Trenurile Intercity ale companiei de stat maghiare din domeniul transportului feroviar, MAV, ar putea să nu supravieţuiască aceste veri, notează Daily News Hungary.
Între timp, guvernul maghiar a suspendat achiziţia de noi trenuri Intercity din motive bugetare.
Deşi MAV a cumpărat 120 de trenuri electrice în ultimii 10 ani, situaţia flotei companiei este dramatică.
Turcia negociază cu ţări din Golful Arabiei pentru vânzarea drepturilor de operare a Portului Alsancak din oraşul Izmir, aceasta putând fi prima tranzacţie majoră încheiată în cadrul eforturilor Turciei de a atrage investiţii străine sub conducerea noii echipe economice, notează Bloomberg.
Sătul de întârzieri la vamă şi creşterea birocraţiei înregistrate de la ieşirea Marii Britanii din UE, Farrat, un mic producător din apropierea oraşului Manchester, îşi creşte investiţiile în Germania, scrie Reuters.
Iar aceasta nu este nici pe departe singura companie britanică care a decis să investească mai mult în Europa după Brexit.
♦ Arad, Galaţi şi Constanţa sunt judeţele care în acest moment au şansa de a atrage cele mai mari investiţii în regenerabile la nivel naţional, potrivit proiectelor de eoliene şi solare cu avize sau contracte de racordare valabile la data de 31.05.2023 ♦ Dacă toţi cei 10 GW de proiecte care au acum actele în regulă se vor pune în funcţiune, doar cu această capacitate România şi-ar atinge ţintele setate prin Planul Naţional Integrat de Energie şi Schimbări Climatice (PNIESC). În realitate însă, intenţiile sunt mult mai mari.
Datele centralizate de ZF şi furnizate de Transelectrica, operatorul sistemului naţional de transport de energie, cu un rol esenţial în dezvoltarea regenerabilelor, arată că pe data de 31.05.2023 proiectele eoliene şi solare cu o capacitate cumulată de circa 10 GW aveau avizele sau contractele tehnice de racordare la reţea.
Obţinerea acestor documente este foarte importantă pentru că acele proiecte care trec de faza avizării au garanţia că vor avea un loc în sistem, fiindu-le aprobată o soluţie de racordare.
Mai departe, finalizarea investiţiei ţine de „bucătăria“ internă a fiecărui investitor, printre provocări fiind accesul la finanţare, piedicile de ordin legislativ încă existente sau cele legate de asigurarea forţei de muncă.
Revenind la datele furnizate de Transelectrica, rezultă că la finalul lunii mai proiecte solare cu o capacitate de peste 5.000 MW aveau avize sau contracte obţinute, alţi 5.600 MW în eoliene fiind şi ei avizaţi. În total, dacă aceste investiţii se vor realiza, ele ar trebui să ridice sume de peste 10 miliarde de euro.
Ceea ce se remarcă în acest al doilea val de proiecte solare, de exemplu, este dimensiunea semnificativă a investiţiilor autorizate.
Pe partea de proiecte eoliene, interesantă este redeschiderea judeţelor Constanţa şi Tulcea, cele mai bune din punctul de vedere al condiţiilor meteo, pentru investiţii noi, lucru care arată că sunt proiecte de întărirea reţelelor aflate în derulare.
În total, dacă toate aceste proiecte cu avize sau contracte de racordare la reţea s-ar pune în funcţiune, România şi-ar putea atinge doar cu ele ţintele asumate prin PNIESC pentru anul 2030. Dar sunt mute voci care spun că se poate de fapt mai mult, mult mai mult.
Într-un scenariu superoptimist, în care toate lucrurile se leagă pe plan local, România ar putea termina această decadă cu proiecte noi de energie verde de circa 26,7 GW, capacitate aproape imposibil de imaginat în acest moment, când pentru 2023 se estimează puneri în funcţiune de numai 300 MW.
Totuşi, pe un scenariu de bază, realist, România are şanse să termine anul 2030 cu 13,4 GW de energie verde în plus, iar dacă merge pe scenariul din PNIESC, planul naţional de energie verde, ar trebui să aibă circa 10 GW.
