BusinessMagazin

Blog

  • Sărbătorile de iarnă au propulsat vânzările Amazon: Gigantul american anunţă venituri în creştere cu 14%, la 170 mld. dolari, depăşind toate estimările. Acţiunile Amazon, care au crescut cu aproximativ 50% în ultimele 12 luni, au urcat cu peste 8,3% după anunţ

    Amazon a raportat o creştere accelerată a vânzărilor în divizia sa de cloud computing şi o perspectivă sănătoasă pentru începutul anului, în condiţiile în care veniturile au depăşit aşteptările Wall Street, scrie FT. 

    Vânzările diviziei de cloud computing AWS a Amazon, un factor cheie pentru profitul companiei, au crescut cu 13%, ajungând la 24,2 miliarde de dolari în cele trei luni până în decembrie.

    Creşterea încetinise la divizia de cloud, deoarece unii dintre cei mai mari clienţi au început să caute modalităţi de reducere a costurilor. În pofida creşterii, creşterea vânzărilor AWS rămâne mult sub nivelul de 40% raportat la sfârşitul anului 2021.

    Acţiunile Amazon, care au crescut cu aproximativ 50% în ultimele 12 luni, au urcat cu până la 5% după raportul privind rezultatele.

    Compania cu sediul în Seattle a raportat o revenire a profitului înainte de impozitare, care a urcat la 13,2 miliarde de dolari, faţă de 2,7 miliarde de dolari în aceeaşi perioadă din 2022, mult peste aşteptările analiştilor de 10,4 miliarde de dolari. În general, veniturile Amazon au crescut cu 14%, la 170 miliarde de dolari, peste previziunile analiştilor, care estimau 166,3 miliarde de dolari.

    În ceea ce priveşte primul trimestru din 2024, Amazon a declarat că se aşteaptă la venituri cuprinse între 138 miliarde de dolari şi 143,5 miliarde de dolari şi la un profit înainte de impozitare cuprins între 8 miliarde de dolari şi 12 miliarde de dolari, în linii mari în linie cu previziunile analiştilor.

    Afacerea Amazon din America de Nord, care include magazinul său online, a revenit pe profit operaţional de la pierderile înregistrate în urmă cu un an. Îmbunătăţirea marjelor segmentului a fost favorizată de eforturile de reducere a costurilor, de o reorganizare a vastei sale reţele logistice din SUA şi de rezistenţa cheltuielilor de consum în timpul sezonului aglomerat de sărbători.

  • Veşti bune pentru Apple: Veniturile au revenit pe creştere în T4, depăşind aşteptările analiştilor, cu un impuls din partea diviziei sale de servicii şi cu vânzări solide de iPhone. Acţiunile au scăzut cu 2% după anunţ

    Veniturile Apple au revenit pe creştere în perioada sărbătorilor, depăşind aşteptările analiştilor, cu un impuls din partea diviziei sale de servicii şi cu vânzări solide de iPhone.

    Veniturile Apple au fost de 119,6 miliarde de dolari pentru trimestrul până la sfârşitul lunii decembrie, în creştere cu 2% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent şi depăşind estimările consensuale de 118,3 miliarde de dolari, potrivit S&P Capital IQ. Acest lucru întrerupe o serie de patru trimestre de scădere a veniturilor.

    Directorul general Tim Cook a dat credit vânzărilor de iPhone, care au crescut cu 6%, la 69,7 miliarde de dolari, şi unui “record istoric de venituri în domeniul serviciilor”, în condiţiile în care numărul de dispozitive Apple active a depăşit 2,2 miliarde.

    Afacerea de servicii a Apple, care include App Store, iCloud, Apple Pay şi Apple TV, a înregistrat venituri de 23,1 miliarde de dolari în trimestrul respectiv, în creştere cu 11% faţă de 20,7 miliarde de dolari cu un an înainte, continuând astfel să îşi crească ponderea în afacerile companiei.

    Vânzările în China Mare au scăzut, însă, la 20,8 miliarde de dolari, faţă de 24 miliarde de dolari în acelaşi trimestru al anului precedent. Acest lucru a reflectat presiunea exercitată de concurentul resurgent Huawei, precum şi restricţiile pe care Beijingul le-ar fi impus asupra produselor Apple în unele agenţii guvernamentale, pe fondul tensiunilor geopolitice cu Washingtonul.

  • Rezultate uluitoare pentru Facebook: Veniturile Meta au crescut cu 25% în T4, la 40,1 mld. dolari, peste estimările analiştilor. Gigantul de social media a anunţat primul dividend din istorie şi o răscumpărare de acţiuni de 50 mld. de dolari, după ce rezultatele au dus la o creştere de peste 14,2% pe bursă

    Meta, compania mamă a Facebook şi Instagram, a anunţat primul dividend din istorie şi o sumă suplimentară de 50 de miliarde de dolari pentru răscumpărarea de acţiuni, în condiţiile în care rezultatele extraordinare din trimestrul al patrulea au dus la o creştere a acţiunilor sale cu peste 12% în tranzacţiile ulterioare, scrie FT. 

    Grupul de social media a anunţat un dividend trimestrial de 50 de cenţi pe acţiune, plătibil pe 26 martie.

    Veniturile Meta au crescut cu 25% în al patrulea trimestru, la 40,1 miliarde de dolari, a anunţat compania, depăşind aşteptările analiştilor care estimau o creştere la 39,1 miliarde de dolari. Venitul net a urcat cu 201%, la 14 miliarde de dolari, depăşind estimările consensuale de 13 miliarde de dolari, compilate de S&P Capital IQ.

    Meta a avertizat în octombrie că incertitudinea macroeconomică şi scăderea cererii de publicitate ca răspuns la conflictul din Orientul Mijlociu au dus la un început de trimestru mai dificil.

