Blog

  • O nouă meserie a apărut în România. Cum poţi să câştigi între 200 şi 500 de euro pentru ceva ce ai face în mod normal în timpul liber

    Digitalizarea industriei de carte şi apariţia primelor platforme de audiobookuri în limba română au condus la apariţia unei noi profesii pe piaţa muncii din România, care devine tot mai populară în rândul actorilor şi al jurnaliştilor: naratorul de cărţi în format audio, spun într-un comunicat de presă reprezentanţii Voxa, prima platformă de audiobookuri şi ebook-uri în limba română.

    „Avem un portofoliu de 70 de naratori deocamdată, iar majoritatea sunt actori, jurnalişti de radio sau ziarişti. Un narator de audiobookuri câştigă între 200 şi 500 de euro net pentru fiecare carte citită, în funcţie de notorietatea pe care o are, dar şi de lungimea şi de complexitatea cărţii citite. Am observat că mulţi dintre ei şi-au descoperit o vocaţie în a nara cărţi şi această activitate devenit o pasiune pentru ei, ne-a surprins cât de mult timp alocă noului hobby”, a declarat Dan Vidraşcu, CEO al Voxa. 

    Voxa a început să producă primele audiobookuri în limba română la începutul anului 2020, când oamenii încă stăteau în case din cauza pandemiei, iar actorii şi jurnaliştii primeau acasă echipamentele de înregistrare. În prezent, Voxa înregistrează cărţi în format audio în cele opt studio-uri special amenajate în acest scop şi a ajuns la un catalog de peste 2.000 de audiobookuri în limba română. „Un audiobook ia naştere în 45 de zile şi cuprinde mai multe etape: alegerea naratorului, programarea sesiunilor de înregistrare, editarea materialului înregistrat (pentru a elimina pauzele, eventualele zgomote sau repetiţiile naratorului), redactarea materialului editat (ascultarea înregistrării concomitent cu lectura cărţii de către un editor pentru a identifica greşelile), corectarea materialului, editarea finală şi masterizarea sunetului”, a mai spus Dan Vidraşcu. Naratorul unui audiobook este ales în funcţie de categoria în care se încadrează cartea ce urmează să fie citită (dezvoltare personală, business, ficţiune, literatură, cărţi de copii etc.), iar editorul Voxa decide potrivirea dintre vocea naratorului şi conţinutul cărţii. De asemenea, o condiţie necesară pentru narator este ca acesta să citească cartea înainte să vină în studio, pentru a se familiariza cu lectura. Printre cei mai apreciaţi naratori de către ascultătorii Voxa se numără actorul Şerban Pavlu, jurnalista şi bloggeriţa Cristina Stănciulescu, actorul Mihai Călin, actriţa Ilinca Hărnuţ şi jurnalista Raluca Hatmanu.

    Cea mai lungă durată a unui audiobook în limba română înregistrat de Voxa este de 35 ore (romanul ”David Copperfield” în lectura Iuliei Draghici), iar cea mai scurtă durată o au rezumatele unor cărţi (de exemplu, rezumatul cărţii ”Gândirea Laterală”, narat de Emilia Bebu, are o durată în format audio de doar 11 minute).

    În luna ianuarie 2023, pe primele locuri în topul cărţilor puse în biblioteca virtuală Voxa pentru a fi ascultate de către utilizatori se află atât titluri din zona de dezvoltare personală, cât şi de ficţiune: De ce nu mi-a spus nimeni asta până acum? Sfaturi practice pentru zile cu susul în jos (de dr. Julie Smith), Creierul copilului tău (de Daniel J. Siegel şi Tina Payne Bryson), Sentinţa de la miezul nopţii (de Harriet Tyce), Gândeşte ca un călugăr (de Jay Shetty), Gânduri către sine însuşi (de Marcus Aurelius), Acţionează şi gândeşte ca o pisică (de Stephane Garnier). 

     

     

     

     

  • Tara unde numărul tinerilor care nu au un loc de muncă din cauza problemelor de sănătate s-a dublat într-un deceniu

    Numărul tinerilor britanici care nu au un loc de muncă din cauza problemelor de sănătate s-a dublat într-un deceniu, iar problema este mai acută în rândul celor cu calificări slabe, potrivit unui nou studiu.

    Fundaţia Resolution Foundation a declarat că 185.000 de persoane cu vârste cuprinse între 18 şi 24 de ani au fost prea bolnave pentru a lucra anul trecut. Aproximativ patru din cinci aveau calificări la nivelul GCSE sau mai mici, ceea ce indică faptul că au părăsit educaţia la vârsta de 16 ani.

