocul anului 2013. Asigurarea posibilităţilor de finanţare bancară pe termen lung – inclusiv prin adoptarea legii obligaţiunilor garantate – şi consolidarea instrumentelor de sprijin existente pentru creditarea IMM-urilor ar favoriza intermedierea, în asociere cu rate ale dobânzilor situate la minime record şi cu redresarea permanentă a economiei.

    România se găseşte în procesul de modernizarea a regimului insolvenţei dar încă nu există toate elementele care să asigure eficacitatea acestuia. Noua lege a insolvenţei companiilor încă mai trebuie testată. Ȋnainte de adoptarea unei nou legi a insolvenţei persoanelor fizice trebuie realizată o analiză de impact şi o consultare cu toate părţile implicate şi trebuie creat tot suportul instituţional necesar. Aceasta ar asigura o implementare adecvată a noului cadru şi ar oferi celor cu datorii nesustenabile un start nou fără a periclita cultura de onorare a plăţilor, mai notează FMI.

    Sectorul financiar nebancar şi supraveghetorul acestuia se confruntă cu provocări majore. Există o iniţiativă de eliminare a barierelor din calea dezvoltării pieţei de capital, legea revizuită a pieţei de capital nefiind încă adoptată. Totodată, piaţa asigurărilor este tulburată de probleme de insolvenţă şi de slabe practici de activitate ce trebuie abordate cu fermitate de autoritatea de supraveghere în domeniu, se mai spune în declaraţia FMI privind consultările pe baza articolului IV.

    Opiniile exprimate în declaraţie sunt cele ale experţilor FMI, nereprezentând neapărat poziţia Comitetului Director al FMI. Pe baza constatărilor preliminare ale misiunii, experţii vor elabora un raport care, condiţionat de aprobarea conducerii, va fi prezentat Comitetului Director al FMI spre discuţii şi adoptarea unei decizii.

     

     

    .

  • Hotărârile de încuviinţare a urmăririi penale şi a arestării preventive în cazul Elenei Udrea, publicate în Monitorul Oficial

    Camera Deputaţilor a dat luni şase voturi distincte, cu bile, pentru solicitările justiţiei în privinţa Elenei Udrea, toate cererile fiind aprobate.

    Astfel, forul legislativ a aprobat cererea privind începerea urmăririi penale a Elenei Udrea în dosarul “Gala Bute”, fiind înregistrate 285 de voturi “pentru” şi 49 “împotrivă”. Solicitarea procurorului general al Parchetului de pe lângă ÎCCJ s-a referit la formularea cererii de urmărire penală împotriva deputatului Elena Udrea, fost ministru al dezvoltării regionale şi turismului, pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, în dosarul nr.50/P/2014 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

    Camera Deputaţilor a aprobat apoi cererea privind încuviinţarea extinderii urmăririi penale în dosarul ”Gala Bute”. Proiectul de hotărâre a Camerei Deputaţilor întocmit ca urmare a solicitării procurorului general al Parchetului de pe lângă ÎCCJ, referitoare la formularea cererii de urmărire penală împotriva deputatului Elena Udrea, fost ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului, pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, în dosarul nr.50/P/2014 al DNA, a fost adoptat cu 278 voturi pentru şi 50 împotrivă.

    Camera a aprobat, luni seară, şi încuviinţarea cererii de arestare preventivă formulată în dosarul “Gala Bute” în privinţa Elenei Udrea. Rezultatul votului la proiectul de hotărâre referitor la cererea ministrului justiţiei, însoţită de solicitarea Parchetului de pe lângă ÎCCJ, de încuviinţare a arestării preventive a deputatului Elena Udrea, formulată în dosarul nr.50/P/2014 al DNA, a fost de 219 voturi “pentru” şi 102 “împotrivă”.

    Un al patrulea vot a vizat cererea de urmărire penală în dosarul Microsoft în privinţa Elenei Udrea. Camera a aprobat, cu 243 voturi “pentru” şi 50 “împotrivă”, proiectul de hotărâre întocmit în urma solicitării procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, referitoare la formularea cererii de urmărire penală împotriva deputatului Elena Udrea, fost ministru al dezvoltării regionale şi turismului, pentru săvârşirea infracţiunilor de trafic de influenţă, spălare de bani şi fals în declaraţii de avere, în dosarul nr.880/P/2014 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