    Directorul general al Meta, Mark Zuckerberg, declarase un “an al eficienţei” în 2023, în care a redus numărul de locuri de muncă şi costurile pentru a salva compania dintr-o perioadă de creştere lentă şi pentru a răspunde la furia investitorilor în legătură cu pariul său încă neprofitabil pe metavers.

    Cu toate acestea, el s-a dublat, de asemenea, în ceea ce priveşte inteligenţa artificială, schiţând luna aceasta o viziune pe termen mai lung pentru a investi în “inteligenţa generală artificială” şi în ochelari inteligenţi care permit utilizatorilor să vorbească cu un “agent de inteligenţă artificială”.

    Meta a estimat joi cheltuieli de capital pentru întregul an 2024 între 30 şi 37 de miliarde de dolari, o creştere de 2 miliarde de dolari faţă de partea superioară a intervalului său anterior, citând investiţii în servere AI şi non-AI, precum şi în centre de date.

  • „Viteza” cu care se mişcă birocraţia de la Bruxelles: după 2 ani şi aproximativ 4 luni de la publicarea primului anunţ de recrutare, Centrul european de competenţe în cybersecurity din România are un director executiv cu puteri depline: Luca Tagliaretti

    Centrul european de competenţe în cybersecurity (ECCC), a cărui găzduire a fost câştigată de România în decembrie 2020 după o competiţie strânsă cu alte ţări membre, are, în sfârşit, de astăzi un director executiv cu puteri complete, după aproape doi ani şi jumătate de la demararea procedurii de recrutare – o ală demonstraţiei a vitezei imposibile cu care se mişcă lucrurile în Uniunea Europeană chiar şi în domenii de o importanţă strategică precum securitatea cibernetică.

    Centrul de competenţe a anunţat astăzi numirea directorului executiv cu puteri complete. „Astăzi, 1 februarie, Luca Tagliaretti a preluat funcţia de director executiv al ECCC. Directorul executiv joacă un rol-cheie în activitatea Centrului. Directorul executiv este responsabil de gestionarea zilnică a Centrului, precum şi de punerea în aplicare a sarcinilor atribuite Centrului prin regulament. De asemenea, directorul executiv asistă şi sprijină consiliul de administraţie, pregăteşte şi pune în aplicare programul de lucru şi prezintă rapoarte consiliului de administraţie. Luca a declarat: “Îi sunt foarte recunoscător lui Miguel Gonzalez-Sancho pentru munca depusă în calitate de director executiv interimar. Sunt convins că ECCC are un rol-cheie de jucat în peisajul european al securităţii cibernetice şi aştept cu nerăbdare să lucrez cu colegii săi excepţionali”, conform unui anunţ al echipei ECCC.

    Primul anunţ de recrutare pentru poziţia de director executiv a fost publicat în septembrie 2021.

    Activitatea centrului nu presupune şi intervenţia în incidente de securitate cibernetică din statele membre.

    „ECCC, care are sediul la Bucureşti, dezvoltă şi pune în aplicare, împreună cu statele membre, industria şi comunitatea tehnologiilor de securitate cibernetică, o agendă comună pentru dezvoltarea tehnologiei şi pentru implementarea pe scară largă a acesteia în domenii de interes public şi în întreprinderi, în special în IMM-uri. Împreună, Centrul şi reţeaua de centre din UE vor consolida suveranitatea tehnologică prin investiţii comune în proiecte strategice de securitate cibernetică”, conform datelor de pe site-ul ECCC.

  • Prognoza meteo pentru următoarele 4 săptămâni: cum va fi vremea la începutul primăverii

    Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) a transmis, vineri, prognoza pentru perioada 5 februarie – 4 martie.

    După o săptămână cu temperaturi mai ridicate decât cele normale, vremea devine ceva mai rece.

    5 – 12 februarie
    Valorile termice vor fi mai ridicate decât cele specifice pentru această săptămână, pe întreg teritoriul României, dar cu o abatere termică pozitivă mai accentuată în regiunile extracarpatice. Regimul pluviometric va fi excedentar în zona Munţilor Apuseni şi în jumătatea nordică a Carpaţilor Orientali, precum şi în regiunile nord-vestice, da şi deficitar în cele sudice şi sud-estice, iar în rest va fi în general apropiat de cel normal.

    12 – 19 februarie
    Temperaturile medii vor fi mai ridicate decât cele normale pentru acest interval, la nivelul întregii ţări, dar mai ales în regiunile sud- estice. Cantităţile de precipitaţii vor fi excedentare în toate regiunile, dar mai ales în vestul Carpaţilor Meridionali şi în Munţii Banatului.

    19 – 26 februarie
    Temperatura medie a aerului va avea valori uşor mai coborâte decât cele specifice pentru această perioadă, în regiunile intracarpatice, iar în rest temperaturile medii vor fi apropiate de cele normale. Regimul pluviometric va avea o tendinţă uşor excedentară în cea mai mare parte a ţării, dar mai ales în extremitatea de sud-est a teritoriului.

    26 februarie – 4 martie
    Mediile valorilor termice se vor situa în jurul celor specifice pentru această săptămână, pe întreg teritoriul României. Cantităţile de precipitaţii vor fi în general apropiate de cele normale pentru acest interval, în toate regiunile.

  • Cei mai influenţi şi bogaţi oameni din lume spun care este secretul succesului la întâlnirea anuală de Davos, unde aceştia se întâlnesc pentru a-şi ridica imperiile la un nou nivel

    Forumul Economic Mondial anual aduce laolaltă brokerii de putere ai planetei pentru întâlniri de dimineaţă până la miezul nopţii, la o cafea, cocktailuri şi fondue. Pentru miile de directori executivi, miliardari, intelectuali şi lideri mondiali care se adună la Davos, cadrul este de neegalat în ceea ce priveşte potenţialul său de a crea relaţii, de a încheia acorduri şi de a împărtăţşi idei măreţe pentru anul următor, scrie Wall Street Journal.