  • Petrolul înregistrează noi creşteri pe fondul reducerilor de producţie din luna iulie ale Arabiei Saudite

    Petrolul a avansat la deschiderea de săptămâna aceasta, după ce Arabia Saudită s-a angajat să reducă producţia cu 1 milion de barili pe zi în iulie, coborând producţia la cel mai scăzut nivel din ultimii ani, într-un efort de a stabiliza piaţa, scrie Bloomberg.

    West Texas Intermediate a urcat cu aproape 5% la începutul sesiunii, înainte de a coborî în jurul valorii de 73 de dolari pe baril. Ministrul saudit al Energiei, prinţul Abdulaziz bin Salman, a declarat că va face „tot ceea ce este necesar pentru a aduce stabilitate pe piaţă”, după o reuniune tensionată a OPEC+ în weekend.

    La New York, petrolul s-a prăbuşit cu 11% în mai, din pricina îngrijorărilor legate de cerere. Cei mai mulţi observatori ai pieţei se aşteptau ca OPEC+ să menţină neschimbată producţia, inclusiv Goldman Sachs Group Inc. ai cărui analişti au prognozat că principalii producători se vor menţine la acelaşi nivel. Rezultatul a fost „moderat optimist”, a declarat banca după reuniunea de la Viena.

    „OPEC+ – şi anume Arabia Saudită – vrea să stabilească un nivel minim sub piaţă şi este foarte posibil chiar să fi reuşit acest lucru”, a declarat Ole Hansen, şeful departamentului de strategie pentru mărfuri al Saxo Bank. Cu toate acestea, „potenţialul de creştere al acestei reduceri rămâne neclar atâta timp cât perspectivele macroeconomice rămân la fel de incerte ca în prezent”.

    Mişcarea a forţat regatul să sacrifice potenţial o cotă de piaţă suplimentară pentru a stabiliza preţurile. În schimb, ceilalţi membri ai grupului s-au angajat să menţină reducerile existente până la sfârşitul anului 2024, deşi Rusia nu s-a angajat să reducă şi mai mult producţia, iar Emiratele Arabe Unite şi-au asigurat o cotă de producţie mai mare pentru anul viitor.

    Acordul OPEC+ a luat naştere după o dispută cu membrii africani privind modul în care sunt măsurate reducerile lor, eveniment care a întârziat începerea reuniunii. Reducerea suplimentară de luna viitoare ar putea fi prelungită, dar saudiţii vor ţine piaţa „în suspans” cu privire la posibilitatea ca acest lucru să se întâmple, a declarat prinţul Abdulaziz.

     
  • Industria produselor de lux cucereşte bătrânul continent: A devenit Europa dependentă de un sector pe care mulţi îl consideră un simbol al decadenţei?

    Pieţele europene au primit în ultima perioadă un impuls semnificativ, generat de boom-ul global al vânzărilor de produse de lux – o veste deosebit de bună pentru regiune. Totuşi, această poveste de succes ridică o întrebare tulburătoare: a devenit Europa prea dependentă de un sector pe care mulţi îl consideră un simbol al decadenţei? 

    În acest context, putem compara Europa cu SUA, unde, în ultimele 12 luni, 10 dintre cele mai mari companii tech au reprezentat 65% din randamentele bursiere – ceea ce reprezintă un semn alarmant de concentrare a industriei. Semnele similare de concentrare sunt şi mai îngrijorătoare în Europa. Pe bătrânul continent, 10 dintre cele mai mari branduri din domeniul luxului, de la LVMH la Ferrari, au reprezentat aproximativ 30% din randamente, potrivit Financial Times.

    Industria luxului din Europa a căpătat un avânt puternic în ultimul deceniu, în special în timpul pandemiei – perioada cea mai „fertilă” din istorie pentru sector – stimulentele record generând venituri de triliarde de dolari pentru brandurile de lux. 

    Lista celor mai mari 10 companii europene în funcţie de capitalizarea bursieră, care a fost dominată în mod istoric de bănci, utilităţi şi conglomerate industriale, cuprinde acum patru branduri de lux, în condiţiile în care la începutul anilor 2010 nicio companie din această categorie nu figura în topuri. În esenţă, marile branduri de lux europene au devenit mai profitabile decât giganţii tech din SUA.

