Comisia Europeană va semna un parteneriat strategic cu Australia cu privire la materiile prime vitale, a declarat o sursă familiară cu discuţiile pentru Euractiv, în condiţiile în care Uniunea Europeană îşi continuă eforturile de a-şi asigura accesul la aceste materii din surse altele decât China.
Grupul Atradius, unul dintre cei mai mari furnizori de servicii de asigurare a creditelor comerciale, garanţii şi servicii de colectare la nivel mondial, o numeşte pe Alexandra Mehedinţu la conducerea sucursalei din România.
Cu abilităţi de leaderhip şi cu o capacitate deosebită de a inspira şi motiva oamenii din jurul ei, cu pasiune pentru excelenţă şi cu o vastă experienţă acumulată în ultimii 14 ani în care a implementat diverse proiecte de evaluare a riscului de credit şi de marketing în România, Bulgaria, Serbia, Grecia şi Cipru, Alexandra Mehedinţu preia funcţia de Country Manager for Atradius Romania.
„Mă alătur unei echipe remarcabile de oameni pasionaţi şi competenţi, cu împărtăşesc aceleaşi valori şi viziune, căutând mereu excelenţa în tot ceea ce facem. Viziunea strategică, aliniată cu cea a grupului Atradius, şi orientarea către obiective clare şi realizabile ne vor ajuta să atingem şi chiar să depăşim rezultatele aşteptate. Împreună ne vom concentra pe extinderea şi diversificarea portofoliului de clienţi şi parteneri şi vom consolida poziţia Atradius pe piaţa locală, crescând sănătos”, declară Alexandra Mehedinţu, Country Manager Atradius Romania.
Absolventă a programului EMBA a lESE Business School din Munich şi cu un background diversificat, acoperind sfera vânzărilor şi a marketingului şi până la analiza comercială şi financiară, Alexandra Mehedinţu a contribuit la programe majore în peste 30 de ţări din Europa, Orientul Mijlociu şi Africa. Abilităţile ei dovedite în gestionarea riscurilor şi în dezvoltarea strategiilor comerciale vor consolida poziţia Atradius pe piaţa locală.
„Alexandrei Mehedinţu este un executiv cu experienţă în industria riscului de credit şi sunt convins că va conduce cu succes Atradius România pentru a se dezvolta în continuare pe piaţa asigurărilor de credit din această ţară“, afirmă Makis Tzeis, Managing Director al Atradius Grecia şi România.
Grupul Atradius oferă servicii de asigurare a creditelor comerciale, garanţii şi servicii de colectare la nivel mondial, fiind prezent prin intermediul a 160 de birouri în peste 50 de ţări. Ratingul de soliditate financiară a grupului este confirmat de AM Best ca fiind A (excelent), cu perspectivă stabilă, şi a fost îmbunătăţit de Moody’s la A1, cu perspectivă stabilă. Ratingurile acordate de ambele agenţii confirmă performanţa operaţională solidă şi poziţia de lider a Grupului Atradius.
Sucursala din România a Atradius a fost înfiinţată în ianuarie 2017 şi oferă soluţii de asigurare de credit şi de colectare a creanţelor, având ca obiectiv reducerea expunerii clienţilor săi la riscul de neplată din partea cumpărătorilor cărora le vând produsele şi serviciile. Echipa din Bucureşti oferă posibilitatea clienţilor de a-şi proteja fluxul de numerar şi să îşi crească tranzacţiile comerciale în siguranţă, în timp ce pot să îşi reducă costul de finanţare al operaţiunilor lor.
BAT şi Philip Morris România, mari producători din industria tutunului, susţin taxarea echitabilă a tuturor produselor cu nicotină şi solicită Guvernului accizarea pliculeţelor cu nicotină, recent introduse pe piaţa din România.
Cei doi mari jucători de pe piaţa tutunului din România solicită Guvernului să taxeze echitabil toate categoriile de produse cu nicotină, inclusiv pliculeţele cu nicotină, recent introduse pe piaţa din România.
În prezent, în Romania, toate categoriile de produse cu nicotină sunt accizate corespunzător, singura excepţie fiind pliculeţele cu nicotină pentru uz oral. Deşi în fază incipientă, piaţa acestor produse care nu conţin tutun reprezintă o alternativă cu risc redus* faţă de fumat pentru consumatorii adulţi.