    Pentru a profita de oportunitate şi a o transforma în conexiuni reale, este nevoie de îndemânare, îndrăzneală şi capacitatea de a gândi clar. Ce să faci dacă îl vezi pe Sting în lift? Cum să ştii dacă un tête-à-tête merită mai mult de un minut din timpul tău? Şi cum să ghiceşti importanţa cuiva fără să te uiţi la insigna pe care o poartă? 

    Trucurile celor care fac valuri la Davos se pot aplica la orice întâlnire de afaceri sau cocktail, indiferent că persoana cu care urmează să vă întâlniţi face sau nu parte din lumea VIP-urilor.

    Fii atent la nume şi locuri

    Pentru directorul executiv al Salesforce, Marc Benioff, pentru a profita la maximum de această reuniune de mare putere, este nevoie de o locaţie – în acest caz, în vârful unei scări din Centrul de Congres Davos, principalul centru al evenimentului.

    Starul de la Davos spune că plănuieşte să petreacă o oră în fiecare zi a forumului cocoţat acolo sau pe un hol adiacent. De ce? Într-o singură oră – în mijlocul unui calendar încărcat de întâlniri, prânzuri, cine şi alte angajamente – ar putea vedea 100 de persoane pe care altfel nu le-ar întâlni tot anul.

    Conversaţiile plictisitoare pot ascunde oportunităţi de business

    Aşezaţi lângă un oaspete necunoscut la cină sau la prânz, mai mulţi directori executivi au declarat că nu sunt mai presus de a căuta pe ascuns pe sub masă pe Google, citind pe furiş despre tovarăşii lor de masă de la Davos pentru a face o conversaţie mai bună sau pentru a înţelege ce anume fac aceştia.

    Atunci când se prezintă cuiva nou, Cohn le oferă oamenilor “cârlige” de conversaţie de care să se agaţe. Pentru ea, acest lucru înseamnă să explice că este şi investitor, cu sediul în New York, şi o pasionată de fitness cu dragoste pentru kettlebells. Acest stimulent pentru a sparge gheaţa îi îndeamnă adesea pe oameni să îşi detalieze propriile rutine de fitness.

    Adevăraţii experţi de la Davos ştiu cum să scape de o conversaţie lungă, plictisitoare sau – oroare!- cu un partener de conversaţie cu statut scăzut. Nick Studer, şeful firmei de consultanţă Oliver Wyman Group şi un participant de mult timp la Davos, crede că există valoare în toate tipurile de conversaţii.

    Majoritatea oamenilor îi urmează exemplul, a spus el, „atâta timp cât închei în mod corespunzător şi politicos”.

    Fără „Windexing”

    O mare regulă nescrisă de la Davos este ceea ce directorul financiar Anthony Scaramucci a ajuns să descrie drept “Windexing”.

    Să zicem că discutaţi cu cineva interesant, dar observaţi cu coada ochiului că premierul britanic sau un cunoscut miliardar-antreprenor intră într-o cameră. S-ar putea să simţiţi brusc nevoia de a trece mai departe şi să priviţi pe lângă persoana cu care vorbiţi „ca şi cum ar fi un geamde sticlă”, a spus Scaramucci.

    „Nu fiţi acea persoană”.

    În schimb, cereţi-vă scuze pentru că a fost nevoie să încheiaţi conversaţia, a spus el, şi oferiţi-vă să reveniţi dacă mai aveţi timp.

    Scaramucci, fondator al firmei de investiţii cu fonduri speculative SkyBridge Capital şi, pentru foarte scurt timp, director de comunicare al administraţiei Trump, a început să călătorească la Davos în 2007.

    El găzduieşte acolo, în fiecare an, o seară de vinuri populară şi foarte frecventată. De-a lungul timpului, el a învăţat o tactică pentru a intra la o petrecere la care trebuie să participe – chiar şi atunci când nu este invitat.

    „Mă bag la fiecare petrecere la care pot să mă bag”, a spus Scaramucci.

  • Conacul superb unde Silvio Berlusconi îşi petrecea vacanţele alături de personaje controversate precum Vladimir Putin, Tony Blair sau George W. Bush este scos la vânzare pentru o sumă colosală

    Proprietatea luxoasă de pe plaja din Sardinia a fostului premier italian Silvio Berlusconi, unde acesta şi-a petrecut vacanţele alături de cei mai puternici lideri ai lumii, urmează să fie scoasă la vânzare pentru 500 de milioane de euro, scrie Financial Times.

    Cei cinci copii ai defunctului Berlusconi, care a murit în iunie anul trecut la vârsta de 86 de ani, au fost de acord să vândă proprietatea, care va fi comercializată în sistem privat de către Dils, un consultant imobiliar cu sediul la Milano.

    Magnatul imobiliar, devenit mogul media şi politician, a cumpărat proprietatea de 110 hectare de pe coasta de nord-est a insulei, cunoscută sub numele de Costa Smeralda, la sfârşitul anilor 1980 şi a renovat-o în întregime.

    Proprietatea somptuoasă, care dispune de 68 de camere, acces direct la Marea Mediterană, mai multe piscine, terenuri de tenis, grădini de mărimea a 80 de terenuri de fotbal şi un amfiteatru, i-a găzduit cândva pe fostul preşedinte american George W. Bush şi pe fostul premier britanic Tony Blair.

    De asemenea, preşedintele rus Vladimir Putin şi-a petrecut vacanţa la Villa Certosa împreună cu Berlusconi de mai multe ori între 2003 şi 2010.