    Camera Deputaţilor a aprobat de asemenea solicitarea de încuviinţare a reţinerii şi arestării preventive a deputatului în dosarul Microsoft. Camera a aprobat, cu 202 voturi ”pentru” şi 65 ”împotrivă”, cererea ministrului justiţiei, însoţită de solicitarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de reţinere şi arestare preventivă a deputatului Elena Udrea, formulată în dosarul nr.880/P/2014 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

    Camera a aprobat, luni seară, şi cererea formulată în cazul Elenei Udrea privind încuviinţarea arestării preventive prin înlocuirea controlului judiciar, în dosarul Microsoft. Proiectul de hotărâre a Camerei Deputaţilor aferent cererii ministrului Justiţiei, însoţită de solicitarea Parchetului de pe lângă ÎCCJ, de încuviinţare a arestării preventive a deputatului Elena Udrea, prin înlocuirea controlului judiciar dispus la data de 29.01.2015, formulată în dosarul nr.880/P/2014 al DNA, a fost adoptat cu 152 de voturi “pentru” şi 82 “împotriv㔑.

  • Cercetătorii australieni cer ca grăsimea să fie considerată al şaselea gust primar

    “Dovezile pe care le avem acum sunt clare şi îndeajuns de copleşitoare pentru a numi grăsimea un gust”, a declarat Russell Keast de la Universitatea Deakin din Melbourne, informează theguardian.co.uk.

    O echipă de cercetători de la Universitatea Deakin a publicat un articol în Flavour Journal în care susţine că al şaselea gust primar este grăsimea.

    În ciuda faptului că grăsimea a fost catalogată drept un gust în anul 330 înaintea erei noastre de către Aristotel, în timpurile moderne a fost asociată cu textura, eliberarea de arome şi proprietăţile termice ale mâncării şi nu cu simţul gustului.

    Pentru foarte mult timp, doar patru gusturi primare au fost luate în considerare, iar umami a fost acceptat abia în 2002.

    Pentru ca grăsimea să fie considerată un gust, trebuie să îndeplinească cinci criterii.

    În articolul “Is Fat the Sixth Taste Primary? Evidence and Implications”, profesorul Keast descrie cum grăsimea îndeplineşte aceste criterii, care includ condiţia ca limba să aibă receptori pentru detectarea acizilor graşi.

    Cercetătorii cred că aceste descoperiri ar putea fi utile în lupta împotriva obezităţii la nivel mondial.

    Un studiu anterior al aceleiaşi echipe, care a fost efectuat pe 500 de voluntari timp de mai mulţi ani, a arătat că oamenii care sunt sensibili la gustul grăsimii mănâncă mai puţin.

    “Trebuie să punem mult mai multă grăsime în testele pe care le efectuăm pe oameni obezi şi supraponderali pentru ca aceştia să o poată identifica, comparativ cu cazul persoanelor cu o greutate normală. Există această relaţie cu dieta care pare să fie foarte importantă”, au spus cercetătorii în articolul publicat în revista Flavour Journal.

  • Primul discurs al preşedintelui Klaus Iohannis în Parlament: Să renunţăm la populism şi electoralism

    ”Priviţi prezenţa mea ca un semn de respect şi deschidere pentru puterea legiuitoare. Ca preşedinte al României, îmi asum, astfel, o relaţie de colaboarea instituţională corectă şi de parteneriat cu Parlamentul”, a spus preşedintele în discursul său, menţionând că ”un asememea parteneriat răspunde spiritului Constituţiei şi aşteptărilor cetăţenilor, dar are şi însemnate raţiuni practice”.

    Potrivit preşedintelui Iohannis, ”puterile statului, deşi separate, sunt de fapt chemate să lucreze împreună în serviciul cetăţenilor”.

    ”Progresul unei naţiuni nu se poate naşte din conflict permanent între cei chemaţi să o reprezinte, ci din efortul lor comun. Momentul de astăzi nu va rămâne unul singular, în mandatul meu. În spiritul acestui parteneriat, o să vin în faţa dumneavoastră la începutul fiecărei sesiuni parlamentare, pentru a vorbi despre priorităţi, temele care îi preocupă pe români şi despre soluţiile posibile”, a anunţat şeful statului.

    Preşedintele a mai menţionat că ”mesajul transmis astăzi de la tribuna Parlamentului vine în urma consultărilor pe care le-a avut cu partidele politice, cu preşedinţii celor două Camere şi cu reprezentanţi ai societăţii civile”.

