BusinessMagazin

Blog

  • Cea mai mare afacere a anului din domeniul bancar e pe cale de-a se încheia: UBS ar putea finaliza preluarea Credit Suisse până pe 12 iunie

    UBS Group AG ar putea finaliza achiziţia Credit Suisse Group AG până pe 12 iunie, punând astfel bazele unei noi puteri în sectorul bancar european şi finalizând o lungă perioadă de incertitudine pentru cei peste 100.000 de angajaţi ai creditorilor, raportează Bloomberg.

    Încheierea tranzacţiei este încă supusă anumitor condiţii, inclusiv unele la care UBS a declarat că ar putea renunţa. După finalizarea afacerii, acţiunile Credit Suisse vor fi delistate de la bursa elveţiană SIX Stock Exchange pe 13 iunie şi de la bursa din New York pe 12 iunie. 

    Acţionarii Credit Suisse vor primi o acţiune UBS pentru fiecare 22,8 acţiuni deţinute în circulaţie. Toate titlurile de creanţă în circulaţie ale Credit Suisse vor deveni obligaţii ale UBS. 

    Tranzacţia, convenită în martie cu sprijinul guvernului elveţian, va remodela lupta globală pentru afacerea de gestionare a averilor elitelor. 

    UBS a declarat iniţial că preluarea rivalului său va fi finalizată încă de la sfârşitul lunii mai sau începutul lunii iunie. Dar închiderea risca să fie amânată deoarece UBS şi guvernul elveţian negociau încă termenii exacţi ai unei garanţii de stat de 9 miliarde de franci elveţieni (9,9 miliarde de dolari) pentru pierderile pe care banca le-ar putea suferi, a relatat anterior Bloomberg News.

    UBS a declarat luna trecută că se aşteaptă la deprecieri de aproximativ 13 miliarde de dolari pentru activele Credit Suisse şi a estimat, de asemenea, că obligaţiile legale ar putea costa până la 4 miliarde de dolari în 12 luni. De asemenea, creditorul susţine că ar putea obţine un câştig pe hârtie estimat la 34,8 miliarde de dolari ca urmare a preluării fostului rival.

    Totodată, UBS a mai declarat că ar putea fi nevoită să amâne publicarea rezultatelor pentru al doilea trimestru pentru a avea suficient timp de furnizare a situaţiilor financiare combinate. Potrivit Financial Times, rezultatele oficiale ar putea fi publicate undeva la finalul lunii august.

    Înainte de tranzacţie, UBS avea 74.000 de angajaţi. Dacă tot personalul Credit Suisse va fi absorbit – o perspectivă puţin probabilă – numărul total de angajaţi ai UBS ar urca la 120.000.

  • Rata inflaţiei în Turcia a scăzut la cel mai scăzut nivel de la sfârşitul anului 2021 după politicile electorale ale lui Erdoğan dinainte de alegerile cruciale de luna trecută

    Rata inflaţiei în Turcia a scăzut la cel mai scăzut nivel de la sfârşitul anului 2021, după ce preşedintele Recep Tayyip Erdoğan a oferit gaz gratuit înainte de alegerile cruciale de luna trecută, ceea ce a dus la scăderea facturilor gospodăriilor.

    Preţurile de consum au crescut cu 39,6% în mai faţă de aceeaşi lună a anului precedent, cel mai scăzut ritm anual din decembrie 2021 şi o scădere de la 43,7% în aprilie, potrivit Institutului turc de statistică (Turkstat). Preţurile au urcat cu doar 0,04% în luna mai, de la o lună la alta.

    Cifrele de relaxare a inflaţiei au reflectat o scădere de aproape 14% a cheltuielilor pentru locuinţe între aprilie şi mai, care a venit ca urmare a faptului că Turkstat a introdus în calculele sale un preţ mediu al gazelor de zero.

  • Citatul săptămânii: Michael Schmidt, Automobile Bavaria: În domeniul auto nu simţim nicio criză acum. În trecut au existat sincope, dar domeniul de lux nu dă semne de scădere. Din contră

    În domeniul auto nu simţim nicio criză acum. În trecut au existat sincope, dar domeniul de lux nu dă semne de scădere. Din contră. Vedem la clienţi faptul că suportă şi aşteptare, şi scumpiri. În 2019 nu credeam să ajungem aici. S-au curăţat stocurile de second-handuri. Timpul de livrare devine unul normal. Cresc vânzările de electrice.

     

     

     


     

     

  • Turcan: Nu s-ar fi ajuns aici dacă salarizarea profesorilor nu era scoasă din Legile Educaţiei

    „Dreptatea este de partea cadrelor didactice şi nu s-ar fi ajuns aici dacă salarizarea profesorilor nu era scoasă din Legile Educaţiei sau dacă măcar un draft al Legii Salarizării Unitare ar fi fost gata, aşa cum eram obligaţi prin PNRR. Dar timpul nu poate fi dat înapoi! Salariile trebuie crescute suplimentar şi Guvernul a asigurat cadrul legal pentru o prima creştere salarială. Vor urma creşteri salariale consistente pentru că toată clasa politică a înţeles revendicările cadrelor didactice”, transmite Raluca Turcan.

