BusinessMagazin

Blog

  • Bursă. Chimcomplex a finalizat proiectul „Investiţie verde pentru Polioli Ecologici”, în valoare de 12 mil. lei

    Producătorul şi furnizorul de substanţe chimice Chimcomplex (simbol bursier CRC), cel mai mare din regiune, a încheiat proiectul „Investing in innovative green technology to produce new environmentally friendly polyols at CHIMCOMPLEX” implementat pe platforma de la Râmnicu Vâlcea, fiind cofinanţat prin programul „Dezvoltarea Afacerilor, Inovare şi IMM-uri”.

    Valoarea totală a proiectului este de 2,4 milioane de euro (circa 12 milioane de lei), din care asistenţa financiară nerambursabilă ajunge la 1,2 milioane de euro, potrivit BVB. Obiectivul general constă în ecologizarea proceselor de producţie Chimcomplex şi transformarea activităţii în conformitate cu principiile economiei circulare.

    „Investiţia într-o tehnologie inovatoare pentru producţia de polioli prietenoşi cu mediul înconjurător era următoarea etapă necesară după inaugurarea din 2022 a uneia dintre cele mai moderne fabrici de polioli din Europa, după o investiţie de 40 milioane de euro, care a mărit capacitatea de producţie a companiei la peste 187.000 de tone pe an”, scriu reprezentanţii Chimcomplex.

    Poliolii care se vor produce cu noua tehnologie înlocuiesc componentele petrochimice ale poliolilor, cu componente mai puţin poluante sau cu uleiuri naturale, cum ar fi uleiul de ricin, de soia şi de palmier. Mai departe, pe lanţul de producţie „poliolii verzi” devin spume moi pentru perne şi saltele sau alte componente pentru automobile, se arată într-un raport de la Bursă.

    Ce mai reiese din document:

    • Noua linie de producţie va permite Chimcomplex să crească capacitatea existentă cu încă 17.000 tone de polioli speciali anual. După testare la client, noii polioli intră în producţia de serie şi vor reduce semnificativ impactul asupra mediului înconjurător prin natura tehnologiilor şi a materiilor prime utilizate în fabricaţie.
    • Înlocuirea poliolilor convenţionali cu noile tipuri speciale va reduce emisiile de CO2 cu până la 3.400 tone anual.
    • Competitivitatea companiei va creşte prin extinderea portofoliului de produse.
    • Instalaţia noua creşte adaptabilitatea companiei la nevoile de produse personalizate pentru fiecare client în parte. Proiectarea produselor se va face împreună cu clienţii, adaptând formula în funcţie de nevoie acestora.
    • Clienţii actuali şi viitori vor putea achiziţiona noii polioli “Made in Rm. Vâlcea” reducând amprenta de carbon a produselor lor finale şi etichetându-le ca fiind prietenoase cu mediul.

    Chimcomplex a încheiat 2023 cu venituri de 1,36 miliarde de lei, în scădere cu 43% faţă de anul precedent, şi venituri în coborâre de la 266 de milioane în 2022 la 75 de milioane. Acţiunile CRC au pierdut 22% anul acesta, pe o lichiditate de 27,5 milioane de lei, la o capitalizare de 4,2 miliarde de lei. Din acţionariat fac parte CRC Alchemy Holding (85%) şi statul român (9%).

     

  • Aleksei Sobolev, ministru-adjunct al Economiei din Ucraina: Putem lucra împreună prin investiţii în industria de apărare, capacităţile de producţie şi energie, cât şi printr-o infrastructură ce ar conecta Ucraina de UE

    În Ucraina, unde războiul început în februarie 2022 nu pare să ofere semne că s-ar încheia prea curând, reconstrucţia sectorului energetic reprezintă una dintre priorităţi, spune Aleksei Sobolev, ministru-adjunct, Ministerul Economiei din Ucraina, prezent la evenimentul CFA Central And Eastern Europe Investment Conference – Transmisiune ZF Partners Events, într-un panel în care au mai fost invitaţi reprezentanţi ai gigantului bancar JPMorgan (simbol bursier JPM) şi agenţiei de rating Fitch.

