BusinessMagazin

Blog

  • „Diddy” Combs a scăpat de cele mai grave acuzaţii

    Judecat de un tribunal american pentru infracţiuni legate de exploatarea sexuală, Didy a fost achitat, miercuri, de acuzaţiile de trafic sexual şi extorcare.

    Juriul care l-a achitat pe Combs a fost format din opt bărbaţi şi patru femei. Acuzaţiile de care a scăpat sunt de de conspiraţie pentru organizarea de crime în masă şi trafic sexual, legate de acuzaţiile că şi-a folosit banii, puterea şi forţa fizică pentru a-şi manipula iubitele şi a le permite să participe la sute de maratoane sexuale sub influenţa drogurilor, conform AP.

    Decizia juraţilor l-ar putea trimite pe Combs, în vârstă de 55 de ani, la închisoare pentru zece ani şi este probabil să-i pună capăt carierei de director muzical de succes, antreprenor de modă, ambasador de brand şi vedetă de reality TV.

    După ce a auzit verdictul, Combs şi-a ridicat mâinile într-un gest de rugăciune, privind juriul şi l-a îmbrăţişat pe avocatul apărării, Teny Geragos. Rudele şi susţinătorii lui Combs din public abia şi-au putut stăpâni uşurarea, în ciuda avertismentului judecătorului de a evita izbucnirile: Când primul „nevinovat” a fost citit cu voce tare, cineva a strigat: „Da!”

    Combs a fost condamnat pentru că a transportat cu avionul oameni prin ţară, inclusiv iubitele sale şi lucrători sexuali plătiţi, pentru a avea relaţii sexuale, o încălcare a Legii federale Mann.

     

  • Două noi fonduri de investiţii primesc 30 mil. euro, bani din PNRR. Un nume este nou pe piaţa locală. Cine sunt Sparking Capital II şi PCP SEE II?

    Două noi fonduri de investiţii – Sparking Capital II şi PCP SEE II – au fost selectate pentru a primi 30 mil. euro din PNRR.

    „Comitetul de Investiţii desemnat de Guvernul României pentru Fondul de Fonduri de capital de risc pentru Rezilienţă (Recovery Equity Fund sau REF) a aprobat, recent, finanţarea a două noi fonduri de investiţii care vor primi alocări prin această investiţie din cadrul PNRR. Fondurile Sparking Capital II si PCP SEE II au primit aprobarea Comitetului pentru suma totală de 30 milioane euro, urmând ca semnarea acordurilor de contribuţie dintre FEI şi administratorii de fond să aibă loc în următoarele luni”, spun oficialii Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE).

    Peste 40 de fonduri de private equity şi venture capital au aplicat pentru a primi bani din bugetul de 400 de milioane de euro din PNRR alocat de Guvernul României în vederea dezvoltării pieţei locale de M&A şi, ulterior, în lanţ, a afacerilor autohtone mici şi mijlocii. Dintre aceste propuneri, 13 (inclusiv Sparking Capital II şi PCP SEE II) au fost deja analizate şi aprobate, aceşti investitori financiari primind mai bine de jumătate din suma totală, respectiv aproape 250 mil. euro.

     „Până acum, incluzând aprobările sus-menţionate, Comitetul a aprobat contribuţii în valoare de 242,5 milioane euro în 13 fonduri, iar fondurile deja active au investit aproximativ 90 milioane euro în companii româneşti. Implementarea se află abia la inceput, fiecare fond având la dispoziţie primii 5-7 ani de existenţă pentru a crea un portofoliu de investiţii. Se anticipează că, până în 2026,  aproximativ douăzeci de fonduri de investiţii vor obţine resurse pentru a investi în firme româneşti.”

    Apelul pentru selecţia fondurilor în care REF va investi a fost lansat în august 2022 şi este în continuare deschis, până la sfârşitul anului 2025.

    Cine sunt noile fonduri care primesc bani din PNRR?

    Sparking Capital este un fond cu capital de risc înfiinţat de Vlad Panait şi Cristian Negruţiu în urmă cu opt ani. 