    Acesta poate fi un pas înainte pentru industria luxului, dar unul înapoi pentru Europa. Construirea unei economii bazate pe o paletă de meşteşuguri care datează din secolul al XVII-lea reprezintă, fără îndoială, un regres îngrijorător, mai ales într-un moment istoric în care capitalismul occidental se confruntă cu o creştere slabă a productivităţii, cu dezechilibrul claselor sociale şi cu ameninţarea tot mai mare a Chinei.

    În timp ce magnaţii din domeniul tehnologiei sunt subiecte de controverse în SUA, magnaţii din domeniul luxului au devenit ţinta protestelor de stradă în Franţa. În timp ce Occidentul dezbate o posibilă răcire faţă de China, sectorul european al luxului este mai dependent ca niciodată de consumatorii chinezi, care reprezintă în prezent aproximativ o treime din vânzările industriei.

    Pe măsură ce tehnologia americană a luat amploare în ultimul deceniu, la fel s-a întâmplat şi cu industria luxului european. Din 2010, primele 10 firme tech ale planetei şi-au mărit de patru ori cota de piaţă bursieră din SUA, ajungând la aproape 25 de procente. În aceeaşi perioadă, cele mai mari 10 branduri din industria luxului şi-au triplat cota de piaţă europeană, ajungând la aproape 15% – o mare parte din această creştere fiind înregistrată în ultimul an. 

    În domeniul luxului – similar cu domeniul tech – puterea se concentrează la vârf. Cele mai importante mărci europene reprezintă acum o treime din vânzările globale, faţă de 15% cât însumau în 2010. Primele patru companii de lux din Europa, în funcţie de capitalizarea de piaţă, sunt de provenienţă franceză: LVMH, L’Oréal, Hermès şi Christian Dior (care este deţinută de LVMH). 

  • Matematicianul român care a descoperit o formulă cu care a reuşit să câştige la loto. El a ridicat de 14 ori marele premiu

    Şansele unei persoane de a câştiga la loto sunt de una la 14 milioane. Matematicianul Stefan Mandel nu a găsit formula pentru a învinge statistica.

    Mandel a câştigat de 14 ori marele premiu, încasând peste 30 de milioane de dolari.

    Stefan Mandel s-a născut în România şi trăieşte acum în Australia, fiind de profesie matematician. El a creat o formulă aproape perfectă pentru a învinge loterie.

    Mandel a câştigat marele premiu în România, după care a emigrat alături de familie în Australia. Sistemul era diferit la Antipozi, aşa că matematicianul a avut nevoie de câteva luni pentru a adapta formula.

    Deşi oficialii nu au descoperit nimic ilegal în formula sa de joc, s-a considerat că ceea ce făcea Mandel încălca “spiritul jocului”; prin urmare, autorităţile au emis o serie de legi pentru a-l bloca.

    Stefan Mandel a reuşit să mai câştige o dată marele premiu, la loteria din Virginia, Statele Unite. El a câştigat peste 30 de milioane de dolari în total.

    Iată cei 6 paşi prin care Mandel a reuşit să păcălească loteria:

    1. A calculat numărul total de combinaţii posibile – spre exemplu, un joc în care trebuie să alegi 6 numere de la 1 la 40 are 3.838.380 de combinaţii posibile.

    2. A căutat loteriile unde jackpotul era de cel puţin trei ori mai mare decât numărul total de combinaţii (în Statele Unite, fiecare stat are altă loterie).
    3. A strâns suficienţi bani pentru a plăti fiecare combinaţie.

    4. A tipărit milioane de bilete cu fiecare combinaţie posibilă (în trecut, acest lucru era legal; astăzi, fiecare bilet trebuie cumpărat de la sediul loteriei respective).
    5. A trimis biletele printate la sediul loteriei.

    6. A câştigat jackpotul şi şi-a plătit “investitorii” (în 1987, după ce a câştigat un jackpot de 1,3 milioane de dolari, Mandel a rămas doar cu 97.000 de dolari).
     

  • Cum să ieşi mai devreme la pensie. Condiţii şi acte necesare

    Dacă nu ştiai cum să ieşi mai devreme la pensie, în materialul ce urmează îţi explicăm pas cu pas ce ai de făcut, care este procedura şi de ce acte ai nevoie.

    Cum să ieşi mai devreme la pensie? Statul le vine în ajutor tuturor persoanelor care şi-au propus ieşirea la pensie mai devreme, dar nu au vechimea în muncă necesară. Cadrul legal pentru a beneficia de aceste oportunităţi este încadrat într-o anumită perioadă de timp.