    Printre posibilii cumpărători se numără miliardari din Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudită, India şi SUA. Vizionările ar trebui să înceapă în februarie.

    Proprietatea ar putea fi, de asemenea, de interes pentru grupurile internaţionale de ospitalitate de lux, au adăugat aceştia, potrivit Dils.

    Insula Sardinia a fost în mod tradiţional o destinaţie populară pentru oligarhii ruşi, iar câteva dintre cele mai luxoase vile din zona Costa Smeralda, care include staţiunile Porto Cervo şi Porto Rotondo, au fost achiziţionate în anii 1990 de cetăţeni ruşi. Cu toate acestea, actualul regim de sancţiuni legat de războiul din Ucraina face puţin probabilă o achiziţie de către un cetăţean rus.

    Potrivit unei evaluări din 2021, proprietatea valora 260 de milioane de euro. Preţul actual cerut era mai mare decât ceea ce spera familia să obţină din vânzare, a declarat una dintre persoane.

    Villa Certosa ar mai fi fost scoasă pe piaţă de două ori, în 2010 şi 2015. Însă Berlusconi a negat întotdeauna zvonurile privind o potenţială vânzare.

    Presa italiană a relatat că Berlusconi a refuzat o ofertă de 500 de milioane de euro în 2015 din partea familiei regale saudite, care ar fi fost a doua tentativă de cumpărare din partea familiei al-Saud.

    Cele mai mari proprietăţi ale defunctului Berlusconi au fost deţinute prin intermediul Idra, o companie imobiliară.

    Înainte de moartea sa, anul trecut, costurile de gestionare a proprietăţilor, inclusiv a celei din Sardinia, scoasă acum la vânzare, au crescut de la 21 milioane de euro la 24 milioane de euro, potrivit informaţiilor publice disponibile. Mai mult de jumătate din costuri erau legate de reparaţii, întreţinere şi întreţinerea spaţiilor exterioare. Costurile totale cu energia electrică în 2022 s-au ridicat la 1,3 milioane de euro.

    Familia deţine mai multe alte proprietăţi prin intermediul mai multor companii în Italia şi în străinătate. În timp ce unele active costisitoare, cum ar fi Villa Certosa, vor fi vândute, altele vor rămâne în familie.

    Fiica Marina Berlusconi, preşedinta Fininvest, urmează să achiziţioneze Vila Campari de pe Lacul Maggiore din nordul Italiei de la fraţii ei. Sora ei mai mică, Barbara Berlusconi, intenţionează să cumpere, tot de la fraţii ei, proprietatea deplină a Vilei Macherio, proprietatea de lângă Milano unde ea şi fraţii ei din cea de-a doua căsătorie a defunctului Berlusconi au crescut.

    Arcore, proprietatea de lângă Milano care a fost în ultimii 50 de ani reşedinţa principală a regretatului magnat, va rămâne, de asemenea, în familie.

  • Adrian Sârbu: România are două priorităţi: apărarea şi învăţarea. 10% din PIB pentru educaţie e puţin. Suntem în urmă. Grav

    Nemo: Te-am întrebat încă de vineri: eşti de acord ca bugetul pentru educaţie să crească la 10% din PIB prin reducerea cheltuielilor cu bugetarii şi prin reforma administrativă? Rezultate, rezultate, rezultate…

    Hofi: Eşti de acord, eşti de acord. 80% sunt de acord că bugetul trebuie să crească la cel puţin 10% din PIB.

    Adrian Sârbu: Cred că 10% e puţin pentru că avem o rămânere în urmă tulburatoare şi avem în faţa noastră războiul cu AI. Hai să-i spunem confruntare, să nu-i mai spunem război. Şi în această confruntare plecăm noi, copii ăştia de 7 ani, plecăm cu multe dezavantaje. Ştii de ce nu avem nevoie?  De 1,3 milioane de bugetari. 500 mii sunt degeaba. Ia uite aici Hofi. Vasăzică, media europeană 8185 euro/elev. La Românica, cât e? 2161. E negru rău, e negru beznă. Când media europeană e 8185, eu nu vreau să ajung nicăieri decât la media europeană.

    Hofi: Şi întrebarea a doua era dacă eşti de acord să ţi se aloce de la buget o sumă anuală pentru şcolarizarea copilului tău, pe care să pe foloseşti fără restricţii în învăţământul de stat sau privat, pentru profesorii pe care îi doreşti tu.

    Nemo: Rezultate, rezultate, rezultate

    Hofi: 55% doresc să li se aloce de la buget o sumă anuală, 45 % nu.

    Adrian Sârbu: Deci, eu vreau să mi se dea aceşti 8000 de euro, mie, şi eu să-mi aleg ce profesor vreau şi ce şcoală vreau. Şi o să spui: „stai domne, cum adică, să-i creăm o problemă dlui Ciolacu, să nu mai aibă de lucru cei 300 mii de profesori, cu toate rudele lor care votează PSD şi PNL, cu toate rudele rudelor lor, cumetrii, prietenii”. Eu spun „nu, nici pomeneală, nu. Aceşti doamne şi domni trebuie să se recalifice ca să ia banii de la mine”, că banii nu sunt ai lor, Hofi. Banii în buget sunt daţi pentru educarea mea. Deci, aş vrea în clasa I să-mi aleg eu profesorul şi dacă nu pot eu, că poate nu crezi că pot, aş vrea să-mi-l aleagă părinţii mei sau tutorele. Şi aş vrea profesorul ăla să fie un mentor. Adică să mă conducă în viaţă, să învâţ în fiecare zi ceva, fără să mă forţeze şi să-mi creeze din fiecare zi o bucurie a învăţării.