    „Fondul Sparking Capital II îşi propune să extindă şi să consolideze strategia de investiţii early-stage în tehnologie, continuând succesul primului fond administrat de aceeaşi echipă. Cu un focus clar pe sectoare cheie precum tehnologia informaţiei, software business-to-business, inteligenţa artificială aplicată, digitalizarea proceselor de producţie, fintech şi software pentru real estate (proptech), Fondul Sparking Capital II va susţine mediul privat prin soluţii tehnologice avansate”, conform MIPE.

    PCP SEE Fund II este administrat de către Provectus Capital Partners, o echipă cu rădăcini în Croaţia, care şi-a extins activitatea în întreaga regiune a Europei de Sud-Est, unde a investit peste 150 milioane euro prin primul său fond.

    „Noul fond va investi în companii mature şi va avea o strategie multisectorială axată pe sănătate, produse pentru consumatori şi servicii pentru afaceri. Recent, PCP a anunţat deschiderea unui birou la Bucureşti.”

    ZF scria recent că fondul de private equity Pro­vectus Capital Partners (PCP), ce îşi are sediul central în Croaţia, la Zagreb, intră pe piaţa din România, deschizând un birou la Bucureşti „pentru a-şi consolida prezenţa regio­nală“. Investitorul mai are birouri în Ljubljana (Slovenia), Sofia (Bulgaria) şi Belgrad (Serbia), conform site-ului propriu.

    Pe site-ul fondului apare informaţia conform căreia tichetul mediu e de 10-25 mil. euro.

     

  • Bacalaureat 2025: 95% din contestaţii au dus la schimbarea notelor

    Ministerul Educaţiei şi Cercetării a publicat, în data de 30 iunie 2025, rezultatele finale înregistrate în sesiunea iunie a examenului de Bacalaureat 2025 (după soluţionarea contestaţiilor).

    Au fost depuse 39.734 de contestaţii, reprezentând 13.11% din numărul total de lucrări (51.373 de contestaţii depuse în sesiunea similară a anului trecut, 54.632, în 2023, respectiv 49.115, în 2022).

    21.803 candidaţi au solicitat vizualizarea lucrărilor (rată de vizualizare din totalul lucrărilor: 7,2%).

    Distribuţia contestaţiilor pe discipline a fost următoarea:

    17.004 contestaţii la proba la Limba şi literatura română (21.770 în 2024)

    311 contestaţii la proba la Limba şi literatura maternă (592 în 2024)

    11.682 de contestaţii la proba obligatorie a profilului/specializării (14.694 în 2024)

    10.737 de contestaţii la proba la alegere (14.317 în 2024).

    După parcurgerea procedurii de reevaluare, pentru 37.947 de lucrări notele iniţiale au fost modificate (în plus sau minus, conform metodologiei).

    La proba la limba şi literatura română, în cazul a 52.37% (8.905) dintre lucrările reevaluate, diferenţa între nota iniţială şi nota obţinută în urma reevaluării a fost sub 0,5 puncte (în plus sau în minus). Dintre acestea, pentru 464 dintre lucrări nota iniţială nu a fost modificată.

    La proba la limba şi literatura maternă, 54.34%% (169) de lucrări au diferenţe mai mici de 0,5 puncte, iar 4 lucrări au rămas cu note nemodificate.

    La proba obligatorie a profilului, în cazul a 70.34%% (8.217) dintre lucrările reevaluate diferenţa între nota iniţială şi cea obţinută în urma reevaluării a fost sub 0,5 puncte (în plus sau în minus). Dintre acestea, pentru 646 dintre lucrări nota iniţială nu a fost modificată.

    La proba la alegere a profilului/specializării, în cazul a 77.22% (8.291) dintre lucrările reevaluate diferenţa între nota iniţială şi cea obţinută în urma reevaluării a fost sub 0,5 puncte (în plus sau în minus). Dintre acestea, pentru 673 dintre lucrări nota iniţială nu a fost modificată.