    Ea apreciază că posibilitatea amânării examenelor „poate afecta însă perspectivele de cariera ale copiilor României”.

    „Sper, aşadar, ca examenele copiilor să rămână în graficele stabilite, anul şcolar să fie încheiat la termenul stabilit pentru că atenţia şi respectul faţă de statutul, demnitatea şi nivelul salarial al cadrelor didactice au fost câştigate pe termen lung prin această mişcare de uriaşă forţă socială pe care au arătat-o profesorii. Niciun politician nu va putea să nu respecte angajamentul făcut în urma celei mai mari mişcări sociale din ultimii 30 de ani declanşată de profesori”, încheie Turcan.

  • Iohannis, de Ziua Mondială a Mediului: Direcţia în care ne îndreptăm ca societate este cea corectă

    Direcţia în care ne îndreptăm ca societate este cea corectă, iar eforturile noastre trebuie să se concentreze în următoarea perioadă pe accentuarea ritmului acţiunii de protejare a mediului, arată Klaus Iohannis în mesajul transmis cu prilejul Zilei Mondiale a Mediului.

    „Ziua Mondială a Mediului contribuie la creşterea gradului de conştientizare cu privire la multiplele provocări la adresa mediului înconjurător şi constituie un imbold menit să mobilizeze cetăţenii pentru a acţiona în vederea limitării schimbărilor climatice, a protejării biodiversităţii şi pentru a combate poluarea aerului, a solului şi a apei. Protejarea mediului este de o importanţă crucială pentru sănătate şi pentru calitatea vieţii noastre. Ziua Mondială a Mediului 2023 are ca temă principală limitarea poluării cu plastic. Estimările arată că aproximativ 20 de milioane de tone de plastic ajung anual în lacuri, râuri şi în mări din întreaga lume. Resursele de apă disponibile sunt deja supuse unei presiuni uriaşe, mai ales în contextul schimbărilor climatice care afectează regimul precipitaţiilor. Soluţiile pentru a limita poluarea cu plastic se bazează pe conştientizarea problemei, pe educaţie, pe utilizarea adecvată a resurselor naturale şi pe promovarea economiei circulare”, transmite Klaus Iohannis.

    El apreciază că, prin implementarea măsurilor asociate economiei circulare, volumul de plastic care ajunge în oceane poate fi scăzut la nivel global cu peste 80% până în 2040.

    „România colaborează cu alte state în vederea identificării celor mai bune mecanisme de reglementare, economice şi tehnologice pentru reducerea poluării cu plastic, inclusiv prin aderarea recentă la Coaliţia de Înaltă Ambiţie pentru a Stopa Poluarea cu Plastic. Introducerea Sistemului de Garanţie-Returnare pentru Ambalaje la nivelul ţării noastre începând cu 2023 va genera un comportament individual mai responsabil şi va susţine economia circulară a plasticului. Am înregistrat deja şi o serie de progrese în ceea ce priveşte protecţia mediului. În România, tot mai mulţi oameni sunt atenţi la utilizarea cât mai eficientă a resurselor energetice şi aleg să devină prosumatori, adică simultan producători şi consumatori, de energie din surse regenerabile într-un sistem energetic naţional mai sărac în dioxid de carbon”, adaugă Iohannis.

    Şeful statului arată că în ultimii ani, tot mai multe parteneriate între autorităţi locale, organizaţii neguvernamentale şi şcoli au în vedere tematici legate de mediu şi au condus la înfiinţarea de parcuri, la campanii de colectare selectivă a deşeurilor ori la monitorizarea constantă a calităţii mediului în multe comunităţi.

    „Toate acestea indică faptul că direcţia în care ne îndreptăm ca societate este cea corectă, iar eforturile noastre trebuie să se concentreze în următoarea perioadă pe accentuarea ritmului acţiunii de protejare a mediului. Provocările la adresa calităţii mediului înconjurător reclamă tratarea lor cu celeritate de către instituţiile publice, mediul economic şi asociativ, precum şi de către cetăţeni. Împreună putem contribui eficient la limitarea poluării şi la asigurarea dezvoltării durabile pentru generaţiile prezente şi viitoare”, încheie Iohannis.

  • Producător: Piaţa cărnii fierbe, după o creştere istorică a preţului materiei prime pentru mezeluri

    Carnea de porc de lucru (CPL), materia primă folosită pentru producţia mezelurilor, a ajuns la 3-3,2 euro/kg (peste 15 lei), după o dublare într-un an şi o creştere de circa 50% din februarie încoace, astfel că pune presiune pe producători, care spun că vor exista măriri de preţ la produsul finit şi salamul de vară ar putea fi mai scump la vară.