    Nemo: Eşti de acord ca procesul de învăţare pentru copilul tău să fie executat de profesori aflaţi în şi ipostaze virtuale?

    Hofi: Acum să vedem şi ce au votat miniştrii noştri ai Educaţiei. 67%, culmea, nu vor să aibă un Grigore Moisil.

    Adrian Sârbu: În primul rând, eu spun că am tot dreptul în calitate de copil la bani ăştia. Că sunt 8000 că sunt 9, că sunt 7, sunt banii mei, nu sunt banii dnei Deca în niciun caz. Dacă vreau, îi aloc şi ei din banii ăştia cât să fie plătită să facă treabă şi eu îmi caut profesorul oriunde în lume. Unde e problema? Să mixezi realul cu virtualul pentru că, din nefericire, eu sunt foarte demanding, Hofi. Şi eu vreau cel mai bun profesor de caligrafie şi cel mai bun profesor ca să mă înveţe să-mi cunosc mâna. Din ăştia poate sunt 10 în lume. Am acces la ei? Cu siguranţă că am acces la o prelegere, că o prelegere, chiar live, poate să fie astăzi urmărită de 1 miliard de cetăţeni. Cum urmăriţi voi meciurile de fotbal la care nu se întâmplă nimic, vreau şi eu să mă uit, milioane, miliarde, la ceva ce mă interesează.

    Nemo: Eşti de acord să existe o programă şcolară personalizată pentru copilul tău care să urmărească dezvoltarea de abilităţi şi profesii de care va avea nevoie în viaţa de adult şi nu programa şcolară prestabilită de minister?

    Hofi: Ce or fi votat cei 10.000 de miniştri ai Educaţiei. 65% spun că ar vrea o programă şcolară personalizată pentru copilul său.

    Adrian Sârbu: A educa un copil, de la 2,3,4 ani, în şcoală de la 7 ani este o activitate, Hofi, foarte sofisticată. La fel de sofisticată cum e să-l creezi pe Maradona sau Mbappe. Vrei să-ţi spun eu ce trebuie să înveţe copiii?

    Hofi:  Nu ştiu.

    Adrian Sârbu: Cred că trebuie să înveţe să gândească. După mine, prima funcţie pe care ar trebui să o voteze românii ar fi ţarul Educaţiei. Noi, românii, votăm direct un cetăţean care spune „domne, eu vă revoluţionez învăţământul din România şi din acel moment îmi daţi banii ăştia, nu mi-i daţi mie, mi-i daţi să investesc în învăţământ şi din acel moment veţi vedea şi mă veţi urmări zilnic ce o să fac şi o să mă aplaudaţi de o să vă doară palmele. Trebuia plecat de la asta: Hai să creăm un simbol al României educate. Cine vrem măi să fie? Copila care e campioană mondială la Counter Strike (Ana Dumbravă). Poate ea e simbolul României. Şi toată lumea, toţi românii că sunt copii, că sunt adulţi s-ar gândi: „copilul meu să ajungă ca fata asta”. Şi copiii or să se gândească „vreau să ajung ca ea”. E celebră, e frumoasă. De ce? Pentru că vibrează de ştiinţă.

    Hofi: Te-am întrebat dacă tu crezi că telefonul mobil contribuie la procesul de învăţare al copilului tău. Românii, cei 10.000 care au intrat pe site-urile noastre, pe conturile noastre de social-media şi pe youtube au spus în felul acesta: 66% cred că telefonul mobil nu contribuie la procesul de învăţare al copilului, iar 34% cred.

    Adrian Sârbu: Copilul ăsta ajunge la 7 ani la şcoală. Ia uite ţi-a spus Balasz, copilul lui, luni dimineaţă, plângea. Primul lucru, ne ducem la şcoală cu părinţii, pe 15 septembrie, avem serbare şi apare o doamnă care ne spune: „dragi copii bine aţi venit, lăsaţi telefoanele la intrare”. Ştii unde mai laşi telefoanele la intrare, Hofi? La procuratură, unde te duci să te condamne, nu să te judece, sau la pârnaie. Până şi la pârnaie îţi dă voie să foloseşti mobilul undeva sau să vorbeşti la telefon. Să vorbeşti. Poate mie îmi trebuie mobilul să vorbesc. Cum să vorbeşti tu, copil, în clasa mea profesor, când tu trebuie să mă asculţi pe mine când scriu eu pe tablă. „Doamnă, nu vă supăraţi, nu-mi place fusta dvs, şi nici bluza. Şi scrieţi şi neinteligibil pe tablă. Nu ar fi bine să-mi transferaţi de pe tablă pe mobil ce scrieţi dvs, că poate pot să citesc pe mobil, că eu aşa m-am învăţat doamnă. Nu sunt eu obligat, care am trăit 5 ani cu mobilul. Şi să vă mai spun ceva doamna profesoară. Eu ştiu să scriu şi să citesc”. „Aaa, nu ştii să scrii de mână. Nota 4”. „Doamnă ştiu să scriu, uitaţi, apăs aici şi scriu. Şi ştiu să şi citesc. Am citit la vârsta de 6 ani Harry Potter”. „Aaa, păi eu nu l-am citit încă”. Mai aveţi timp, doamnă, în altă viaţă.

    Nemo: Care credeţi că ar fi cea mai urgentă de rezolvat?

    Adrian Sârbu: România are două priorităţi, Hofi, şi atât.

    Hofi: Ce simplu e.

    Adrian Sârbu: Da, e simplu. Nici măcar cinci, două. Apărarea şi învăţarea.

     

    Rezultatele sondajului Mediafax-ZF-Aleph News

    Eşti de acord ca bugetul pentru educaţie să crească la 10% din PIB prin reducerea cheltuielilor cu bugetarii şi prin reforma administrativă?