„Este esenţial ca toate produsele cu nicotină să fie taxate ţinându-se seama de profilul lor de risc. Credem că un nivel al accizelor pentru produsele cu nicotină pentru uz oral comparabil cu cel aplicat ţigaretelor electronice va avea efecte pozitive atât pentru bugetul de stat cât şi pentru consumatori, care vor putea avea o mai mare încredere în produsele ajunse pe piaţa din România”, au declarat reprezentanţii celor două companii.
În prezent, la nivelul Uniunii Europene, pliculeţele cu nicotină pentru uz oral sunt supuse accizelor nearmonizate în 6 state membre: Suedia, Italia, Danemarca, Letonia, Estonia şi Ungaria.
Ca urmare a investiţiilor în cercetarea şi dezvoltarea unor produse cu risc redus faţă de ţigarete, au fost lansate mai multe produse alternative menite a reduce rata fumatului. Pliculeţele cu nicotină sunt o categorie de produse folosite la scară largă în ţările scandinave. Suedia este considerată un model de urmat pentru felul în care produsele din tutun pentru uz oral pot contribui la reducerea fumatului. În 2022, doar 5,6% din populaţia Suediei mai fuma, cel mai mic procent din Europa. Renunţarea la fumat a suedezilor a coincis cu utilizarea produsului numit “snus”, care se comercializează acolo sub forma unor pliculeţe cu nicotină pentru uz oral. În prezent, aproximativ 14% din populaţia adultă a Suediei foloseşte în mod regulat pliculeţele cu nicotină pentru uz oral, conform Agenţiei de Sănătate Publică din Suedia.
Produsele cu nicotină pentru uz oral au fost recent incluse pe lista produselor care nu pot fi vândute către minori în România, alături de ţigaretele electronice, printr-o lege adoptată de către Parlamentul român. Pasul firesc următor este ca aceste produse să fie taxate, astfel încât statul român să aibă o evidenţă mai bună a produselor introduse pe piaţa din România.
*Bazat pe dovezile existente şi presupunând o trecere completă de la fumat la aceste produse, care nu sunt lipsite de risc şi provoacă dependenţă.
Sistematic subfinanţate de către guvern, confruntate cu deficite în creştere de asistenţi, asistente medicale, medici şi specialişti, spitalele din Ungaria se îneacă în datorii record către furnizori. Unele sunt forţate să-şi închidă din departamente, iar o asociaţie a medicilor spune că de fapt guvernul se retrage din sistemul de sănătate al ţării, cedând locul companiilor private. Dar cu astfel de probleme se confruntă în general sistemele de sănătate est-europene.
Spitalele poloneze au început anul cu datorii de peste cinci miliarde euro, în creştere cu 580 milioane euro faţă de anul anterior, potrivit datelor oficiale. Spre comparaţie, spitalele ungare aveau la finalul lunii februarie datorii echivalente cu 252 milioane euro către furnizori. În Cehia, considerată cea mai matură economie din regiune, datoriile au forţat privatizarea multor spitale.
În prezent, guvernul permite acumularea de deficit în sistemul de sănătate – estimat că va ajunge la 355 milioane euro în acest an -, ceea ce poate duce la falimentarea unora dintre companiile de asigurări din sănătate, avertizează reprezentanţii industriei de profil. Dintre spitalele de stat existente, multe îşi închid din departamente pentru că personalul nu mai vrea să muncească suplimentar.
Prin presă circulă poveşti despre pacienţi care au găsit mai uşor ajutor în spitale din Germania decât în cele de la ei din ţară. În Ungaria, scrie Portfolio, se întâmplă din ce în ce mai des ca activitatea departamentelor din spitale să fie suspendată temporar. Circa 10-15% din aceste întreruperi se datorează problemelor legate de echipamente. Spre exemplu, secţia de pneumologie a spitalului din Dunaújváros, nu departe de Budapesta, este închisă anul acesta până în septembrie din lipsă de medici, a anunţat Centrul Naţional pentru Sănătate.
Pe 21 februarie autorităţile au emis aproape 30 de astfel de decizii. În Kapuvár, un orăşel de lângă graniţa cu Austria, a fost suspendată activitatea de ambulatoriu a secţiei de oncologie, ceea ce înseamnă că pacienţii trebuie să călătorească 60 de km până la cel mai apropiat spital de profil. Foarte rar, şi doar contra unui comision, se mai pot face programări la psihiatrie.