    „Acum, în medie, carnea de porc de lucru costă 3-3,2 euro/kg, faţă de 1,25 euro/kg în urmă cu un an. (…) În septembrie anul trecut am transferat o parte din creş­tere în preţurile finale ale produselor şi ne aşteptam ca din februarie să scadă. Însă, dacă în februarie materia primă costa 2,2-2,25 euro/kg, acum nu se mai găseşte sub 3 euro/kg. Piaţa cărnii fierbe după această creştere istorică“, spune Andrei Pădurean, manager operaţional al com­pa­niei Uni­versal, care produce mezeluri sub brandul Silvania Gourmet în localitatea Crişeni din judeţul Sălaj

    Această provocare, a cărnii mai scum­pe, este menţionată şi de Voicu Vuşcan, admi­nistrator al Elit, companie care pro­duce anual peste 50.000 de tone de mezeluri în cadrul celor cinci fabrici proprii din Alba, Bucureşti, Arad şi Prahova.

    „Cea mai mare provocare pentru industria noastră este creşterea accelerată a preţurilor materiilor prime, cu un impact semnificativ în profitabilitatea busi­nessului. Ne confruntăm în prezent cu preţuri record la carnea de porc, din cauza scăderii efectivelor de porci din Europa în principal, iar în mod specific în România, pesta porcină africană a diminuat con­side­rabil efectivele în ultimii ani, diminuând disponibilitatea materiei prime authtone“, a spus Vuşcan.

  • Eroare judiciară:o femeie considerată „cea mai odioasă criminală în serie”, eliberată după 20 de ani

    Kathleen Folbigg a petrecut 20 de ani în închisoare după ce un juriu a decis că ea i-a ucis pe Caleb, Patrick, Sarah şi Laura de-a lungul unui deceniu. O anchetă recentă a oamenilor de ştiinţă a stabilit că toţi copiii ar fi murit din cauze naturale. Cazul femeii de 55 de ani este considerat a fi una dintre cele mai mari erori judiciare din Australia.

    Folbigg şi-a susţinut întotdeauna nevinovăţia, dar în 2003 a fost condamnată la 25 de ani de închisoare pentru uciderea copiiilor săi. Aceştia au murit între 1989 şi 1999. Victimele aveau vârste cuprinse între 19 zile şi 19 luni, iar procurorii au susţinut că mama lor i-a sufocat. După condamnarea femeii, o altă anchetă realizată în 2019 a confirmat probele de la proces.

    Totuşi, în urma unei noi anchete, conduse de judecătorul pensionat Tom Bathurst, procurorii au acceptat că studiile moderne privind mutaţiile genetice ar putea oferi alte explicaţii cu privire la moartea copiilor.

    Procurorul general al statului New South Wales (NSW), Michael Daley, a anunţat că Bathurst a ajuns la „opinia fermă” că există îndoieli rezonabile că Folbigg este vinovată de fiecare infracţiune. În consecinţă, guvernatorul statului a semnat o graţiere completă şi a ordonat eliberarea imediată din închisoare a lui Kathleen Folbigg.

    Graţierea necondiţionată nu anulează condamnările lui Folbigg. Decizia ar urma să fie luată de Curtea de Apel, dacă dosarul va ajunge în faţa instanţei.

    Graţierea vine după o campanie de ani de zile pentru eliberarea lui Kathleen Folbigg, declanşată atunci când o echipă de imunologi a descoperit că fiicele ei aveau o mutaţie genetică care poate provoca moarte cardiacă subită. De asemenea, au fost descoperite dovezi că fiii lui Folbigg aveau şi o mutaţie genetică legată de epilepsie.

  • Zlatan Ibrahimovic se retrage din fotbal la vârstă de 41 de ani

    Atacantul lui AC Milan a dezvăluit că a decis să îşi încheie cariera de fotbalist pe terenul de pe San Siro.

    „Am multe amintiri şi multe emoţii aici. Prima dată când am ajuns aici, mi-aţi oferit fericire. A doua oară, dragoste. Voi fi un fan al Milanului pe viaţă. A venit timpul să spun la revedere fotbalului, dar nu şi vouă. Ne mai vedem. Forza Milan şi la revedere”, a spus suedezul.

    Ibrahimovic a fost ovaţionat de fanii milanezi şi a fost aplaudat de colegii săi la ieşirea de pe teren.

    Celebrul atacant a făcut istorie la AC Milan, unde anul trecut a ajutat la câştigarea titlului. El şi-a început cariera la Malmo şi în 2001 s-a alăturat echipei Ajax, după ce a respins oferta managerului lui Arsenal, Arsene Wenger.

    „Arsene Wenger m-a rugat să fac un test la Arsenal când aveam 17 ani. L-am refuzat. Zlatan nu face audiţii”, a spus atunci Ibrahimovic.

    Atacantul a mai evoluat la Juventus şi Inter Milano, înainte de o perioadă nefericită la Barcelona, unde s-a plâns de modul în care a fost folosit de antrenorul Pep Guardiola.