    DA- 80%

    NU- 20%

     

    Eşti de acord să ţi se aloce de la buget o sumă anuală pentru şcolarizarea copilului tău, pe care să pe foloseşti fără restricţii în învăţământul de stat sau privat, pentru profesorii pe care îi doreşti?

    DA-55%

    NU-45%

     

    Eşti de acord ca procesul de învăţare pentru copilul tău să fie executat de profesori aflaţi şi în ipostaze virtuale?

    DA-33%

    NU- 67%

     

    Eşti de acord să existe o programă şcolară personalizată pentru copilul tău care să urmărească dezvoltarea de abilităţi şi profesii de care va avea nevoie în viaţa de adult şi nu programa şcolară prestabilită de minister?

    DA- 65%

    NU-35%

     

    Crezi că telefonul mobil contribuie la procesul de învăţare al copilului tău?

    DA- 34%

    NU-66%

     

     

     

  • Procurorii DNA îl suspectează pe liderul PNL, Iulian Dumitrescu că a cheltuit într-un an şi jumătate aproape 600.000 de euro pe bunuri de lux şi vacanţe în Dubai, Abu Dhabi, Insulele Maldive, Insula Capri, Mykonos, Courchevel, Nisa

    Procurorii DNA îl suspectează pe liderul PNL, Iulian Dumitrescu că a cheltuit într-un an şi jumătate aproape 600.000 de euro pe bunuri de lux şi vacanţe în Dubai, Abu Dhabi, Insulele Maldive, Insula Capri, Mykonos, Courchevel, Nisa

    Suma de 2.975.500 de lei ar fi fost cheltuită în decurs de un an şi 6 luni pe vacanţe şi achiziţii de produse de lux

    În august 2023, soţia liderului PNL ar fi primit un ceas de 29.300 de euro, luat de la Bulgari Spania şi plătit de cumnat

    În dosarul lui Dumitrescu procurorii au denunţuri, mandate de supraveghere tehnică şi înregistrări ambientale