În faţa acestor provocări, secretarul de stat responsabil cu sănătatea a declarat că pe termen lung se încearcă implicarea furnizorilor privaţi de servicii de sănătate în sistemul finanţat de stat. Pentru acest lucru este necesară o decizie a guvernului. Până atunci, trenul îndatorării spitalelor devine de neoprit. Andrea Ficzere, vicepreşedintele Asociaţiei Spitalelor Ungare, a atras atenţia că materialele, echipamentele şi serviciile necesare pacienţilor s-au scumpit semnificativ în ultimele luni, în medie cu 30-50%, iar în unele cazuri cu 100%, în timp ce finanţarea nu s-a schimbat de ani de zile.
Din aceste motive, cu foarte puţine excepţii, serviciile spitaliceşti produc pierderi. „Din cauza datoriilor mari, unii furnizori livrează doar după ce primesc plata în avans, astfel că unele spitale nu pot achiziţiona anumite materiale şi medicamente“, a spus Ficzere.
În Cehia, directorul unui spital, pentru a schiţa o imagine a problemelor financiare cu care se confruntă, a explicat că profiturile sunt de ordinul milioanelor de coroane, în timp ce pierderile se ridică la miliarde de coroane. Iar spitalele au la rândul lor datornici: pacienţi sau rude ale acestora cărora li s-au oferit servicii contra cost. Cele mai grăitoare exemple date de presa cehă sunt copiii care s-au internat alături de mamele lor bolnave pentru că nu avea cine să-i îngrijească acasă.
Mai multe detalii pe www.zf.ro
Aceşti copii sunt urmăriţi pentru datoriile către spitale. Camera de comerţ cehă estimează că la actualul ritm de creştere a cheltuielilor, deficitul din sistemul de sănătate va creşte la 3% din PIB-ul ţării în următoarele decenii.
Mai aproape de prezent, chiar în 2025, este de aşteptat ca unele companii din asigurările de sănătate să intre în insolvenţă. Cum costurile cu îngrijirea sănătăţii vor creşte datorită creşterii speranţei de viaţă, şi cum penuria de cadre medicale este din ce în ce mai acută, în toată Europa de Est sunt necesare reforme în sănătate.
În Polonia, guvernul PiS, care a pierdut alegerile din toamnă, a încercat nu una, ci două reforme, care nu au funcţionat. Una nici măcar nu a trecut de parlament, aceasta blocându-se în Seim, camera inferioară, deşi partidul PiS avea majoritatea acolo. Înainte de alegeri, guvernul lui Mateusz Morawiecki a încercat să salveze spitalele furnizându-le subvenţii. Dar o astfel de măsură nu le-a ajutat prea mult deoarece spitalele poloneze „funcţionează mai ales cu datorii“, arată tvn24.pl.
Datoriile spitalelor s-au dublat din 2015 până în prezent. „Muncesc în sistemul de sănătate de peste 20 de ani, iar situaţia financiară nu a fost niciodată atât de proastă, de tragică“, spune Robert Mazur, preşedintele boardului de management al Spitalului Wolski. La spitalul municipal Grudziadz, datoria echivalează cu bugetul pe un an. Potrivit presei poloneze, guvernul PiS a împovărat spitalele obligându-le să plătească majorările salariale acordate angajaţilor în 2022 şi 2023 însă fără a furniza fonduri adecvate.
Acum, spitalele s-au transformat în maşinării de rostogolit credite. În Ungaria, datoriile spitalelor către furnizori au atins nivelul record de 256 de milioane euro în septembrie 2023, cu toate că în vara acelui an guvernul a oferit instituţiilor 154 de milioane de euro pentru consolidare. Cea mai mare parte a acelor bani s-a dus cel mai probabil pe plata salariilor, deoarece spitalelor le lipseau fondurile necesare pentru a face acest lucru. Unul din efectele datoriilor este riscul crescut de insolvenţă pentru furnizori. Guvernul a anunţat o nouă etapă de consolidare în noiembrie, dar managerii de spitale spun că nu se simte acest lucru.
♦ Prezent la Bucureşti miercuri, Recean a spus pentru ZF că integrarea pieţelor de capital din România şi Republica Moldova este critică ♦ „Sunt active în Republica Moldova care vor să acceseze capital pe termen lung de aici de la Bucureşti“.
„Ca să dezvoltăm piaţa de capital din Republica Moldova guvernul pregăteşte legislaţia şi infrastructura necesară pentru a avea aceste surse de capital pe care le are România, Pilonul II şi Pilonul III de pensii. În principal, ei alimentează piaţa de capital. Asta creează premise ca să vină şi investitorii din Vest, din Statele Unite, Marea Britanie sau alte părţi“, a declarat premierul Republicii Moldova Dorin Recean pentru Ziarul Financiar.