    „Când mă cumpăraţi pe mine, cumpăraţi un Ferrari, Dacă vreţi să conduceţi un Ferrari, puneţi combustibil premium în rezervor, intraţi pe autostradă şi călcaţi acceleraţia. Guardiola a făcut plinul cu motorină şi a plecat la o plimbare în mediul rural. Dacă asta îşi dorea, ar fi trebuit să-şi cumpere un Fiat de la început”, a explicat Ibrahimovic.

    Zlatan Ibrahimovic a ajuns pentru prima dată la AC Milan în 2010, iniţial sub formă de împrumut, înainte de a se transfera la Paris St Germain, unde a marcat de 113 ori în 122 de meciuri în campionat. De asemenea, a câştigat Europa League şi Cupa Ligii cu Manchester United şi a mai trecut pe la LA Galaxy înainte de a se întoarce pe San Siro.

    Ibrahimovic este cel mai bun marcator din toate timpurile al Suediei, cu 62 de goluri în 122 de meciuri. A părăsit echipa naţională după Euro 2016, dar a revenit în 2021 pentru campania de calificare la Cupa Mondială.

  • Cel mai bine plătit executiv român

    Transformare – acesta este cuvântul de ordine pe agenda lui Silviu Popovici, managerul român care conduce din funcţia de CEO businessul PepsiCo în Europa, un gigant cu afaceri de 13 miliarde de dolari în 2022, cam cât tot businessul din producţia de alimente din România. Cum va arăta viitorul pentru unul dintre cei mai mari producători de băuturi şi alimente, dar şi cum au influenţat pandemia, războiul şi inflaţia viziunea de management a executivului care a ajuns anul trecut cel mai bine plătit manager român?

    „Industria alimentară o să treacă printr-o transformare radicală în eforturile de decarbonizare, în eforturile de a transforma agricultura într-una regenerativă şi de a promova o dietă mult mai sănătoasă. Iar PepsiCo împreună cu alte companii mari similare vor juca şi trebuie să joace un rol decisiv în această tranziţie şi transformare, datorită impactului la nivel global pe care îl au”, crede Silviu Popovici, CEO al PepsiCo Europe, cel mai puternic executiv român. Silviu Popovici conduce din 2019 PepsiCo în Europa, dar are în spate peste două decenii petrecute în companii multinaţionale la nivel internaţional. El s-a alăturat PepsiCo în 2011 după ce gigantul din sectorul băuturilor şi produselor alimentare a preluat Wimm-BillDann Foods, care la acea vreme era cea mai mare companie de pe piaţa produselor alimentare şi a băuturilor din Rusia şi compania pentru care Silviu Popovici lucra.

    În 2019, atunci când a preluat conducerea PepsiCo Europe lucrurile erau mai aşezate pe bătrânul continent şi nimeni nu anticipa că următorii ani vor sta sub zodia incertitudinii provocate de pandemie,  război şi mai apoi a creşterii puternice a preţurilor. Însă în această perioadă viziunea lui Silviu Popovici şi a PepsiCo a rămas în picioare, cu toate că lecţiile învăţate în această perioadă stau mai departe la baza modului în care această strategie va fi implementată în următorii ani. Investiţiile principale nu au suportat amânări, după cum spune executivul român. „Planurile noastre sunt pe termen mediu şi lung, iar aşa cum face fiecare dintre noi în perioadele dificile, ne uităm mai atent la bani şi încercăm să prioritizăm. Am făcut o listă cu toate investiţiile programate, le-am pus în ordinea importanţei astfel încât să vedem ce poate să aştepte. În general, toate investiţiile care sunt legate de strategia noastră de creştere, respectiv investiţiile din România, nu le-am oprit.”

    De altfel, nici investiţiile în sustenabilitate nu au fost oprite, iar celelalte doar au fost amânate, mai spune Silviu Popovici, care conduce un grup cu venituri de circa 13 miliarde de dolari la nivelul anului 2022. PepsiCo Europe aduce 15% din veniturile totale ale grupului PepsiCo la nivel global, iar Europa este pe primele locuri ca şi contribuţie la business după continentul nord american. În total, PepsiCo are venituri de peste 86 de miliarde de dolari la nivel global, iar unele dintre cele mai importante branduri din portofoliul grupului la nivel european şi nu numai sunt Lay’s, Doritos, Pepsi, Sprite sau Getorade.

     

    Schimbare de percepţie

    Pandemia a fost un moment dificil pentru majoritatea companiilor din industria bunurilor de larg consum având în vedere că mişcarea populaţiei a fost puternic încetinită. Cum a gestionat Silviu Popovici criza care lovea rând pe rând ţările europene? „Cel mai bine a funcţionat când pur şi simplu le-am spus echipelor din fiecare ţară care sunt priorităţile. Prima dată: aveţi grijă de angajaţi, apoi aveţi grijă să continuăm livrările către clienţii noştri şi a treia să aveţi grijă de profitul companiei. Fiecare ţară, având aceste principii, a făcut exact ce trebuie.”