    „Reconstrucţia din sectorul energetic este una dintre priorităţile noastre; din nefericire, nu ne putem mişca rapid. Vrem să diversificăm sursele regenerabile de energie, care ar fi mai greu de lovit de către Rusia. Investiţiile în industria de apărare, capacităţile de producţie şi energie, inclusiv în proiecte regenerabile, ar fi unul dintre modurile în care putem lucra împreună”, afirmă Aleksei Sobolev.

    Un alt mod ar consta într-o infrastructură care ar conecta Ucraina şi Uniunea Europeană, continuă Aleksei Sobolev, adăugând că Ucraina dispune de suficiente lanţuri energetice, iar ţara poate extinde această capacitate şi afara graniţelor.

    „Deci investiţiile realizate de ţările vecine în proiecte de interconexiune ar fi cruciale în iniţiativele noastre comune. Ministrul economiei, Iulia Sviridenko, spune că războiul nu reprezintă un embargo pentru investiţii.”

     

  • Un nou CEO la Ţiriac Holdings: Dan Niculaie Faranga preia conducerea companiilor fondate de Ion Ţiriac, la mai puţin de două luni de la plecarea de la Nuclearelectrica

    Dan Niculaie Faranga, fostul director financiar al Nuclearelectrica, a preluat în mai 2024 funcţia de CEO al Ţiriac Holdings, unul dintre cele mai mari businessuri antreprenoriale româneşti. El în martie  a renunţat la poziţia de la Nuclearelectrica la mai puţin de un an după ce a fost numit în funcţie. El mai avea încă 3 ani de mandat în cadrul SN Nuclearelectrica SA.

    Dan Niculaie Faranga  este licenţiat al Facultăţii de Relaţii Economice Internaţionale din cadrul Academiei de Studii Economice, al unui curs post-universitar în management bancar şi bursier şi a absolvit Programul Canadian M.B.A. organizat de University of Ottawa, École des Hautes Études Commerciales Montreal şi Academia de Studii Economice cu specializarea în Finanţe. Are o experienţă de peste 20 de ani în poziţii de management în domeniul financiar, în industrii precum servicii financiare, dezvoltări imobilare, consultanţă, fuziuni şi achiziţii, precum şi în domeniul energetic.

    În ultimii nouă ani a contribuit la structurarea şi derularea unor finanţări complexe pentru proiectele de investiţii, fuziuni şi achiziţii ale Transgaz şi a administrat activitatea subsidiarelor Transgaz din Republica Moldova.

  • Bursă: Oferta Premier Energy a strâns până acum ordine de 500 mil. lei din partea investitorilor de retail. Grad de subscriere de 333%

    Oferta de listare la Bursa de Valori Bucureşti a furnizorului de gaze naturale şi electricitate Premier Energy (sub simbolul PE) a strâns vineri la ora 15:30, deci aproape de încheierea perioadei cu discount de 5%, subscrieri de aproape 500 milioane de lei, arată datele analizate de ZF.

    Oferta a început miercuri, 8 mai, şi este programată a se încheia pe 15 mai şi constă în vânzarea a circa 36 milioane de acţiuni PE, în principal prin majorare de capital cu acţiuni noi, la care se adaugă şi vânzări din partea unicului acţionar, fondul ceh de investiţii EMMA Holding. Numărul de acţiuni poate fi majorat cu 20%.

    Investitorii de retail au un discount de subscriere de 5% în primele zile, care se aplică la preţul final al ofertei. Cel din urmă va fi decis de companie alături de brokeri pe baza feedback-ului din partea marilor investitori.