Acesta a fost prezent miercuri la Bucureşti pentru a participa la forumul Moldova-România: Capital Bridges, organizat de Bursa de Valori Bucureşti împreună cu maib şi WOOD&Co, Raiffeisen Bank International, EBA şi AmCham. Evenimentul a promovat cooperarea economică solidă şi interconectarea pieţelor de capital din Moldova şi România, în contextul aderării la Uniunea Europeană.
ZF l-a întrebat pe Recean care este miza integrării celor două pieţe şi care este viziunea statului pentru dezvoltarea pieţei de capital din Republica Moldova.
„Este critic să integrăm aceste două pieţe pentru că astăzi sunt active în Republica Moldova care vor să acceseze capital pe termen lung de aici de la Bucureşti. Există câteva proiecte care să asigure că la nivel tehnic tranzacţionarea şi atribuirea titlurilor de proprietate au loc, în aşa fel încât să fim pregătiţi tehnic şi, de asemenea, să avem construită infrastructura comercială. Avem deja exemple bune. Este Purcari, care de la listarea pe Bursa de la Bucureşti are o capitalizare mai mult decât dublă, chiar dacă avem situaţia geopolitică pe care o avem. În Republica Moldova există talent, iniţiativă, oameni care muncesc foarte mult şi au nevoie de capital pentru a putea creşte nu doar în Republica Moldova, dar şi regional. Acesta este şi o oportunitate pentru investitorii care astăzi sunt activi pe Bursa de la Bucureşti“, a adăugat acesta.
În discursul său, Dorin Recean a spus că evenimentul de miercuri arată o integrare tot mai mare a infrastructurilor Chişinăului şi Bucureştiului. Dincolo de infrastructurile tradiţionale, poduri, cale ferată, drumuri, energie electrică, podurile digitale, obiectivul guvernului de la Chişinău este să existe o interconectare a pieţelor de capital din cele două ţări.
„Există un lucru foarte important şi încurajator în acest context geopolitic, prietenia dintre Chişinăului cu Bucureştiului. Spun acest lucru pentru că asta trebuie să micşoreze discount rate-ul pe care toată lumea îl calculează atunci când evaluează investiţiile. Republica Moldova este într-o poziţie foarte bună odată ce se deschid pieţele. (…) Cel mai mare producător de software din Europa de Est este din Republica Moldova, este listat la New York Stock Exchange şi de acum patru ani de când s-a listat are o capitalizare triplă. Era sfârşitul anului 2022 atunci când Sony Entertainment Corporation a cumpărat într-o tranzacţie de aproximativ 3 miliarde de dolari un producător de digital content. Dacă ne uităm atent, cel mai mare campus de producere al acelui digital content se află la Chişinău“, a mai spus acesta.
La evenimentul de miercuri au mai ţinut discursuri Preşedintele Senatului României, Nicolae Ciucă, Preşedintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu, Premierul României, Marcel Ciolacu, Preşedintele BERD, Odille Renaud-Basso (mesaj video), Guvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei, Anca Dragu, Preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară, Alexandru Petrescu, Preşedintele Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare, Dumitru Budianschi şi Preşedintele Bursei de Valori Bucureşti, Radu Hanga.
De asemenea, pe scenă au mai fost Ionuţ Dumitru, Economist-şef, Raiffeisen Bank Romania, Catarina Hansen, Country Head Moldova, BERD, Dumitru Alaiba, Viceprim-ministru, Republica Moldova, Ary Naim, Director Regional IFC, Raffaella Tenconi, Economist-şef, WOOD&Co, Alex Filip, director general adjunct, Purcari, Carolina Bugaian, Director General, Moldcell, Vytautas Plunksnis, Head of Private Equity, Invalda INVL, Peter Stohr, CFO Premier Energy, Vasile Tofan, Senior partner, Horizon Capital, Giorgi Shagidze, Preşedinte, maib, Harald Kröger, Head of Investment Banking, Raiffeisen Bank International, Gian Marco Felice, Membru al Consiliului, ProCredit Group, Bayan Carter, Associate Director, BERD şi Adrian Tănase, Director General, Bursa de Valori Bucureşti.