    Războiul a adus apoi o nouă lovitură, PepsiCo fiind cea mai mare din sectorul food & beverages din Ucraina, dar şi un business mare în Rusia. Companiile mari au în general multe proceduri, dar Silviu Popovici a avut aceeaşi abordare ca în cazul pandemiei. A stabilit nişte principii, deşi în cazul acesta a fost mult mai dificil pentru că echipele regionale au fost nevoite să aibă grijă nu doar de angajaţi, ci şi de familiile lor. Dar la fel, a lăsat fiecare echipă să facă cum vrea, să nu trebuiască să ceară aprobare pentru cât trebuie să cheltuiască. Şi acelaşi lucru s-a întâmplat şi în cazul cutremurelor din Turcia. „Lecţia mare a fost că nu trebuie să ai structuri foarte stufoase, nu trebuie să ai nişte proceduri foarte complicate şi trebuie doar să laşi echipele locale să-şi facă treaba. Asta pentru o companie multinaţională a noastră este ceva destul de dificil de făcut. Şi această lecţie încerc să o folosesc şi să încurajez echipa să folosească aceeaşi abordare când nu este o criză. În timpul unei crize reuşim să fim dinamici, să facem lucrurile foarte bine şi foarte repede, dar când nu e o criză revenim la elementele birocratice”, a explicat Silviu Popovici, care adaugă că PepsiCo Europe este în proces de transformare astfel încât procedurile să fie simplificate. „Să ne comportăm la fel de bine ca atunci când avem o criză externă.”

    Practic, Silviu Popovici încearcă să preia din modelul antreprenorial, unde deciziile sunt mult mai rapid luate având în vedere că în cazul acesta nu sunt foarte mulţi oameni implicaţi. Iar când vine vorba de antreprenoriat, un om de afaceri pe care Silviu Popovici îl admiră este Jean Valvis, fondatorul brandului de apă minerală naturală AQUA Carpatica. De altfel, PepsiCo a intrat anul trecut în acţionariatul Carpathian Springs, producătorul apei AQUA Carpatica. Dacă Silviu Popovici s-a născut în Suceava, Jean Valvis este sucevean prin adopţie, el fiind antreprenorul care a dezvoltat mai multe branduri în zonă inclusiv Dorna (brand de apă minerală care este acum în portofoliul Coca-Cola HBC) şi LaDorna (brand de lactate vândut către gigantul francez Lactalis).

    PepsiCo a preluat 20% din acţiunile Carpathian Springs, iar planul de dezvoltare implică creşterea notorietăţii brandului românesc peste hotare. Aceasta a fost cea mai importantă mutare făcută de Silviu Popovici şi echipa lui în România, alături de investiţiile de 100 de milioane de dolari anunţate anul trecut în unităţile de producţie din România. „Izvoarele AQUA Carpatica sunt în Vatra Dornei. Eu sunt din Suceava, din Bucovina, şi am crescut cu ape minerale din Vatra Dornei şi e o mare mândrie pentru mine să pot să ajut ca un brand românesc să fie prezent şi pe alte pieţe.” De altfel, Silviu Popovici şi Jean Valvis au mers în Orientul Mijlociu pentru a discuta cu partenerii PepsiCo despre potenţialul brandului în zonă, dar se uită împreună şi la alte pieţe de export.

     

    România, mereu ca acasă

    De altfel, din biroul lui din Zürich, inima comercială a Elveţiei, Silviu Popovici vorbeşte despre România plin de entuziasm, povestind despre prietenii pe care îi are aici, despre familie, dar şi despre căsuţa de la malul mării, locul preferat al soţiei lui.

    El spune despre ţara în care s-a născut şi revine în vizită de 2-3 ori pe an că este „cea mai importantă”, şi deşi România nu aduce cele mai mari venituri în Europa pentru PepsiCo, rămâne una dintre principalele pieţe pentru care PepsiCo are planuri importante de dezvoltare. PepsiCo, jucător care mai deţine în România şi o fabrică de băuturi răcoritoare în Dragomireşti (jud. Ilfov), a anunţat că investeşte 100 de milioane de dolari în trei linii de producţie operaţionale şi un nou depozit automat, capabilităţi de automatizare şi un nou masterplan în fabrica din Popeşti-Leordeni. Investiţia în unitatea din Popeşti-Leordeni urmează să fie finalizată până în 2024.