    Astfel, în sistemul Bursei de Valori Bucureşti sunt introduse ordine pentru achiziţia a 23,1 milioane de acţiuni la preţul de 21,5 lei la care investitorii de retail pot subscrie. Aceştia au alocate 7,2 milioane de acţiuni – în scenariul standard care nu presupune supliementarea tranzacţiei, opţiune care are şanse de a se materializa dat fiind interesul pe această tranşă- reprezentând 20% din toată oferta. Cu alte cuvinte până acum oferta are un grad de subscriere de 333%, adică un indice de alocare de 0,3. Investitorii primesc aşadar o treime din cât au subscris şi restul banilor înapoi în conturi, potrivit datelor de subscriere valabile vineri ora 15:30.

    Mai multe info despre IPO-ul Premier Energy:

    Rezumat al ofertei de listare a Premier Energy: investitorii de retail au 20% din ofertă şi discount de 5% în primele trei zile, posibile realocări între tranşe, evaluare între 6 şi 6,8 ori profitul net în scenariul de bază, promisiune de dividende cuprinsă între 30% şi 70% din profitul net consolidat, acţionar vânzător din Cipru

    Testul Bursei de Valori în 2024: Cehii de la Premier Energy vor să ridice până la 180 mil. euro de la investitori într-o săptămână. Din 8 mai până pe 15 mai Premier Energy derulează o ofertă de listare cu acţiuni la BVB la o evaluare de până la şapte ori profitul net pe 2023. Promisiune de plată a unor dividende între 30% şi 70% din profitul net consolidat

    Prima zi a IPO Premier Energy: subscrieri de aproape 30 mil. lei din partea investitorilor de retail. “Începutul este promiţător”

     

     

     

  • Colaborare între trei companii româneşti listate la bursă: produsele iHunt şi Norofert au fost adăugate în oferta magazinelor fizice MAM Bricolaj

    Produsele furnizorului şi producătorului de telefoane mobile şi gadgeturi iHunt Technology (HUNT) şi cele ale producătorului de inputuri organice pentru agricultură Norofert (NRF) au fost adăugate în oferta magazinelor fizice ale furnizorului de materiale şi accesorii pentru mobilier MAM Bricolaj (MAM), potrivit unor anunţuri făcute de cele trei companii româneşti listate la Bursa de Valori Bucureşti.

    „Pentru MAM Bricolaj, decizia face parte din strategia de diversificare a produselor, anunţată la începutul anului, cu scopul de a atrage noi clienţi şi de a creşte valoarea bonului mediu. În acelaşi timp, iHunt şi Norofert, două companii cu o prezenţă predominant online, respectiv prin agenţi de vânzări, îşi extind canalele de distribuţie şi îşi consolidează prezenţa în retailul fizic. Acest lucru le permite să-şi îmbunăţească vizibilitatea şi, prin intermediul vizitelor în magazinele MAM, oferă potenţialilor clienţi posibilitatea de a vedea produsele înainte de achiziţie”, spune Marius Alexe, membru CA la MAM Bricolaj şi Norofert.

    Pe lângă celebrele telefoane iHunt pentru meseriaşi, clienţii MAM Bricolaj vor putea achiziţiona aspiratoare, roboţi de spălat geamurile, roboţi de tăiat iarba, purificatoare de aer şi multe alte articole pentru casă. Pasionaţii de grădinărit vor putea cumpăra îngrăşămintele organice şi tratamentele naturale de la Norofert, produse care promovează o agricultură sustenabilă şi respectuoasă faţă de mediu.

    „iHUNT îşi propune să ofere o gamă largă de produse adaptate nevoilor meşterilor şi pasionaţilor de bricolaj, concentrându-se în special pe segmentul de îngrijire a casei şi grădinii. Astfel, clienţii MAM Bricolaj vor avea acces la produse inovatoare şi de înaltă calitate, precum camere de supraveghere inteligente pentru monitorizarea securităţii casei, senzori de umiditate, aspiratoare inteligente, roboţi de curăţat geamurile etc.”, scrie iHunt într-un anunţ la BVB.

    iHunt, Norofert şi MAM Bricolaj sunt companii listate pe piaţa AeRO a Bursei de la Bucureşti şi sunt evaluate de investitori la 31,4 mil. lei, 71,4 mil. lei şi 17,8 mil. lei, conform datelor BVB.