  • Ilie Bolojan: Managerii publici vor avea libertatea de a controla cheltuielile de personal

    Ilie Bolojan a subliniat că responsabilitatea pentru gestionarea cheltuielilor de personal revine fiecărui manager public, fie că este ministru, secretar de stat, şef de agenţie sau conducător al unei primării.

    „Nu există o reţetă unică pentru a ţine cheltuielile sub control şi a le reduce cu o pondere rezonabilă”, a explicat Bolojan.

    Acesta a menţionat că managerii vor putea folosi şi în continuare instrumentele actuale, precum limitarea promovărilor, restricţionarea angajărilor şi controlul sporurilor salariale.

    „Nu dai toate sporurile la maxim dacă ştii că nu ai bani de salarii până la finalul anului”, a exemplificat oficialul.

    În plus, Bolojan a arătat că, dacă nu este posibilă reducerea efectivelor din cauza necesităţii menţinerii personalului, atunci se poate recurge la măsuri temporare pentru păstrarea tuturor angajaţilor până la revenirea la un volum normal de muncă.

    Referitor la cine va impune aceste măsuri, el a precizat că fiecare instituţie are libertatea să decidă şi să ia măsurile necesare pentru a se încadra în bugetul alocat, dar cu o răspundere clară pentru cei aflaţi în poziţii de conducere.

  • Brandul Tesla continuă să fie evitat: Vânzările gigantului american au scăzut pentru al doilea trimestru consecutiv, în timp ce rivalul chinez BYD a livrat cu peste 40% mai multe maşini

    Livrările Tesla au scăzut pentru al doilea trimestru consecutiv, în contextul în care producătorul de vehicule electrice se confruntă cu scăderea cererii în Europa şi cu o concurenţă tot mai acerbă din partea rivalilor occidentali şi chinezi, notează FT.

    Compania condusă de Elon Musk a livrat 384.122 de vehicule în al doilea trimestru din acest an, în scădere cu 13% faţă de cele 443.956 de unităţi livrate în aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Rezultatul pe trimestrul al doilea este totuşi o îmbunătăţire faţă de primele trei luni ale anului, când Tesla a livrat 336.681 de maşini, acela fiind cel mai slab trimestru din 2022.

    Pe lângă modelele noi şi accesibile lansate de chinezii de la BYD şi de rivali europeni precum Renault şi Stellantis, Tesla se confruntă şi cu un val de reacţii negative din partea consumatorilor, declanşat de implicarea politică a lui Musk.

    În luna mai, Musk a demisionat din funcţia sa din administraţia lui Donald Trump, unde conducea aşa-numitul „Departament pentru Eficienţa Guvernamentală” (Doge), pentru a se concentra pe imperiul său de afaceri.

    Rivalul chinez BYD a avut un avans puternic în trimestrul al doilea, livrând 606.993 de maşini electrice, în creştere cu 42% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

  • Ilie Bolojan: Preşedintele ne-a cerut să nu creştem TVA, din păcate am ajuns la această soluţie

    Declaraţia a fost făcută miercuri în cadrul unei conferinţe de presă.

    „Preşedintele ne-a cerut să facem tot ceea ce este posibil ca să nu creştem TVA (…) din păcate analizând soluţiile pe care pieţele le acceptă, purtând discuţii despre pachetul fiscal am ajuns la această soluţie pe care Guvernul şi-o asuma astfel încât să evităm riscul de retrogradare iminent, pagubele ar fi incomparabil mai mari”, a spus Ilie Bolojan.

    Premierul Ilie Bolojan a anunţat miercuri creşterea TVA. Taxa va avea două valori de 21% şi de 11%.

    „Vom reaşeza TVA la două cote. (…) Cele două cote la care propunem reaşezarea sunt de 11% şi de 21%”, a declarat Ilie Bolojan.

    Premierul a mai dezvăluit care sunt produsele şi serviciile care vor avea cotă redusă.

    „La cota redusă vor rămâne medicamentele, alimentele, serviciile publice de apa şi canalizare, apa pentru irigaţii, cărţile, lemnele de foc şi energia termică. (…) Toate celelalte componente vor fi la cota de 21%”, a explicat Bolojan.