    În România, PepsiCo produce băuturi răcoritoare într-o unitate situată în Dragomireşti-Deal şi operată prin intermediul companiei Quadrant Amroq Beverages, lângă Bucureşti, şi snackuri în unitatea Star Foods EM din Popeşti-Leordeni. Împreună, cele două companii au avut în 2021 (ultimele date disponibile) o cifră de afaceri de 2 mld. lei (peste 400 mil. euro). În ultimii zece ani PepsiCo a investit direct 320 de milioane de dolari în România, consolidând astfel rolul companiei de hub de producţie şi distribuţie regional. „Grecia este doar o ţară din cele 18 în care exportăm în prezent din România. Nu mai este doar o ţară unde producem pentru consumatorii locali, ci România este o ţară importantă pentru exporturi. Dar aş vrea să văd că PepsiCo România va avea un rol şi mai mare, nu doar ca vânzări, ci şi în transformarea industriei de mâncare şi de băuturi, atât prin realizarea de produse mai sănătoase, cât şi într-un mod sustenabil.“

    Star Foods, divizia de snackuri de pe plan local a PepsiCo, unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa băuturilor răcoritoare şi a snacksurilor, exportă produsele realizate în fabrica din Popeşti-Leordeni pe 15 pieţe, conform ultimelor date.  Investiţiile de 100 de milioane de dolari sunt importante având în vedere că acestea sunt direcţionate către unităţi existente şi nu într-o fabrică nouă. La nivel global, PepsiCo are un buget de investiţii de 5-6% din cifra de afaceri de 90 de miliarde de dolari, adică circa 4,5 miliarde de dolari, conform calculelor ZF. Către Europa sunt direcţionate circa 20% din aceste investiţii, adică în jurul a 900 milioane de euro anual. Practic, către România a fost direcţionat o bună parte din bugetul gigantului de la nivel european, ceea ce vine să demonstreze faptul că Silviu Popovici susţine dezvoltarea businessului de aici. “România este cea mai importantă, dar aş vrea să fie şi mai importantă”, spunea el zâmbind. De altfel, executivul nu vede motivul pentru care businessul din România să nu fie lider în piaţa de food & beverages. În prezent, PepsiCo este lider pe piaţa de snackuri, ci numărul doi în piaţa de băuturi răcoritoare.

    „Suntem foarte mulţumiţi de cum progresăm în România. În rest, rolul meu este să nu încurc, aşa cum am zis pe timp de criză,  să fiu sigur că echipa are resursele necesar aşa cum este cazul investiţiilor în infrastructură de producţie. În rest, echipa ştie ce are de făcut. Ei înţeleg mult mai bine piaţa românească decât mine, care am plecat acum 25 de ani din România. Şi aştept să aştept să văd, să-mi spună ei în ce an o să fie PepsiCo cea mai mare companie din food & beverages”, adaugă zâmbind Silviu Popovici.

    El este şi cel mai bine plătit executiv român: a încasat anul trecut 9,4 milioane de dolari, cu aproape un milion de dolari mai mult decât în 2021. Este vorba de salariu, acţiuni şi alte beneficii, conform raportului anual al companiei. Prin prisma sumei încasate, Popovici este cel mai bine plătit executiv român. Doar ca salariu Popovici a primit anul trecut 764.000 de dolari, adică 63.600 de dolari pe lună. Prin poziţia pe care o deţine, Popovici este cel mai puternic executiv român.

     

    Cum vor arăta următorii ani?

    Inflaţia galopantă a fost şi ea una din cele mai importante provocări în ultimul an, cel puţin, iar preţurile mai mari la energie, zahăr, ulei au influenţat şi PepsiCo la nivel european.

    „Sunt în continuare preţuri foarte ridicate. Dacă sunt unele ingrediente la care vedem că s-ar putea să preţurile să reducă, deşi noi cumpărăm în avans, noi cumpărăm pe nouă luni, 12 luni în avans. Scăderile care le vedem în viitor sunt relativ mici, ceea ce înseamnă că perioada asta inflaţionistă încă nu va dispărea. Din păcate, cred că următorii doi ani vom vom avea mediul ăsta de inflaţionist în piaţă şi încă nu vedem impactul asupra inflaţiei provenit din partea Chinei”.

    În opinia sa, având în vedere că consumul în China va continua să crească, vor mai fi nişte presiuni inflaţionişte în unele zone ale economiei. De altfel, deşi PepsiCo este cunoscută în România ca o companie producătoare de băuturi, compania are în portofoliu şi snackuri. Astfel, compania foloseşte pentru aceste categorii de produse zahăr, cartofi şi ulei, pe care le cumpără de la fermierii cu care are parteneriate. De exemplu, în România PepsiCo lucrează cu 25 de fermieri care cultivă cartofi pe mai mult de 1.000 de hectare în şase judeţe.

    „În România în special ajutăm producătorii de cartofi. Avem o echipă de specialişti în cultura cartofului, care ajută fermierii în a alege tipul de cartofi pentru produsele noastre, dar şi cu să irige, cât îngrăşământ să pune. Iar aici avem foarte multă experienţă şi avem acum şi tehnologie care ne ajută să optimizăm producţia de cartofi.” În plus, specialiştii de la PepsiCo ştiu şi cum să se depoziteze cartofii de exemplu astfel încât să nu încolţească. „Un exemplu, care nu este din România, dar aşteptăm să-l face şi aici. În Anglia, din coajă de cartofi facem îngrăşământ pe care îl trimitem din nou la ferme.” La nivel global, PepsiCo lucrează cu zeci de mii de fermieri.