Cu aceste cifre, România este a doua ţară ca potenţial verde din Europa Centrală şi de Est (ECE), după Polonia, arată un studiu realizat de analiştii de la EMBER. Cea mai importantă întrebare rămâne aceeaşi: cât din acest potenţial se va transforma în investiţii reale şi câţi GW rămân pe hârtie.
Exclusiv pe www.zfcorporate.ro:
► Topul celor mai mari proiecte fotovoltaice cu ATR sau CTR valabile pe data de 31 mai 2023
► Topul celor mai mari proiecte eoliene cu ATR sau CTR valabile pe data de 31 mai 2023
74% dintre companiile active în Ungaria au declarat că intenţionează să-şi majoreze preţurile în următoarele şase luni, relevă un sondaj realizat de Institutul MKIK, relatează Hungary Today.
Numărul firmelor care plănuiesc creşteri de preţuri se menţine peste nivelurile înregistrate înainte de pandemie.
Eduard Babariko a fost găsit vinovat de evaziune fiscală şi de „complicitate la incitare la discordie socială şi ostilitate” într-un proces care a început în luna mai, la aproape trei ani după ce a fost arestat. Babariko a pledat nevinovat, potrivit Reuters.
Babariko a fost reţinut în iunie 2020, alături de tatăl său Viktor, un bancher şi filantrop cunoscut. La acea vreme, tatăl era considerat principalul rival electoral al lui Alexander Lukaşenko, care conduce Belarusul din 1994. Tânărul a condus campania electorală a tatălui său.
Lukaşenko a obţinut o victorie zdrobitoare în alegerile prezidenţiale două luni mai târziu, declanşând cele mai mari proteste din istoria modernă a Belarusului. El a respins acuzaţiile de fraudă electorală.
Viktor Babariko a fost condamnat în 2021 la 14 ani de închisoare pentru acuzaţii de corupţie pe care le-a negat. Condamnarea a fost criticată de statele din Occident şi de opoziţia belarusă, ale cărei figuri importante sunt în exil sau în închisoare.
Germania nu are niciun plan de a staţiona permanent trupe în România, a comunicat miercuri Ministerul Apărării de la Berlin, după ce premierul Marcel Ciolacu a exprimat dorinţa de a fi staţionaţi militari germani pe teritoriul României.
Un purtător de cuvânt al Ministerului german al Apărării a declarat miercuri, potrivit publicaţiei Tagesspiegel şi site-ului Tagesschau.de, că Germania nu are niciun plan de a staţiona trupe în România.
Oficialul german a explicat că, în cadrul NATO, Franţa are un parteneriat militar strâns cu România, iar Germania este naţiune-cadru pentru Lituania. În acest context, Germania “nu se simte obligată” să trimită o brigadă permanentă în România, a explicat purtătorul de cuvânt al Ministeruluui Apărării de la Berlin.
Premierul României, Marcel Ciolacu, a afirmat marţi, cu ocazia întâlnirii pe care a avut-o la Berlin cu Olaf Scholz, cancelarul Germaniei, că şi-ar dori ca pe teritoriul României să fie staţionate trupe germane. Berlinul tocmai a anunţat un plan de a staţiona aproximativ 4.000 de militari germani în Lituania, în cadrul acţiunilor de consolidare a flancului estic al NATO.
„Legea nr. 9/2023 (privind eliminarea dosarului cu şină – n.r.) prevede un număr de măsuri concrete şi obligaţii clar definite pentru instituţiile statului, cu scopul de a se apropia de cetăţean, de a simplifica procedurile birocratice, de a face paşi spre digitalizarea serviciului public administrativ”, afirmă ministrul de Interne, Cătălin Predoiu.
El precizează că legea a intrat în vigoare pe 4 iulie.
„Instituţiile au la dispoziţie 30 de zile pentru a se organiza în acest sens şi pot să vă anunţ că, în calitate de ministru al Afacerilor Interne, voi transmite o scrisoare circulară către toţi prefecţii pentru a lua măsurile, în limitele competenţelor legale, de a invita şi de a observa modul în care instituţiile publice, autorităţile statului aplică această lege. Ea conţine drepturi clar definite pentru cetăţean şi nu este în logica MAI ca aceste drepturi să fie ignorate. Vom monitoriza, supraveghea modul în care se aplică această lege şi tema va fi, dacă este necesar, adusă în atenţia Guvernului”, încheie Predoiu.