    O situaţie specială este în cazul HORECA.

    „Propunem ca şi industria HORECA să rămână la acest nivel (…) În luna octombrie se va face o analiză… dacă încasările nu vor creşte atunci şi aceasta industrie are şanse mari ca de la sfârşitul anului să intre la cota ridicată”, a precizat Ilie Bolojan.

  • Bolojan măreşte norma didactică cu 2 ore: 30.000 de posturi afectate

    În prezent, profesorii predau 16-18 ore pe săptămână, iar după această măsură vor preda 18-20 de ore.

    „Vom propune creşterea normei didactice cu două ore faţă de ceea ce avem astăzi în învăţământul preuniversitar şi în învăţământul universitar. Asta înseamnă că din cele 40 de ore pe săptămână pe care un cadru didactic trebuie să le petreacă la şcoală sau pentru şcoală, în loc de 16 ore la clasă va preda 18 ore, în loc de 18 ore ar urma să predea 20 de ore”, declară premieurl.

    Măsura nu afectează drepturi salariale din educaţie, adaugă premierul, „dar se vor reaşeza numărul de ore predate şi va fi un efect financiar”: „Numărul de ore care sunt astăzi la plata cu ora, care calculate ca norme înseamnă peste 30.000 de norme didactice, va fi mult mai redus, foarte probabil se va reduce la jumătate şi per ansamblu statul într-adevăr va face nişte economii care vor fi direcţionate tot către zona de educaţie în anii următori”.

     

  • Bolojan anunţă taxe suplimentare pentru bănci şi jocuri de noroc

    „De asemenea, vom taxa suplimentar profiturile băncilor. Băncile din România au unul dintre cele mai bune randamente ale capitalurilor din această parte de Europă şi consider că pot contribui cu sume mai mari la veniturile bugetului de stat”, a spus Bolojan.

    De asemenea, premierul anunţă şi o taxare majorată pentru jocurile de noroc: „De asemenea, vom supra-taxa toate câştigurile din jocurile de noroc, în aşa fel încât să încasăm cu cel puţin 30% mai mult din această categorie de venituri”.

    Toate celelalte măsuri anunţate anterior de premier ar urma să intre în vigoare de la data de 1 august.

  • Bolojan: Pensiile şi salariile rămân plafonate şi anul viitor

    Premierul Ilie Bolojan a declarat că, în 2026, nu vor avea loc noi majorări de pensii sau salarii în sectorul public. Măsura este una temporară şi face parte dintr-un pachet de control al cheltuielilor bugetare.

    „A fost o majorare foarte mare în 2024, de peste 20% în cazul salariilor şi de peste 30% în cazul pensiilor. Nu o mai putem suporta ca nivel de indexare”, a spus Bolojan.

    El a precizat că plafonarea se va aplica doar anul viitor şi este necesară pentru a stabiliza finanţele publice.

  • Ilie Bolojan a anunţat creşterea TVA

    Anunţul a fost făcut miercuri în cadrul unei conferinţe de presă.

    „Vom reaşeza TVA la două cote. (…) Cele două cote la care propunem reaşezarea sunt de 11% şi de 21%”, a declarat Ilie Bolojan.

    Premierul a mai dezvăluit care sunt produsele şi servicile care vor avea cotă redusă.

    „La cota redusă vor rămâne medicamentele, alimentele, serviciile publice de apa şi canalizare, apa pentru irigaţii, cărţile, lemnele de foc şi energia termică. (…) Toate celelalte componente vor fi la cota de 21%”, a explicat Bolojan.

    O situaţie specială este în cazul HORECA.

    „Propunem ca şi industria HORECA să rămână la acest nivel (…) În luna octombrie se va face o analiză… dacă încasările nu vor creşte atunci şi aceasta industrie are şanse mari ca de la sfârşitul anului să intre la cota ridicată”, a precizat Ilie Bolojan.

    Noile măsuri sunt supuse analizei publice şi ar putea fi asumate de Guvern săptămâna viitoare.