    Iulian Dumitrescu a anunţat că va colabora cu procurorii şi că n-are nimic de ascuns
    Procurorii DNA îl suspectează pe Iulian Dumitrescu, prim – vicepreşedinte PNL, de presupusa comitere a infracţiunii de fals în declaraţii în formă continuată şi de luare de mită. În cauză, procurorii DNA o vizează şi pe sora dar şi pe cumnatul lui Iulian Dumitrescu, Angelica Marilena Lambrea şi Adrian Daniel Lambrea.
    În ceea ce privesc declaraţiile de avere, procurorii DNA susţin că liderul PNL avea obligaţia legală de a înscrie în ele veniturile obţinute de soţia sa, Paula Alexandra Dumitrescu, dar şi alte sume.
    Procurorii au analizat în detaliu tranzacţiile făcute pe conturi de liderul PNL de-a lungul anilor:
     Cu referire la declaraţia din 2021, Dumitrescu n-ar fi trecut suma de 765.249,55 lei, 29.125 GBP şi suma de 24.000 de euro pe care le-a utilizat de pe conturile bancare având ca titular pe sora sa.
     S-au analizat fiecare dintre tranzacţiile efectuate în perioada 01.01.2020-15.06.2023 de pe conturile bancare având drept titular pe Lambrea Angelica Marilena, constatându-se că s-au efectuat tranzacţii care au avut ca beneficiar familia Dumitrescu însemnând Iulian Dumitrescu, soţia acestuia Alexandra Paula Dumitrescu şi copiii acestora.
     Plăţi către Chivu Cristian Eugen şi Chivu Oana Adelina în valoare de 240.273,24 lei şi 24.000 euro – plăţi chirie diverse luni pentru Iulian Dumitrescu
     Plăţi către Medusa Hotel International SRL în valoare de 35.410 lei – pentru Alexandra/ Iulian Dumitrescu
     Plăţi către Masterange Romania SRL în valoare de 107.608,54 lei – diverse plăţi pentru Adelina Chivu
     Plăţi către PFA Ioniţă Victor Constantin şi Federaţia Română de Tenis în valoare de 300.875,6 lei – plată pentru Andrei Dumitrescu
     Plăţi către Liceul Internaţional de Informatică în valoare de 12.750 lei
     Plăţi către Fundaţia Mateas în valoare de 44.308,28 lei – plată pentru Sara Dumitrescu
     Alte plăţi efectuate în beneficiul familiei Dumitrescu, conform justificărilor de plată identificate în documentele bancare în valoare de 24.023,89 lei şi 29.185 GBP – plăţi pentru Alexandra Dumitrescu
    Procurorii cred că sumele de bani pe Lambrea Angelica Marilena le-a transferat lui Iulian Dumitrescu, în perioada 08.06.2021-19.04.2022, au fost folosite pentru bunuri de lux ori pentru achitarea unor cheltuieli cu servicii turistice în destinaţii exotice: 25.821,37 lei (22140 AED) la Level Shoes Dubai în data de 04.11.2021, 35.027,54 lei (30000 AED) la Chanel Dubai în data de 09.11.2021, 34.888,34 lei (7050 Eur) la Van Cleef Monaco, în data de 03.12.2021, 87.176,94 lei la One & Only Resorts Reethi Rah Maldive, în data de 27.12.2021, 85.549,19 lei la Joali Maldives în data de 09.02.2022.
    Procurorii au analizat şi transferurile de bani dintre Angelica Marilena Lambrea, sora lui Iulian Dumitrescu, şi liderul PNL – din iunie 2021 şi până în aprilie 2022 – acestea fiind de 1,6 milioane de lei. Astfel, Iulian Dumitrescu şi-a plătit 17.614,35 euro vacanţa la One & Only Resorts Reethi Rah Maldive, cu 85.549,19 lei (17.300,14 euro) către Joali Maldives, cu 48.967,38 lei (9.900 euro) către L` Apogee Courchevel ( Franţa), cu 35.027, 54 lei (7.077,77 euro) către Chanel Dubai, cu 34888, 34 lei (7050 euro) către Van Cleef Monaco, cu 32.819, 53 lei (6640 euro) către Hotelul Georges V Paris.
    Suma de 2.975.500 lei (1.616.000 de lei+1.359.500 lei) ar fi fost cheltuită în decurs de un an şi 6 luni pe vacanţe şi achiziţii de produse de lux, reprezintă mai mult decât dublul sumelor de 1.078.507 lei şi 57.000 de euro, care reprezintă totalitatea veniturilor declarate de Iulian Dumitrescu împreună cu familia sa (soţie + copii aflaţi în întreţinere) în cele două declaraţii de avere din anul 2022 şi 2023.
    Procurorii susţin că o parte dintre sumele de bani care au creditat conturile numiţilor Lambrea Daniel Adrian şi Lambrea Angelica Marilena au fost retransferate direct către Iulian Dumitrescu, iar o altă parte a sumelor de bani a fost folosită pentru a acoperi cheltuieli în beneficiul lui Iulian Dumitrescu, a soţiei acestuia Alexandra Paula Dumitrescu ori a copilului acestora.
    „Astfel, cu titlu de exemplu, prezentăm următoarele situaţii:
    a)contul (XXX) aparţinând numitului Lambrea Daniel Adrian în data de 09.08.2023 s-a efectuat o plată către Bulgari Espana SA în sumă de 145.124 lei (29.300 euro), în condiţiile în care din exploatarea măsurilor de supraveghere tehnică autorizate în cauză, a rezultat că în aceeaşi dată de 09.08.2023 Dumitrescu Alexandra este contactată telefonic de o reprezentantă a companiei Bulgari din Spania şi poartă o discuţie telefonică în limba engleză în care aceasta o felicită pentru achiziţia unui ceas.
    După cum se va prezenta în continuare, o parte dintre sumele de bani care au
    -deosebit de relevant este faptul că angajata Bulgari doreşte să confirme adresa de livrare a ceasului, menţionând „Strada Jandarmeriei”, moment în care Alexandra Dumitrescu o întrerupe şi îi spune că va trimite şoferul la Madrid să ridice ceasul personal.
    În legătură cu presupusele fapte de luare de mită (Iulian Dumitrescu) şi complicitate de luare de mită ( Adrian Daniel Lambrea şi Angelica Marilena Lambrea), în dosar, în octombrie 2023 – au înregistrat şi un denunţ al lui Ionel Pirpiliu.
    Denunţătorul ar fi susţinut că Iulian Dumitrescu i-ar fi propus să cumpere firma BERTONI CONSTRUCT SRL de la proprietarul de drept LAMBREA DANIEL, cumnatul lui, iar acordul privind preţul de aproximativ 9 milioane de euro la care să se cumpere firma a fost luat de la Iulian Dumitrescu. Acest preţ ar fi fost supraevaluat. Ulterior, firma Vallys Deco SRL ca lider/asocierea de firme din care făcea parte DRUM CONCEPT SRL au fost sprijinite să câştige sunt obiectivul „Varianta ocolitoare Mizil” şi Lucrări de reparaţii generale în judetul Prahova.
    În dosar, procurorii au obţinut în octombrie 2023 – mandate de supraveghere tehnică şi au mai multe interceptări dar şi înregistrări ambientale.
    Una dintre înregistrări îl vizează şi pe Iulian Dumitrescu:
    „Referitor la exercitarea în fapt a acestei atribuţii de către Iulian Dumitrescu, prezintă relevanţă discuţia purtată în mediul ambiental cu Vasile Anna-Maria în data de 27.11.2023, din conţinutul căreia, rezultă în esenţă, faptul că Vasile Anna Maria îi va trimite o listă lui Iulian Dumitrescu cu prestatorii care au efectuat lucrări pentru CJ Prahova pentru ca acesta să decidă cui anume va face plăţile.
    În acest sens, vom prezenta pasaje din conţinutul acestei discuţii purtate în mediul ambiental în data de 27.11.2023, după cum urmează:
    „(…)VASILE ANNA-MARIA: Tre să hotărâm ce… pe cine mai plătim…
    DUMITRESCU IULIAN: Mă suni diseară dacă vrei, da?
    VASILE ANNA-MARIA: Nu, deci, tre` să vedem cum luăm cu neeligibilele astea, hotărâm când ne vedem…
    DUMITRESCU IULIAN: Pe 4… Pe.. 8… …(neinteligibil)…
    VASILE ANNA-MARIA: …(neinteligibil)… să mă văd mai pe… deci ar trebui să hotărâm… o să-ţi dau eu listă, după ce bani am…
    DUMITRESCU IULIAN: Mă …(neinteligibil)…
    VASILE ANNA-MARIA: O să-ţi dau o listă cu ce bani am…
    DUMITRESCU IULIAN: Mă uit pe ea şi vorbim la telefon…
    VASILE ANNA-MARIA: Şi dup-aia vorbim la telefon. Hai pa.(…)”
    Procurorii consideră că fapta de luare de mită constă în aceea că în calitate de funcţionar public- preşedinte al Consiliului Judeţean Prahova, cu intenţie, a pretins în mod direct de la Pirpiliu Ionel (asociat unic şi administrator al Laborator şi Consultanta în Constructii SRL), pentru sine şi pentru altul, 47.500.000 de lei ca preţ supraevaluat a părţilor sociale ale SC BERTONI CONSTRUCT SRL, sumă ce nu i se cuvine, în legătură cu îndeplinirea unor acte care intră în îndatoririle sale de serviciu, şi a primit în urma acestei pretinderi, în intervalul 09.01.2023-04.12.2023, de la Pirpiliu Ionel, în mod indirect prin intermediul complicilor săi Lambrea Angelica Marilena şi Lambrea Daniel Adrian, suma totală de 16.210.000 lei, sumă ce nu i se cuvine, în legătură cu îndeplinirea unor acte care intră în îndatoririle sale de serviciu.
    Ca reacţie la ancheta DNA, Iulian Dumitrescu a scris pe Facebook: „În urma speculaţiilor apărute public, vreau să fac următoarele precizări: Pun la dispoziţia procurorilor toate informaţiile şi datele de care au nevoie. Colaborez cu instituţiile statului pentru a lămuri cât mai repede această situaţie.
    Nu mă voi ascunde în spatele vreunei funcţii politice sau administrative.
    În momentul în care se va finaliza această fază a anchetei, voi comunica transparent opiniei publice despre cele întâmplate. Nu am nimic de ascuns”.