  • Criza forţei de muncă. Grecia va aduce mii de egipteni pentru muncile agricole

    Autorităţile din Grecia au decis să importe forţă de lucru din Egipt pentru muncile agricole. Grecia se confruntă cu o penurie de muncitori agricoli. Grecii au semnat un acord cu omologii egipteni.

    Grecia va începe să aducă muncitori din Egipt la vară pentru a ocupa locurile de muncă sezoniere din agricultură.

    Asta în baza unui acord între cele două ţări care are rolul de a combate deficitul de forţă de muncă, a anunţat vineri Ministerul grec al Migraţiei.

    Grecia va primi aproximativ 5.000 de muncitori sezonieri din Egipt, potrivit Reuters.

    Părţile discută despre o posibilă extindere a acordului în sectoarele construcţii şi turism, a precizat Ministerul Migraţiei din Grecia.

  • Frica de roboţi pune stăpânire pe piaţa muncii: Din teama că Inteligenţa Artificială îi va înlocui, milioane de angajaţi folosesc tool-uri AI în secret la job, nu să vadă managerii şi să pară uşor de înlocuit

    Tot mai mulţi angajaţi folosesc în secret inteligenţa artificială la locul de muncă, pentru a rezolva sarcinile mai uşor şi a câştiga mai mult timp. Utilizarea AI la job a ajuns la un nivel record, însă frica de a fi înlocuit de această tehnologie este de asemenea la cote înalte, arată un studiu recent realizat de Microsoft şi LinkedIn.

    Microsoft şi LinkedIn au publicat Indexul Anual al Tendinţelor în Piaţa Muncii, care a analizat efectele inteligenţei artificiale asupra pieţei prin intermediul unui sondaj realizat la nivelul a 31 de ţări, inclusiv SUA, Marea Britanie, Germania, Franţa, India, Singapore, Australia şi Brazilia, scrie CNCB.

    S-a constatat că, deşi 75% dintre angajaţi folosesc inteligenţa artificială la locul de muncă, peste jumătate dintre respondenţi nu vor să recunoască faptul că o folosesc pentru cele mai importante sarcini. Acest lucru se datorează faptului că 53% dintre cei care folosesc tehnologia la job sunt îngrijoraţi că îi face să pară uşor de înlocuit.

    În plus, aproape jumătate dintre profesionişti sunt îngrijoraţi de faptul că AI le elimina locurile de muncă şi se gândesc să renunţe la posturile actuale în anul care urmează.

    Colette Stallbaumer, director general al Microsoft Copilot şi co-fondator al proiectului Microsoft WorkLab, a declarat că angajaţii trebuie să treacă peste temerile lor şi să înceapă să îmbrăţişeze inteligenţa artificială.

    „Cred că oamenii trebuie să treacă peste această frică şi să fie optimişti, profitând de oportunitatea de a lucra cu AI, pentru că toate datele arată că îi va face mai atractivi, fie că sunt în interiorul unei companii, fie că vor să se angajeze”, a spus Colette Stallbaumer.

    Potrivit studiului, angajările în domeniul inteligenţei artificiale au crescut vertiginos cu 323% în ultimii opt ani. Dar şi angajaţii din medii non-tehnice, care ştiu cum să folosească instrumente de inteligenţă artificială precum ChatGPT şi Microsoft Copilot, sunt, de asemenea, la mare căutare.

    Potrivit studiului, 66% dintre liderii de companii nu ar angaja pe cineva fără competenţe în domeniul IA şi 71% dintre aceştia ar prefera să angajeze un angajat mai puţin experimentat cu competenţe în domeniul IA decât o persoană mai experimentată fără aceste competenţe.