    Silviu Popovici spune că se uită la modul în care pot oferi consumatorilor produse mai sănătoase, dar în acelaşi timp să fie produse într-un mod sustenabil, cu o amprentă de carbon mai mică. În plus, produsele agricole pe care PepsiCo le foloseşte pentru a realiza branduri precum Pepsi, Mirinda, 7Up, Lay’s sau Doritos, adică sfeclă de zahăr, porumb şi cartofi, să fie realizate într-un mod sustenabil.  Silviu Popovici crede că consumatorii se vor îndrepta către produse sănătoase, dar nu vor face compromis la gust. Însă deocamdată consumatorul nu este pregătit în toată Europa să plătească mai mult pentru un produs mai sustenabil, deşi se văd îmbunătăţiri an de an. Iar lucrurile vor sta mai bine în viitor. „Să influenţez şi să fiu parte a transformării modului în care oamenii consumă băuturi şi snackuri astfel încât să nu mai facă un compromis între gust şi sănătate este un lucru foarte important. Aş vrea să ştiu că în 10-15 ani majoritatea băuturilor răcoritoare din România vor fi fără zahăr. Iar când o să stau de vorbă cu nepoţii mei am să le spun că la schimbarea asta am contribuit şi eu, astfel că motivul pentru care industria alimentară este astăzi aşa s-a datorat şi mie”, a conchis Silviu Popovici.     ■

     

     

    De la meseria de profesor la rolul celui mai bine plătit executiv român

    ► Originar din Suceava, Silviu Popovici a fost profesor de fizică înainte de a-şi începe cariera în industria bunurilor de larg consum.

    ► În 1993, imediat după facultate, unul dintre prietenii săi cei mai buni s-a angajat la o firmă care vindea ţigări, acolo unde a primit un Ford Mondeo ca maşină de serviciu. „Mie, la momentul acela, mi se părea extraordinar“, povestea managerul anterior. Astfel, el a luat decizia să lase învăţământul şi să-şi găsească un job într-o companie care îi oferea beneficii asemănătoare celor primite de prietenul său. La scurtă vreme s-a angajat la Coca-Cola, care i-a oferit un Oltcit ca maşină de serviciu.

    ► După doi ani se muta la Iaşi să se ocupe de vânzările companiei în Moldova. În Coca-Cola a ocupat şi funcţii de conducere precum cea de general manager al businessului din Ucraina sau director operaţional în cadrul Coca-Cola HBC Rusia. În 2011, a intrat în echipa PepsiCo odată cu preluarea de către gigant a Wimm-BillDann Foods, care la acea vreme era cea mai mare companie de pe piaţa produselor alimentare şi a băuturilor din Rusia şi compania pentru care Silviu Popovici lucra. Din 2013 şi până în 2015 a fost preşedinte al PepsiCo Rusia, iar în perioada 2015-2017 a activat ca preşedinte în cadrul PepsiCo Rusia, Ucraina şi ţările CIS.

    ► Din 2019, el este CEO al PepsiCo Europe, care în 2022 a avut venituri de aproape 13 miliarde de dolari.

    ► Silviu Popovici a terminat Facultatea de Fizică din Iaşi şi, deţine o diplomă de master în administrarea afacerilor la London Business School şi, de asemenea, a absolvit programul Advanced Management din cadrul Harvard Business School.

  • Cum poţi să te îmbogăţeşti din cripto: când faci primul milion să nu vinzi, ci să aştepţi să faci zece milioane

    Acum ceva timp, Kiril Khomiakov, general manager pentru Europa Centrală şi de Est la Binance, cea mai mare platformă de exchange de cripto din lume, a declarat la Bucureşti că 8% din populaţia adultă din România (15-59 de ani, 9,8 milioane – n.r.) foloseşte criptomonede, unul dintre cele mai ridicate procente din lume. Un studiu al firmei de cercetare IPSOS România realizat la comanda platformei de investiţii în active digitale Tradesilvania.com menţiona că patru din zece români deţineau în 2022 sau au deţinut vreodată criptomonede.

    La ZF Live, Dan Paul, preşedintele Asociaţiei Brokerilor din România, spunea că pe platformele de tranzacţionare străine sunt 500.000 de români care investesc 80-100 de milioane de euro zilnic, faţă de 10-15 milioane de euro la Bursa de la Bucureşti. Aceştia nu tranzacţionează numai acţiuni sau alte instrumente, ci şi cripto. Dacă ne uităm după datele statistice, aşa cum sunt ele, dacă ne uităm în jurul nostru, dacă îi ascultăm pe cei care pot să muncească dar nu au niciun serviciu şi nici nu sunt la şcoală, tranzacţionarea de cripto, de alte instrumente sau pariurile reprezintă jobul lor. Ca un exemplu cu titlu statistic, Superbet, cea mai mare companie de pariuri din România, cu o cotă de piaţă de peste 60%, a avut în 2022 un rulaj (intrări şi ieşiri) pe România din pariuri de peste 13 miliarde de euro, România fiind una dintre cele mai bune pieţe de pariuri din Europa.