    Astfel, conform Ordonanţei de Urgenţă 163/2020, persoanele care vor să acopere perioadele în care nu au cotizat la sistemul de pensii de stat pot face acest lucru până la finalul lunii august 2023. Plata retroactivă se poate face pentru cel mult 6 ani.

    Pentru acest lucru, este nevoie să semnezi un contract de asigurare socială cu casa de pensii şi să plăteşti o sumă de bani.

    Cititi mai multe pe www.mediaflux.ro

  • Puţini şoferi ştiu! Câte ore nu ai voie să te urci la volan, în funcţie de ce alcool ai consumat

    Câte ore trebuie să aştepţi ca să te urci la volan, în funcţie de ce băutură alcoolică ai consumat. Puţini şoferi din România cunosc acest lucru

    Atunci când te urci la volan, alcoolemia din sânge trebuie să fie 0. Chiar dacă există state în care este permis un procemt infim de alcoolemie atunci când conduci, în România este 0.

    Dacă ai consumat alcool şi vrei să te urci la volan, ai nevoie să iei o pauză înainte. Timpul scurs de la consumarea unei băuturi şi până când te vei ăutea urca la volan fără probleme diferă în funcţie de cantitate şi tipul de alcool consumat.

    Aşadar, medicii susţin că în ceea ce priveşte persoanele care consumă alcool pe stomacul gol, valoarea maximă a alcoolemiei se atinge în 20-30 de minute. Acest lucru se întâmplă deoarece metabolismul este mai rapid şi alcoolul ajunge mai repede în sânge.

    Alcoolul poate rămâne în sânge chiar şi 24 de ore, mai ales dacă vorbim despre băuturi tari consumate în cantităţi mari. Metabolizarea alcoolului are loc la o rată de 16 mg alcool/100 ml de sânge pe oră.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Statul plăteşte în 2023 dobânzi la credite de aproape 8 miliarde de euro

    Datele privind execuţia bugetară arată că Trezoreria statului a plătit, pe primele patru luni din an, dobânzi la creditele publice de 12,7 mld. lei (2,5 mld. euro). Dacă lucrurile vor continua aşa, atunci totalul de plată pentru 2023 va fi de 38 mld. lei (7,6 mld. euro), scrie Ziarul Financiar.

    România va depăşi în acest an un PIB de 300 de miliarde de euro (318 mld. euro este estimarea Comisiei Naţionale de Prognoză), la o creştere economică estimată, pe medie, de 3%. Ar fi o creştere bună dacă privim în jur – de plidă Banca Centrală Europeană (BCE) estimează o încetinire a economiilor Europei, Germania este deja în recesiune tehnică (una mică, este drept).

    Guvernul României spune că, faţă de alţii, Italia, Grecia, Franţa, are o datorie mică – 50% din PIB. Doar că ceea ce uimeşte este viteza cu care creşte această datorie. Practic, datoria publică s-a dublat în doar câţiva ani: de la 330 de miliarde de lei în 2018 la 660 de miliarde de lei în 2022. În primele două luni din 2023 (ultimele date privind datoria publică), datoria a mai făcut un salt de 46 de miliarde de lei, până la 706 miliarde de lei.

    La fel s-a întâmplat şi cu dobânzile plătite la credite. Ele au crescut de la 12,9 miliarde de lei în 2019, anul de dinaintea pande­miei, la 29 de miliarde de lei în 2022 şi, dacă lucrurile continuă aşa, vor ajunge la 38 de miliarde de lei în 2023. Din 2018 până în 2022, doar dobânda la creditele statului a fost de 74,4 mld. lei (15 mld. euro). Or, presupunând că deficitul bugetar va fi anul acesta de 4,4% din PIB, cum speră guvernul, înseamnă că, la un PIB estimat la 300 mld. euro, doar necesarul estimat pentru acoperirea deficitului este de 13 mld. euro, nemaivorbind de banii pentru rostogolirea datoriei, bani caree vor fi împrumutaţi la dobânzi de 6-7%.

    „Efectul real al creşterii dobânzilor care cresc încă nu se vede în execuţia bugetară. Pentru că noi plătim acum dobânzi pentru împrumurile ieftine din trecut. Dar împrumuturile trebuie înlocuite, iar rata de dobândă de azi este mult mai mare. Aşa că nu există nicio şansă, pe termen scurt, ca dobânzile plătite de stat pentru credite să scadă, în termeni nominali”, spune Adrian Corîrlaşu, vicepreşedinte al CFA România.