    Deşi şefii apreciază cunoştinţele de AI la locul de muncă, aceştia nu se implică pentru a dezvolta compentenţele angajaţilor în acest domeniu.

     Aproape jumătate dintre directorii din SUA nu investesc în prezent în instrumente sau produse de IA pentru angajaţi, iar puţin peste un sfert dintre companii intenţionează să ofere cursuri de formare în domeniu în 2024.

    Doar 39% dintre angajaţii la nivel global care folosesc tehnologia au primit instruire în domeniu din partea companiilor.

    „Angajaţii încep să înţeleagă ce înseamnă adoptarea tehnologiei, dar firmele încă nu înţeleg pe deplin. Companiile care nu se vor implica în educarea personalului în acest domeniu vor rămâne în urmă”, a spus Aneesh Raman, vicepreşedinte şi expert în forţa de muncă la LinkedIn.

     

     

  • Creşterea preţurilor la cafea continuă să încetinească

    Creşterea preţului cafelei în UE a încetinit. România, însă, se află printre ţările unde cafeaua s-a scumpit cel mai mult.

    În martie 2024, rata anuală de variaţie a preţului de consum al cafelei în UE a fost de +1,0%, faţă de +13,5% în martie 2023, şi s-a apropiat de nivelul din iulie 2021 (+0,8%).

    Rata inflaţiei pentru cafea a scăzut din octombrie 2022, când a atins cel mai ridicat nivel (+17,4%), după o creştere abruptă care a început în octombrie 2021 (+2,0%).

    Deşi creşterea preţurilor la cafea a încetinit în general în UE, există diferenţe semnificative de la ţară la ţară, arată Eurostat.

    În 15 ţări din UE, preţurile au fost mai mari în martie 2024 decât în martie 2023. Cele mai mari creşteri au fost în Croaţia (+7,4%), România (+6,8%) şi Bulgaria (+6,6%).

    Celelalte 12 ţări din UE au înregistrat rate ale inflaţiei la cafea în scădere în martie 2024. Cele mai substanţiale scăderi ale preţurilor au fost înregistrate în Finlanda (-15,5%) şi Lituania (-15,4%), urmate de Danemarca (-7,5%), Cehia (-6,5%) şi Suedia (-6,0%).

  • Pact global anti-pandemii, negocieri în impas

    Negocierile pentru elaborarea unui pact global care să ajute la combaterea viitoarelor pandemii sunt pe muchie de cuţit şi riscă să rateze primul termen, potrivit unor surse citate de Reuters.

    Discuţiile pentru elaborarea unui pact global care să ajute la combaterea viitoarelor pandemii riscă să nu respecte termenul iniţial de vineri, au declarat trei surse apropiate procesului.

    Negociatorii din cele 194 de state membre ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii sperau să aibă un proiect final de acord până la sfârşitul zilei de vineri, în vederea adoptării textului cu caracter obligatoriu din punct de vedere juridic la Adunarea Mondială a Sănătăţii de la sfârşitul acestei luni.

    În schimb, este posibil ca discuţiile privind textul să continue, au declarat sursele.

    „Nu există nicio şansă să ajungem la un acord până vineri”, a declarat un diplomat.

    Scopul documentului, alături de o serie de actualizări ale normelor existente privind gestionarea pandemiilor, este de a consolida apărarea lumii împotriva noilor agenţi patogeni, după ce pandemia COVID-19 a ucis milioane de oameni.

    Dar au existat dezacorduri profunde pe parcursul procesului de negociere, în special în ceea ce priveşte echitatea. Acordul, cunoscut în mod obişnuit sub numele de tratat, a devenit, de asemenea, politizat în unele ţări.

    „Discuţiile vor continua până vineri seară, la ora 00.00″, a declarat Roland Driece, unul dintre copreşedinţii organismului interguvernamental de negociere care conduce discuţiile privind tratatul, într-un e-mail. „Apoi, vom vedea unde ne aflăm şi ce trebuie făcut”.