„Declaraţia premierului Marcel Ciolacu despre concediile medicale ar fi trebuit susţinută de date de la CNAS şi Ministerul Sănătăţii. Aceste date şi informaţii ar fi putut fi disponibile dacă guvernul PSD-PNL ar fi început implementarea reformelor din domeniul digitalizării sistemului de sănătate. În PNRR sunt alocate 400 de milioane de euro pentru un sistem informatic nou, care leagă 260 de instituţii şi spitale, dar PSD şi PNL vor să renunţe la bani”, potrivit unui comunnicat de presă.
USR arată că, în aprilie, ministrul Marcel Boloş a trimis Comisiei Europene o propunere de renunţare la cele 400 milioane euro. Comisia a respins propunerea, însă în ultima zi de mandat la MIPE, pe 14 iunie, a mai trimis o propunere prin care renunţă de această dată la 210 milioande euro, adică mai mult de jumătate din suma totală alocată.
„Un sistem informatic aşa cum este prevăzut în PNRR ar putea genera printr-un singur click un raport cu toate informaţiile necesare inclusiv pe tema concediilor medicale – ce tip de boli, ce durată, din ce domenii profesionale etc. Tăind finanţarea, este clar că în ciuda declaraţiilor pompoase, în realitate guvernul PSD-PNL nu vrea să implementeze nicio reformă şi nici să digitalizeze cu adevărat administraţia publică, preferând să piardă bani gratis negociaţi de USR pe care îi are România la dispoziţie pentru modernizarea ţării”, explică Cristian Ghinea, coordonatorul Departamentului de Politici Publice al USR.
Firma Q&A 2000 Impex, care administrează lanţul de restaurante Calif-Condimental, a intrat în faliment, după ce businessul nu a mai reuşit să îşi revină post pandemie, când vânzările s-au prăbuşit. Firma figurează între cele mai mari insolvenţe şi falimente din 2023, potrivit unui top furnizat de Registrul Comerţului la solicitarea ZF.
Deşi compania a intrat în faliment, în continuare sunt funcţionale restaurantele Calif de la Iancului şi Militari, conform datelor ZF. Au fost închise însă toate localurile sub brandul Condimental.
„Brandul Condimental a dispărut, Calif nu”, a spus un angajat care a răspuns la numărul de telefon al restaurantului Calif Iancului.
Acţionarii nu au răspuns solicitării ZF privind falimentul şi închiderea unora dintre localuri.
Deşi firma care opera brandul e în faliment, unele restaurante – cel de la Iancului şi cel din Militari – funcţionează încă. Acest lucru e posibil dacă ele au fost vândute sau dacă au fost mutate pe alte companii.
Q&A 2000 Impex era deţinută de Arora Sachin (75%), Valentin Bogdan Jantea (10%), Mihai Alexandru Stoichiţoiu (10%) şi Radu Alin Tănase (5%), conform platformei Termene.ro. Ei, împreună, nu apar acţionari într-o altă firmă, arată aceeaşi sursă.
Anul trecut, vânzările commpaniei O&A 2000 Impex au scăzut la 11,4 mil. lei, aproape la jumătate faţă de anul anterior şi la doar o treime faţă de 2019. Înainte de pandemie, lanţul de restaurante număra 13 unităţi şi un cloud kitchen, mai exact o bucătărie destinată livrărilor.
“Îmi aduc aminte că în urmă cu 7-8 ani, când stăteam în Piaţa Iancului, eram client fidel al Calif şi nu mă deranjau absolut deloc cozile de 40-50 de minute. Mâncarea era excelentă. La fel şi la Lujerului. Dar, uşor-uşor, ceva s-a schimbat. Am văzut angajaţi din clasicele ţări Pakistan, India, Indonezia, care nu aveau absolut nicio legatură cu preperatul dill-ului şi am început să observ cum calitatea scade periodic. Post pandemie am remarcat şi că preţurile explodaseră. Am rămas cu un gust amar, dar speram că îşi vor reveni. Nu a fost să fie, iar preţurile mari m-au ţinut departe. Tânjesc după un maxi dill kebab de pui ca atunci. Îmi intrase în reflex: maxi dill kebab de pui şi o limonadă”, spune Liviu, un fost client fidel al reţelei Calif-Condimental.