♦ Acesta este al doilea pariu de business al antreprenoarei, care este la bază farmacist ♦ Investiţiile în U LAV s-au ridicat la circa 20.000 de euro.
Geanina Manea este pasionată de nutriţie de când se ştie, însă a descoperit sucurile presate la rece într-o vacanţă petrecută pe o insulă alături de familie. Acolo a descoperit beneficiile sucurilor şi s-a gândit să aducă conceptul şi în România. Aşa a luat naştere brandul U LAV.
„Producţia are loc în Bucureşti. Acolo mi-am amenajat laboratorul, sucurile fiind preparate şi livrate în aceeaşi zi. Sucurile sunt nepasteurizate, fără adaosuri, folosesc doar fructe şi legume“, a povestit Geanina în cadrul emisiunii ZF Afaceri de la Zero.
Ea adaugă că a ales să îmbutelieze sucurile în doză tocmai pentru a le păstra proprietăţile, ele fiind capsate cu ajutorul unui aparat. Ea încearcă să achiziţioneze cât de multe fructe şi legume de pe piaţa locală, inclusiv din pieţe sau târguri.
„În prezent, avem zece sortimente, printre care cinci sucuri presate la rece, două limonade, un lapte vegetal şi două shoturi. Fiecare suc în parte este gândit şi conceput astfel încât să ajute pe o anumită zonă. Spre exemplu, avem un suc care ajută pe partea de digestie, pe regenerare a ficatului. Avem un suc conceput pentru hidratare din interior, care ajută tenul şi faţa. Avem un suc conceput pentru copii, astfel încât să aducă un aport pe partea de sistem imunitar, dar să fie şi delicios, copiii să-l poată bea liniştiţi“, a mai povestit antreprenoarea. Până la lansarea produselor, ea a lucrat circa şapte luni până la finisarea reţetelor. Practic, pentru a deschide această afacere ea a avut nevoie de un aparat de presat la rece şi crearea unui flux tehnologic specific industriei alimentare, totul fiind aseptic. Investiţia în dezvoltarea acesteo afaceri a fost de circa 20.000 de euro.
„Dorim să dezvoltăm gama de produse, deja am idei pentru produsele noi. Dorim să reducem şi pierderea de materie primă, adică să transformăm şi pulpa care ne rămâne de la sucuri în produse sănătoase pe care să le putem distribui. Suntem deja în discuţii cu diverse băcăni. Dorinţa mea principală este într-adevăr să intru în băcăniile care şi ele merg pe un stil de viaţă sănătos“, a punctat Geanina. Până acum, feedback-ul primit de la consumatori a fost unul pozitiv, iar dorinţa ei de dezvoltare a businessului vine în condiţiile în care spune că oamenii sunt în continuă mişcare, nu au timp să consume toată cantitatea de legume şi fructe şi astfel pot avea la îndemână sucurile. Produsele U LAV se găsesc pe site-ul propriu, dar şi pe reţelele sociale ale brandului.
„Eu încerc să ofer toate variantele posibile astfel astfel încât să ajungă la cei care îşi doresc. Mi se pare că produsele de în acest de acest gen, sucurile naturale presate la rece la noi în ţară nu sunt foarte răspândite, iar oamenii încă nu înţeleg foarte bine care sunt beneficiile şi ce pot face ele“.
ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul Afaceri de la zero, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă.
⇔ Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
⇔ În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.
♦ Sunt mărci care au luat naştere în perioada comunistă sau chiar cu mulţi ani înainte, e vorba de branduri care au trecut testul timpului şi care sunt şi astăzi preferatele românilor în ciuda faptului că acum au alte zeci de opţiuni atunci când merg la cumpărături. Majoritatea acestor nume cu renume vin din industria bunurilor de larg consum, dar Dacia este cel mai bun exemplu că se poate şi în afara acestei sfere. Cum au rezistat? Ce măsuri de modernizare au luat brandurile româneşti cu istorie pentru a se menţine actuale şi pentru a continua să fie în topul preferinţelor românilor?
„Există o preocupare constantă pentru inovaţie, păstrând întotdeauna în minte coerenţa brandului. Adresăm trenduri globale, îndrăzneţe, pentru un brand cu tradiţie cum este ROM“, spune Alina Cranga, group brand manager în cadrul Kandia Dulce, producătorul batonului ROM, dar şi al altor mărci cu tradiţie precum Măgura, Făgăraş şi Kandia.