    Şeful OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a declarat săptămâna aceasta că echipele s-au „angajat cu tărie să finalizeze acordul la timp pentru Adunarea Mondială a Sănătăţii”.

    Unele dintre cele mai controversate elemente ale tratatului, inclusiv detaliile în jurul unui „sistem de acces şi beneficii pentru agenţii patogeni”, au fost deja amânate pentru discuţii ulterioare, cu un termen limită de doi ani de acum încolo. Sistemul intenţionează să codifice partajarea materialelor cu potenţial pandemic, cum ar fi noii viruşi sau tulpini, şi să se asigure că toate ţările beneficiază în mod echitabil de vaccinurile, medicamentele şi testele dezvoltate ca urmare a acestora.

    Proiectul de tratat existent include o clauză prin care se cere producătorilor de produse farmaceutice să rezerve 10% din aceste produse pentru a le dona OMS şi 10% pentru ca agenţia să le cumpere la preţuri accesibile, pentru a le distribui în ţările mai sărace în timpul urgenţelor sanitare.

    Un raport publicat la începutul acestei săptămâni în Telegraph a afirmat că Marea Britanie nu va semna un tratat despre care ţara spune că ar obliga-o să dea o cincime din vaccinurile sale.

  • Eşec istoric în urma campaniei publicitare a ultimului iPad: Apple a ajuns să-şi ceară iertare după ce a fost acuzată de consumatori că batjocoreşte „simbolurile creativităţii umane” în reclama pentru noua sa tabletă

    Apple şi-a cerut scuze pentru o reclamă în care mai multe instrumente muzicale, instrumente artistice şi jocuri sunt zdrobite de o presă hidraulică gigantică, compania fiind acuzată de insensibilitate culturală, raportează Financial Times.
     
    Videoclipul de un minut a fost lansat de directorul general al Apple, Tim Cook, pentru a susţine noile sale iPad-uri, fiind primul moment din ultimii doi ani când grupul tehnologic american îşi revizuieşte gama de tablete, în încercarea de a inversa tendinţa de scădere a vânzărilor.
     
    Campania – a cărei coloană sonoră este reprezentată de hitul „All I Ever Need Is You” din 1971 – este concepută pentru a arăta cât de mult a reuşit Apple să strecoare în noul dispozitiv al companiei. Reclama a fost produsă intern de către echipa de creaţie a Apple, potrivit presei de specialitate.
     
    Campania a fost lovită de un val de indignare din partea publicului, utilizatorii reţelelor de socializare reacţionând virulent la postarea lui Cook pe X, acuzând Apple că zdrobeşte şi batjocoreşte „simbolurile creativităţii umane şi ale realizărilor istorice pe care civilizaţia le-a înregistrat la nivel cultural de-a lungul timpului”.
     
    Directorii din industria publicitară au susţinut că reclama a reprezentat un pas greşit pentru compania din Silicon Valley, care, sub conducerea regretatului cofondator Steve Jobs, a fost lăudată pentru capacitatea sa de a capta atenţia consumatorilor prin campaniile anterioare.
     
    Tor Myhren, vicepreşedintele departamentului de comunicare de marketing al Apple, a declarat joi că firma a „şi-a ratat complet obiectivul” cu acest videoclip, într-o declaraţie dată mai întâi publicaţiei Ad Age. Apple a adăugat că nu va difuza spotul la televiziune, aşa cum agenţia de publicitate a afirmat că intenţiona să facă.
     
    Christopher Slevin, director de creaţie al agenţiei de marketing Inkling Culture, a comparat în mod nefavorabil reclama pentru iPad cu o celebră campanie Apple regizată de Ridley Scott, intitulată „1984″, pentru computerul Macintosh, care a ilustrat Apple ca fiind „eliberatorul unei lumi distopice, monocrome”.
     
    „Noul spot publicitar al Apple pentru iPad reprezintă, în esenţă, transformarea companiei în ceea ce au spus că vor să distrugă în reclama din 1984″, a declarat Slevin.