     

  • ANAF a făcut prăpăd: A identificat obligaţii fiscale nedeclarate de 10,62 miliarde lei

    Inspectorii ANAF au efectuat 77.129 verificări fiscale şi antifraudă în 2023 în cadrul cărora au identificat şi recalculat obligaţii fiscale datorate bugetului de stat în cuantum de 10,62 miliarde lei, din care mai mult de jumătate reprezintă TVA.

    Cele 77.129 de verificări fiscale şi antifraudă efectuatae în 2023 sunt inspecţii fiscale, controale antifraudă, verificări documentare. În cadrul acestora s-au identificat şi recalculat obligaţii fiscale datorate bugetului de stat în cuantum de 10,62 miliarde lei, din care mai mult de jumătate reprezintă TVA.

    Aproximativ 70% din obligaţiile fiscale identificate de inspectorii ANAF au fost generate în domeniul industriilor prelucrătoare, comerţului (cu ridicata şi amănuntul), reparării autovehiculelor şi motocicletelor şi construcţii. De asemenea, pierderea fiscală înregistrată de contribuabili a fost redusă cu 4,81 miliarde lei şi au fost identificate abateri pentru sancţionarea cărora au fost dispuse amenzi şi confiscări în cuantum de peste 206 milioane lei.

    Analiza de risc fiscal care a fundamentat verificările fiscale şi antifraudă a avut în vedere criterii precum scăderea cuantumului taxelor şi impozitelor declarate în domenii care au înregistrat creştere economică în anul 2022, faţă de anul 2021, diminuarea impozitului pe profit/impozitului pe veniturile microîntreprinderilor cu sponsorizări/mecenat/burse private, cu sume care depăşesc cuantumul legal de deductibilitate, sau activitatea economică generatoare de venituri a organizaţiilor nonprofit şi omiterea declarării obligaţiilor fiscale aferente.

    „Raportul ANAF pe 2023 arată că abordarea a fost una constructivă, activitatea de control fiscal fiind ultima pârghie pentru realizarea conformării la declarare. Inspectorii au adoptat abordarea personalizată şi progresivă a formelor şi acţiunilor de control fiscal. În 2024, noutatea este adusă de faptul că rezolvăm cele mai importante probleme legate de analiza volumelor mari de date, pentru obţinerea rezultatelor precise în timp util. Implementarea SAF-T, a sistemului de facturare electronic, a sistemului caselor de marcat electronice, dar şi a altor sisteme avansate de analiză, precum şi integrarea acestora, va duce la optimizarea analizei de risc. Vom vorbi despre o altă coerenţă a datelor/informaţiilor declarate prin intermediul declaraţiilor fiscale de către contribuabil cu datele din contabilitatea acestuia, astfel încât să poată fi identificaţi contribuabilii cu risc fiscal. Sinergia între toate aceste sisteme va rafina întregul proces de inspecţii, astfel încât să se poată acţiona ţintit în zonele în care se manifestă cele mai mari fenomene de evaziune fiscală”, a explicat ministrul Marcel Boloş.

    Pentru îmbunătăţirea gradului de conformare voluntară la declararea şi plata taxelor şi impozitelor, în 2023 au fost comunicate contribuabililor 12.558 notificări de conformare emise de structurile de inspecţie fiscală, pentru riscuri fiscale totale calculate la 1,1 miliarde lei. De asemenea, au fost transmise 10.424 notificări emise de structurile antifraudă fiscală către persoane fizice care au încasat ramburs un cuantum total de 860 milioane lei, prin intermediul furnizorilor de servicii de curierat. Notificarile au vizat depunerea Declaraţiei unice privind impozitul pe venit.

    Pentru respectarea principiilor care guvernează activitatea ANAF, respectiv încurajarea creşterii conformării voluntare la declarare a contribuabililor şi prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, controlul fiscal direct devine ultima pârghie. În acest sens, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală desfăşoară în prezent două tipuri de acţiuni care presupun interacţiunea de la distanţă cu contribuabilul: emiterea Notificării de conformare – document prin care se transmite contribuabililor, care ar urma să fie selectaţi pentru efectuarea inspecţiei fiscale, riscurile fiscale identificate, în scopul reanalizării situaţiei fiscale şi îndeplinirii obligaţiilor fiscale conform prevederilor legale, ori a clarifica riscurile fiscale notificate, după caz şi verificarea documentară, care constă în analizarea situaţiei fiscale de fapt a contribuabilului, atât pe baza documentelor existente la dosarul său fiscal, cât şi pe baza oricăror informaţii şi documente relevante transmise de terţi sau deţinute de ANAF.