    ”Acesta este modul în care înţeleg să dau conţinut rolului de mediator şi de integrator al preşedintelui”, a mai spus Iohannis, precizând că îşi doreşte un Parlament puternic, pentru că un Parlament slab înseamnă o verigă slabă în construcţia democratică.

    Preşedintele Klaus Iohannis a arătat că este important ca şi acţiunile Parlamentului deopotrivă să fie în acelaşi sens. Un parlament ferm în materie de integritate, corect în raport cu cererile justiţiei, responsabil în actul de legiferare, activ în atribuţiile de control şi transparent în conduită va fi cu siguranţă privit altfel de cetăţeni.

    Preşedintele a arătat că a constatat cu bucurie că există deschidere faţă de reformarea instituţiilor politice pe care le reclamă intrarea într-o nouă etapă a consolidării democratice, pe care cetăţenii României o doresc.

    ”Pentru o transformare profundă de sistem, va trebui să renunţăm la câteva practici. În primul rând, să renunţăm la populism şi la electoralism”, a declarat Klaus Iohannis.

    El a spus că prin populism înţelege ”să nu propui măsuri care afectează arhitectura statului şi a instituţiilor, fără argumente doar pentru a putea atrage voturi”, iar prin electoralism înţelege ”să gândeşti măsuri şi sisteme de vot de natură să maximizeze câştigul electoral al unui partid sau altuia, la un moment dat”.

    Klaus Iohannis a afirmat că, în acest fel, nu se poate construi un stat.

    ”Trebuie să avem tăria să recunoaştem că din cauza populismului şi electoralismului suntem astăzi, aici. Nu în sens de vină, ci de responsabilizare, acum când avem şansa de a îndrepta lucrurile. În unele cazuri, deşi se ştia că nu sunt eficiente, au fost create reguli care răspundeau unor interese electorale de conjunctură. În alte situaţii, temerile publicului au fost deliberat alimentate, pentru a distruge, iar conflictul politic a umbrit orice dezbatere aşezată. Totul a fost subsumat unui război politic, lipsit de sens pe termen lung, dar consumator de energii şi distrugător de speranţe”, a mai precizat preşedintele Iohannis.

     

  • Marine Le Pen pledează pentru negocieri cu Rusia în scopul federalizării Ucrainei

    “Eu aş fi iniţiat negocieri diplomatice cu Rusia pentru federalizarea Ucrainei chiar înaintea referendumului privind statutul Crimeei”, a declarat Marine Le Pen, criticând planul de pace prezentat de cancelarul Germaniei, Angela Merkel, şi de preşedintele Franţei, François Hollande.

    “François Hollande şi Angela Merkel ascultă de preşedintele Statelor Unite, Barack Obama. Se comportă precum valeţi ai americanilor. Dar americanii vor să lanseze un război în Europa”, a adăugat Marine Le Pen.

    “În momentul de faţă, Guvernul Ucrainei este cel care bombardează civili. Această situaţie ar trebui să îi scandalizeze pe susţinătorii drepturilor omului. Nu cred în ipoteza privind prezenţa armatei ruse în estul Ucrainei. Suntem în plin război şi nimeni nu spune adevărul”, a subliniat Marine Le Pen.

    “Vladimir Putin trebuie să ne fie partener. De câţiva ani, există o formă de război rece în relaţia cu Rusia. Acest lucru este stupid din punct de vedere economic, dar şi din punct de vedere geopolitic, pentru că facilităm apropierea Rusiei de China”, a încheiat Marine Le Pen.

  • Vâlcov: România nu va ieşi pe pieţele externe de împrumut în prima jumătate a anului

    “Chiar am discutat şi până la sfârşitul anului ne permitem să reducem acel buffer pe care anul trecut vi-l prezentam că a ajuns la 7 miliarde (euro – n.r.). România, cel puţin pe piaţa externă, în prima jumătate a anului nu va solicita niciun împrumut, iar pentru a doua jumătate, dacă condiţiile din piaţă sunt extrem de favorabile, şi aici ne referim la sub 2,5% dobândă în valută la termen de peste 10 ani, atunci ne putem gândi. Dar deja suntem în situaţia ca, după prima lună a anului, România are un excedent bugetar de 3,54 miliarde lei”, a declarat Vâlcov în conferinţa de presă susţinută alături premierul Victor Ponta, la finalul misiunii FMI în România.

    Anul 2014 s-a încheiat cu un deficit bugetar de 1,85% din PIB, sub ţinta planificată de 1,97% din PIB. Pentru acest an, Executivul a convenit cu FMI şi CE o ţintă de deficit bugetar cash de 1,83% din PIB.

    Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, declara la finele lunii ianuarie că România intenţionează să emită eurobonduri pe pieţele externe în februarie-martie, iar discuţia despre conversia creditelor în franci la cursul istoric ar putea avea ca impact creşterea CDS, ceea ce ar însemna costuri mari la o emisiune de 1 miliard de euro.

    CDS (credit default swap) reprezintă costul asigurării datoriilor României împotriva riscurilor de neplată.

    La începutul anului, oficiali ai Ministerului Finanţelor au declarat că România intenţionează să vândă obligaţiuni pe pieţele externe în prima jumătate a acestui an şi încearcă să extindă maturitatea medie a datoriei prin vânzarea de eurobonduri cu termen de peste 10 ani.

    Ministerul Finanţelor a anunţat că vrea să atragă în acest an până la 40 de miliarde de lei prin vânzarea de certificate de trezorerie şi obligaţiuni pe piaţa internă, la care ar urma să se adauge maxim 3 de miliarde de euro de pe pieţele externe şi fonduri atrase de la instituţiile financiare internaţionale.

    Anul trecut, Finanţele au împrumutat din piaţa internă 40,56 miliarde lei şi 928,7 milioane euro prin vânzare de titluri de stat. La aceste împrumuturi se adaugă sume atrase de pe pieţele internaţionale, respectiv 2 miliarde dolari şi 2,75 miliarde euro, prin patru emisiuni de obligaţiuni cu maturităţi de 10 şi 30 de ani.

  • Viorel Ştefan (PSD): Acordul cu FMI, BM şi CE este suspendat temporar, până se găsesc soluţii

    “Această misiune (a FMI, n.r.) se va solda cu o notă a experţilor instituţiilor financiare care îşi vor prezenta punctul de vedere în clar în legătură cu ce trebuie făcut în aceste domenii, urmând ca la nivel de experţi să se pregătească soluţii care se vor armoniza în perioada următoare”, a spus Viorel Ştefan, după întrevederea dintre delegaţia FMI, BM şi CE cu deputaţii membri ai Comisiei de Buget- finanţe-bănci.

    “Altfel spus, acordul în sine rămâne în vigoare, iar faptul că nu se semnează o scrisoare de intenţie înseamnă o suspendare temporară până când experţii Guvernului cu experţii instituţiilor internaţionale se vor pune de acord asupra problemelor care nu au fost armonizate în interiorul acestei misiuni”, a adăugat Viorel Ştefan.

    El a arătat că acordul rămâne în aceeaşi stare de suspendare de la jumătatea anului trecut, până se găsesc soluţii.

    Viorel Ştefan a mai arătat că reprezentanţii instituţiilor internaţionale solicită ca România să revină la graficul la care s-a anagajat în privinţa creşterii preţurilor la gazele naturale şi care a fost suspendat la jumătatea anului trecut.

    “De fapt este un angajament mai vechi, nu este o noutate ceea ce solicită reprezentanţii instituţiilor internaţionale: revenirea la graficul la care România s-a angajat mai demult şi care a fost suspendat de la jumătatea anului trecut. Ori este o decizie care presupune expertize mai ample şi ar fi fost incorect ca acum să se tranşeze aceste chestiuni doar din unicul interes de a avea o scrisoare de intenţie”, a menţionat deputatul PSD.

    Guvernul nu a ajuns la un acord cu FMI şi CE în actuala misiune de evaluare, cele două instituţii cerând creşterea abruptă a preţului la gaze pentru populaţie şi CET-uri din aprilie şi restructurarea masivă a companiilor energetice Hunedoara şi Oltenia, a anunţat premierul Victor Ponta.

    El a precizat că, în aceste condiţii, nu va fi semnată o scrisoare de intenţie şi că discuţiile pe aceste două puncte de divergenţă, anunţate anterior de MEDIAFAX, vor continua în aprilie, acordul rămânând însă în vigoare.

    Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Comisia Europeană (CE) au cerut ca liberalizarea preţului la gaze să fie aplicată din luna aprilie pentru populaţie şi centrale de energie termică (CET-uri), cu o creştere a preţului la gaze catalogată drept “abruptă” de către şeful Guvernului, de la 53,3 lei MWh la 62 lei MWh.

    Executivul a respins această solicitare, considerând-o nesustenabilă, cu argumentul că populaţia şi CET-urile nu pot suporta o astfel de creştere din aprilie, iar astfel s-ar acumula noi datorii.