Ciocolata ROM a fost produsă pentru prima dată acum 60 de ani şi rămâne şi astăzi una dintre mărcile care s-a adaptat constant noilor trenduri. Alina Cranga dă exemplul batonului Rom cu Proteine, produs lansat în 2022, ca o adaptare la tendinţele din piaţă, care indică apetitul oamenilor pentru un stil de viaţă mai sănătos.
„Autenticitatea este ceea ce i-a oferit stabilitate în timp (brandului – n.red.). ROM şi-a păstrat valorile nu doar la nivel vizual – prin tricolorul de pe ambalaj, ci şi la nivel de produs (…). Experienţa de gust, personalitatea brandului şi emoţia puternică pe care o generează sunt atât de specifice românilor, încât l-au făcut imposibil de reprodus până la acest moment de către alţi jucători din piaţă“, a punctat ea.
De altfel, ROM este unul dintre cele mai vândute branduri în categoria în care activează, concurând inclusiv cu nume străine, cu notorietate în toate pieţele externe mari.
Iar acest lucru se întâmplă şi în cazul a numeroase alte branduri româneşti, care rezistă în topul vânzărilor chiar dacă trebuie să se lupte cu concurenţi puternici, cu bugete de marketing imense în spate. Un exemplu este şi Borsec, brand autohton de apă minerală naturală care rămâne astăzi pe primele locuri în vânzări, mizând pe istorie – peste două secole de la fondare, dar şi păstrarea esenţei, adică izvorul care i-a adus distincţia de „Regina apelor minerale“. Borsec este lider pe o piaţă a numelor româneşti, dar care au în spate inclusiv grupuri străine. Cel mai vechi brand românesc este însă Timişoreana, care continuă să fie în topul celor mai vândute mărci de bere chiar şi la mai bine de 300 de ani de la lansare.
Borsec şi Timişoreana sunt mărci dedicate pieţei locale, iar exporturile lor sunt mici, aceasta fiind de regulă strategia multor companii. Ca întotdeauna însă, există şi excepţii. Cel mai renumit brand românesc la export este Dacia, marcă de maşini cu o istorie de 58 de ani. Conform ultimelor date, peste 90% din producţia Dacia merg la export, iar noile modele cuceresc constant europenii, dar nu numai.
Pentru a rămâne în topul vânzărilor, mai ales într-un mediu concurenţial puternic şi într-o economie din ce în ce mai plină de provocări, fiecare echipă de marketing trebuie să vină cu idei noi, menite a păstra brandul actual şi a face ca acesta să ajungă şi pe placul noilor generaţii, care reprezintă practic viitoarea bază de consumatori. Iar în acest context, inovaţia este pe buzele tuturor oamenilor de marketing. Ce altceva contează însă?
„Jidvei este unul dintre cele mai longevive şi mai iubite branduri româneşti de vinuri, pentru că şi-a construit notoritatea bazându-se pe calitatea produselor sale şi, cu siguranţă putem spune că vinurile Jidvei unesc generaţiile“, spune Ana Necşulescu, director de comunicare la Jidvei, brand care aniversează 75 de ani anul acesta.
Compania controlată astăzi de familia Necşulescu deţine cea mai mare plantaţie viticolă din România şi din Europa cu proprietar unic, care se întinde pe o suprafaţă de 2.500 de hectare, aflate chiar în inima Transilvaniei. Tot Jidvei operează şi patru crame aflate la Jidvei, Tăuni, Blaj şi Bălcaciu. Grupul de astăzi are ca fundaţie întreprinderea Agricolă de Stat Jidvei, care a luat naştere în 1949, iar de-a lungul timpului a fost pionier nu doar în ceea ce priveşte vinul, cât şi în tehnologiile folosite. De exemplu, Ana Necşulescu spune că Jidvei a deţinut prima maşină de plantare cu GPS din Europa, primul sistem de vinificaţie complet computerizat şi a operat prima şcoală privată de viţă-de-vie din România.
„Inovaţia se regăseşte nu doar în zona de viticultură şi în modul de vinificare, ci şi în evoluţia portofoliului şi în modul de creare a etichetelor. De exemplu, unicitatea gamei Iluziv constă atât în alegerea îndrăzneaţă a soiurilor şi în designul actual, care ilustrează conceptul de iluzie gustativă stilizată într-o iluzie optică, cât şi în etichetarea termosensibilă – atunci când vinul se răceşte şi este gata de a fi savurat, eticheta îşi schimbă culoarea, iar numele produsului devine cât se poate de evident“, a menţionat ea.