    Banca Centrală Europeană se pregăteşte să majoreze din nou dobânzile, iar Codirlaşu crede că acestea vor ajunge la toamnă la 4,25% de la 3,75% în acest moment.

  • Apple va prezenta cel mai important produs al său din ultimii ani

    Gigantul Apple este aşteptat să prezinte luni cel mai important produs al său din ultimii 13 ani, atunci când va prezenta căştile sale de “realitate mixtă”.

    Producţia dispozitivului a durat şapte ani şi va oferi o imagine a modului în care gigantul tehnologic îşi imaginează un viitor post-smartphone.

    Producătorul iPhone urmează să prezinte o cască asemănătoare unei perechi de ochelari de schi eleganţi, care va combina “realitatea virtuală”, în care persoana care o poartă este complet imersată într-o lume virtuală, şi “realitatea augmentată”, în care imaginile digitale sunt suprapuse peste lumea reală, relatează Financial Times.
    Evenimentul va avea loc la sediul Apple din Cupertino. Dar, la fel ca anul trecut, se aşteaptă ca acesta să fie găzduit ca o premieră cinematografică: participanţii vor urmări un discurs preînregistrat, disponibil publicului pe YouTube.
    Se preconizează că dispozitivul va costa 3.000 de dolari, de 10 ori mai mult decât Meta Quest 2, principala cască VR a companiei-mamă a Facebook, şi de trei ori mai mult decât costul căştii Quest Pro de la Meta.
    Experţii din industrie spun că este probabil ca setul de căşti Apple să fie orientat către trei categorii de public, clienţi din mediul de afaceri, gameri şi dezvoltatori de software, urmând ca doar generaţiile ulterioare ale produsului să fie orientate către consumatorii obişnuiţi.


    O prezentare reuşită ar putea catapulta preţul acţiunilor Apple la un nivel record. Acţiunile Apple au crescut deja cu 45% de la începutul anului până în prezent, iar compania valorează 2,85 trilioane de dolari. Se află la doar 5 procente de la evaluarea sa maximă de 3 trilioane de dolari la începutul lunii ianuarie 2022, cu o lună înainte ca Rusia să invadeze Ucraina şi pieţele globale să se prăbuşească.
    Un preţ de 3.000 de dolari ar face din căşti al doilea cel mai scump produs al Apple, după desktop-ul Mac Pro, care începe de la 5.999 de dolari.
    iPhone-ul original din 2007 a costat 599 de dolari şi, ca urmare, a fost luat în derâdere. Dar astăzi, preţul mediu de vânzare al unui iPhone se apropie de 1.000 de dolari, iar modelele de top ale Apple ajung la 1.500 de dolari.
    “Nu cred că cineva şi-a imaginat că vom plăti 1.500 de dolari pentru un smartphone”, a declarat Julie Ask, analist la Forrester. “Acum plătim în mod obişnuit mai mult pentru smartphone-uri decât pentru computere”.
     

  • Prognoza meteo pentru următoarele două săptămâni

    Meteorologii au transmis luni prognoza meteorologică pentru următoarele două săptămâni pentru principalele regiuni din România.

    Banat
    Temperaturile maxime vor coborî în primele trei zile din interval, de la medii de 26 de grade până la 22 de grade, apoi vor reveni treptat şi uşor la aceleaşi valori spre finalul primei săptâmâni. În săptămâna a doua de prognoză nu vor mai varia semnificativ, mediile maximelor se vor situa între 26 şi 28 de grade. Regimul termic nocturn se va menţine relativ constant, în jurul a 13 grade mediat regional. Pe parcursul întregului interval probabilitatea pentru averse va fi mai mare în cursul după-amiezilor, iar în 6, 7 iunie şi din nou între 12 şi 14 iunie pot fi mai frecvente şi pe arii mai extinse.

    Crişana
    Vremea va fi caldă în prima zi din interval, cu maxime medii de 28 de grade, dar se va răci treptat până în 7 iunie, la valori de 23 de grade. După acest pasaj de scurtă durată, regimul termic diurn nu va mai avea variaţii semnificative şi se va menţine în jurul a 26 de grade mediat regional. Temperaturile minime vor oscila foarte uşor pe tot parcursul celor două săptămâni, astfel că media acestora va fi de 12…14 grade. Probabilitatea pentru averse va fi ridicată în cursul după-amiezilor şi al serilor şi se vor semnala pe suprafeţe mai mari în 6 şi 7 iunie, precum şi pe 12 şi 13 iunie.