    Există o dorinţă extraordinară a românilor de a face bani repede, şi dacă se poate mulţi şi foarte mulţi. Bursa de la Bucureşti nu aduce câştiguri mari, nu te poţi îmbogăţi acolo, pentru că nu ai creşterea unor active de zece ori într-o perioadă foarte scurtă de timp. Românii au adoptat criptomonedele pentru că au aflat din dreapta şi stânga că reprezintă ceva, ca nişte acţiuni care pot să crească peste noapte şi poţi să faci banii ca la Caritas, de opt ori. Dacă investeşti în acţiunile Petrom, tranzacţionate la Bursă, din dividende poţi să faci maximum 10% într-un an. Şi dacă ai noroc, mai prinzi o creştere a valorii  acţiunii cu 10-15%, ceea ce îţi aduce un câştig de 20-25% – peste dobânda bancară şi peste randamentul din chiria obţinută dintr-un apartament. Pentru foarte mulţi români, o creştere de 25%, când nu ai bani, nu înseamnă nimic. De aceea se caută alternative în afară, unde poţi să câştigi mult mai mulţi bani. Criptomonedele au fost nişte active foarte bune, care au apărut într-un moment în care foarte multă lume căuta noi surse, noi idei de a face bani. Bineînţeles, şi cu ideea că poţi să-ţi pierzi banii peste noapte.

    Am cunoscut şi cunosc români care au câştigat milioane de euro şi chiar au ajuns la un sold al deţinerilor din cripto de câteva miliarde de euro. Toată lumea îşi pune problema cum au ajuns la aceste cifre. În primul rând au interacţionat cu ideea de cripto, poate au înţeles ce fac Bitcoin sau Etherium, au fost fascinaţi că poate exista ceva nou, care să atace banii clasici şi puterea băncilor centrale, poate au înţeles că se deschide o altă lume, iar primii intraţi pot să facă mulţi bani, înainte ca să năvălească poporul. Dar mai mult decât atât, ceea ce au ei şi nu au avut alţii este capacitatea de a sta pe aceste active, de a nu le tranzacţiona sau vinde, până au crescut de două-trei ori.  Când pui 10.000 de euro într-un cripto iar acela creşte de la 0,5 dolari la 5 dolari, iar banii pe care i-ai pus s-au făcut 100.000 de dolari, este foarte greu să nu-i scoţi. Tot timpul te gândeşti că se întâmplă ceva, totul este o ţeapă şi că este mai bine să-i scoţi. Marea majoritate gândeşte în acest fel. Cei pe care i-am cunoscut şi care pot să spună că au făcut ceva bani din cripto nu şi-au scos banii când portofoliul lor a ajuns la 100.000 de dolari. Nu au scos banii nici când portofoliul a ajuns la 200.000 de dolari. Au trăit tot timpul cu această tensiune, că au 200.000 de dolari făcuţi din 10.000 de dolari şi pot să-i piardă aşa cum i-au câştigat. Dar au avut puterea să-i lase acolo, să uite de ei şi mai ales să creadă că pot să ajungă şi la 1 milion de dolari, valoarea portofoliului din cripto. Şi au ajuns.

    Oricare dintre noi, dacă am fi făcut de cinci ori banii, în varianta cea mai optimistă de zece ori banii, din nimic, am fi vândut deţinerile de cripto fără niciun fel de problemă. Nu am fi avut inima să aşteptăm ca valoarea portofelului să crească la 1 milion de dolari. Aici se face diferenţa. Cine are nervii cei mai tari. La cum au evoluat criptomonedele, cu lungi perioade în care nu se întâmpla nimic, cu creşteri spectaculoase, de zece ori într-un an (în vara lui 2020 – vara lui 2021 Bitcoinul a crescut de 10 ori), trebuie să ai nervii foarte tari ca să poţi să rezişti să nu vinzi când eşti în bani. Nu ştiu la cel folosesc criptomonedele, la ce folosesc Bitcoinul şi Etherium în afara faptului că ar putea fi un mijloc de plată foarte rapid între două persoane, dar cei care au făcut bani mulţi au avut această calitate, să nu vândă când au făcut primul milion de dolari. Unii au aşteptat să facă 10 milioane de dolari, alţii 100 de milioane, iar alţii au aşteptat să atingă şi miliardul de dolari (bineînţeles că nu au reuşit să cash-uiască acest miliard de dolari, dar tot au scos ceva bani).    ■

    (cristian.hostiuc@zf.ro)