Pe de altă parte, Ana Necşulescu subliniază faptul că atunci când ai în grijă un brand cu o istorie atât de bogată, responsabilitatea este cu atât mai mare, deoarece trebuie să fii mereu actual şi, în acelaşi timp, să respecţi moştenirea primită.
„Istoria Jidvei este în centrul a tot ceea ce facem şi ne inspiră zi de zi, însă ce ne motivează este viitorul, generaţiile următoare cărora avem datoria să le transmitem pasiunea şi respectul pentru arta vinului şi să le construim un viitor mai bun.“
Astfel, Jidvei are proiecte mari de viitor, proiecte care vizează inclusiv Castelul Bethlen-Haller, unde compania a creat un concept unic de oenoturism. De asemenea, grupul plănuieşte să lanseze un nou business în sectorul agroalimentar.
Iar pentru publicul tânăr şi cosmopolit, producătorul de licori ale lui Bacchus a creat platforma Cocktails by Jidvei şi competiţia Jidvei Mixology & Bartenders Camp, două inţiative de apropiere a barmanilor şi mixologilor faţă de produsele autohtone şi de interacţiune directă cu lumea vinului, care, în timp, s-au transformat în proiecte de educare a consumatorilor cu privire la ceea ce înseamnă mixologia.
„Ne dorim să construim o comunitate de barmani şi mixologi în jurul acestui proiect, pentru a oferi o vizibilitate cât mai mare fenomenului şi pentru a ne implica activ în educarea tinerilor consumatori de cocktailuri şi vin, provocându-i să încerce produsele noastre într-un context nou.“
De asemenea, un alt proiect major, pe care grupul l-a început în 2023, este dezvoltarea portofoliului, iar pentru a doua parte a acestui an sunt pregătite o serie de lansări.
De altfel, lansările de noutăţi sunt esenţiale în cazul oricărui brand, dar cu atât mai mult în cazul celor cu istorie, care vor să fie constant actuale. ROM este şi el un exemplu elocvent în acest sens.
Pe de altă parte, Alina Cranga, group brand manager în cadrul Kandia Dulce, spune că brandul ROM este acolo unde sunt noile generaţii prin activări şi asocieri cu evenimente şi festivaluri relevante atât pentru marca de batoane cu ciocolată şi rom, cât şi pentru targetul tânăr, creând experienţe memorabile, „share-able“ pe platformele de socializare.
„ROM se păstrează tânăr şi relevant în continuare nu doar prin manifestare şi comunicare, ci şi prin propunerile de produs pe care le-a lansat în ultimii ani: de la arome şi ingrediente noi în batoane, aducând produse construite pe placul tinerilor, ROM Ciocolată Albă cu Arahide şi Caramel Sărat, la arome noi în prăjituri şi până la praline în formă unică de butoiaşe umplute cu cremă autentică rom sau lansarea Rom Buzz, napolitană crocantă cu multă cremă rom, care a marcat un prim pas îndrăzneţ prin intrarea brandului într-o categorie nouă“, a menţionat ea.
Un alt brand cu vechime în industria alimentară este Râureni, care a adaptat reţetele tradiţionale de conserve la nevoile moderne ale consumatorilor. „Puterea brandului a fost construită treptat, prin crearea unei imagini solide şi a unei identităţi memorabile, recunoscute pe întreg teritoriul naţional. Iar identitatea mărcii a fost întărită prin comunicare constantă şi relevantă, care a reuşit să transmită valorile şi promisiunile brandului către consumatori“, au declarat reprezentanţii companiei.
Râureni este practic cel mai vechi brand românesc din domeniul conservelor de fructe şi legume, apărut în 1968. Şi, deşi după ’90 aproape dispăruse din atenţia consumatorilor români, familia de antreprenori locali Mutu a preluat fabrica în 2008 şi a început un amplu proces de investiţii în producţie. Totodată, alături de agenţia brandfusion, compania a făcut şi un rebranding pentru Râureni.
Amazon Development Center, centrul de dezvoltare al gigantului american Amazon din România, a raportat la Ministerul Finanţelor pierderi nete mai mari de 6 ori şi o scădere semnificativă a numărului mediu de angajaţi, chiar dacă afacerile au fost mai mari, conform datelor disponibile pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice.