    Transilvania
    Vremea va fi în general frumoasă în prima săptămână, iar în cea mai mare parte a intervalului va avea un regim termic fără variaţii semnificative de la o zi la cealaltă şi pentru multe perioade se va situa uşor peste normele caracteristice regiunii. Mediile maximelor se vor situa în jurul a 25 de grade, iar ale minimelor între 10 şi 12 grade. Doar pe arii restrânse vor fi averse şi descărcări electrice după-amiaza, iar din 12 iunie va creşte probabilitatea ca acestea să se extindă.


    Maramureş
    Temperaturile maxime vor varia între medii de 24 şi 27 de grade, cu valorile cele mai scăzute în 6 şi 7 iunie şi cele mai ridicate în 10 şi 11 iunie. Regimul termic nocturn va fi relativ constant, mediat regional cu minime în jurul a 13 grade până în data de 14 iunie, când vor coborî la 11 grade, apoi vor mai creşte uşor. Probabilitatea pentru averse va fi mai mare în 6, 7 iunie şi din nou după 12 iunie. Acestea se vor semnala cu precădere după-amiaza.

    Moldova
    Dacă în prima zi vremea va fi normală termic în jumătatea nordică şi uşor mai caldă în rest, valorile de temperatură vor creşte treptat până în data de 11 iunie, astfel încât se vor situa peste normele caracteristice în toată regiunea, astfel că mediile maximelor vor fi între 24 şi 26 grade. După această dată vor mai scădea la 24 de grade mediat regional în 13 iunie şi până la finalul intervalului de prognoză vor atinge din nou 28 de grade. Minimele vor avea variaţii între medii de 12 şi 14 grade, cu cele mai scăzute valori în 6, 7, 14 şi 15 iunie. Probabilitatea pentru averse va fi mai mare după 12 iunie, insă acestea se vor semnala cu precădere după-amiaza şi seara.

    Dobrogea
    În prima săptămână de prognoză vremea va fi în general frumoasă şi se va încălzi treptat, astfel că mediile maximelor vor fi de la 22 la 26 de grade, iar ale minimelor de la 12 la 16 grade. După acest interval se va răci uşor până în data de 13 iunie, spre maxime medii de 24 de grade şi minime de 14 grade şi ulterior se va reveni la cele mai mari valori. Probabilitatea pentru averse va fi mai mare în partea a doua a intervalului.

    Muntenia
    Vremea va fi frumoasă şi în general normală termic în primele zile de prognoză, iar până în data de 11 iunie se va încălzi treptat, astfel că maximele se vor situa, în medie, între 25 şi 28 de grade. În a doua săptămână media maximelor va fi în jurul a 28 de grade, puţin mai scăzută în 13 şi 14 iunie. Regimul termic nocturn va avea variaţii între 10 şi 14 grade mediat regional, cu valorile cele mai scăzute în zilele de 6,7,8, 14 şi 15 iunie. Probabilitatea pentru averse va fi în creştere după data de 12 iunie, când acestea vor fi mai frecvente după-amiaza.

    Oltenia
    Vremea nu va avea variaţii semnificative sub aspect termic, se va încălzi uşor, dar valorile termice se vor situa în general în jurul normelor caracteristice perioadei. În aceste condiţii, mediile maximelor se vor încadra între 24 şi 28 de grade, cu cele mai scăzute valori în 7,8 şi 13 iunie şi cele mai ridicate în 11, 17 şi 18 iunie. Temperaturile minime vor fi de 12…14 grade mediat regional. Vor fi averse după-amiaza pe arii restrânse în 5 şi 6 iunie, iar probabilitatea ca acestea să fie mai frecvente, va creşte după data de 12 iunie.

    La muntee
    Vremea nu va suferi schimbări semnificative din punct de vedere termic pe tot intervalul de prognoză. Temperaturile maxime vor avea valori medii de 14…16 grade, iar cele minime vor fi între 6 şi 9 grade mediat regional, cu cele mai scăzute valori în 6,7,8 şi 14 iunie. Probabilitatea pentru averse va fi ridicată pe tot parcursul intervalului, insă acestea se vor semnala mai ales după-amiaza şi seara şi pe arii mai extinse din 12 iunie.