Conform datelor de la Finanţe cifra de afaceri a companiei Amazon Development Center (Romania) SRL a fost în 2023 de 702,5 mil. lei, în creştere cu 13% faţă de anul anterior, cu pierderi nete de 52,5 mil. lei – faţă de un minus de 8,22 mil. lei în 2022. Numărul mediu de angajaţi al companiei a fost de 3.770 în 2023, în scădere cu 464 faţă de anul 2022 când s-a situat la 4.234.
Vodafone Germania îşi propune să economisească aproximativ 400 de milioane de euro (434,48 milioane de dolari) în următorii doi ani, ca parte a unei restructurări care va afecta aproximativ 2.000 de locuri de muncă, a anunţat marţi compania.
Măsura face parte dintr-o campanie de reducere a costurilor anunţată în urmă cu aproape un an, care va duce la reducerea a aproximativ 11.000 de locuri de muncă la nivel global.
“Costurile cu personalul vor fi reduse prin economii şi prin relocarea a aproximativ 2.000 de locuri de muncă – dar şi pentru că sarcinile manuale vor fi gradual automatizate”, a precizat compania.
O mare parte din economii vor proveni din scoaterea din uz şi actualizarea structurilor IT învechite.
Pe de altă parte, vor fi întărite investiţiile în domenii cu o creştere mare, precum cloud-ul şi afacerile pentru clienţii business, a precizat compania.
La nivel mondial, există în continuare nevoi medicale care nu sunt acoperite de medicamente, iar principalele arii terapeutice care deja trasează trendurile în industria farma sunt cardiologia, oncologia şi bolile rare din sfera imunologiei sau a bolilor degenerative. Acestea sunt concluziile lui Christian Rommel, şeful departamentului de cercetare şi dezvoltare al germanilor de la Bayer, prezent la conferinţa Bayer Pharma Day, organizată de companie la Berlin.
„În ciuda efortului şi a progresului semnificativ, numărul de pacienţi cu cancer este în creştee. Chiar şi detectate devreme, anumite tipuri de cancer sunt mai dese decât înainte. Apoi, nu vedem avans important în boli ca Alzheimer sau Pakinson. Sunt mii de boli rare diferite. Una din cinci persoane care se nasc azi va fi diagnosticată cu o formă de boală rară”, a spus Christian Rommel, într-un interviu pentru ZF.
Pentru multe dintre bolile care afectează pacienţii astăzi încă nu se cunoaşte cauza, a mai spus specialistul Bayer. De exemplu, în cazul cancerului, cu câteva excepţii, este o mutaţie somatică a unei boli, dar nu există o cauză şi nu este genetic. În cazul bolilor neurodegenerative, sunt aspecte gentice care pot cauza sau accelera stadiul afecţiunii.
Compania a investit peste 3,5 miliarde de euro până în prezent pentru crearea de platforme tehnologice pentru descoperirea şi dezvoltarea de terapii celulare şi terapii genice.
„Avem în jur de 30 de produse în dezvoltări clinice. În medie, durează în continuare 10 ani sau mai mult până iese un produs nou, dar avem exemple că se poate întâmpla chiar în mai puţin de cinci ani, în funcţie de boală, de pacienţi. Acest lucru poate influenţa şi alegerea noastră cu privire la domeniile în care investim. Inteligenţa artificială poate juca un rol în accelerarea procesului de dezvoltare a medicamentului”, a spus Christian Rommel.
Principalele provocări din piaţa farmaceutică la nivel mondial sunt mediul competitiv, productivitatea şi costurile de dezvoltare a produselor noi.
„Sunt foarte încrezător că inteligenţa artificială ne va ajuta să diversificăm, să fim mai competitivi, mai inovativi.”
Medicamentele aflate în studii clinice în prezent nu vor aduce nevoia unor noi fabrici pentru Bayer, compania plănuind să folosească facilităţile existente pentru a dezvolta produse noi.
„Cred că terapiile celulare şi genetice sunt viitorul. Acceptarea tehnologiei în producţie a crescut, am investit devreme în capacităţi de producţie. În viitor, vom vedea o renaştere a moleculelor chimice. Diagnosticele vor fi mai bune, vom interveni mai devreme”, a mai explicat Christian Rommel.
El a adăugat că a fost pasionat de ştiinţă şi de medicină încă de când era copil, văzând şi în familia sa urmându-se această profesie. „Am fost fascinat să înţeleg bolile şi să ajut oamenii. Este cel mai bun job din lume să lucrez cu persoane creative, cu tehnologie şi ştiinţă cu scopul de a ajuta oamenii”, a concluzionat Christian Rommel.