BusinessMagazin

Blog

  • Dragoş Damian, Terapia Cluj: Un plan de guvernare care a întârziat 10 ani. Să fie primit!

    Marcel Ciolacu si PSD lanseaza o strategie nationala de tranzitie spre o economie bazata pe productia industriala – fabrici si uzine – asta inseamand o schimbare de 180 de grade fata de directia gresita si nesustenabila in care ne aflam in prezent, de economie bazata pe consum din import.

    Productia industriala in formele ei – industria extractiva, manufactura sub contract (in lohn), industria de asamblare, industria de prelucrare, etc. – este o sursa sigura pentru progres si crestere economica. Marile puteri economice ale lumii sunt mari puteri economice tocmai pentru ca au fabrici si uzine din care pot sa exporte in toata lumea.

    Insa trecerea de la economie de consum la economie de productie nu este asa usoara. Nu banii lipsesc, nu este vorba doar de a da ajutor de stat, facilitati financiare sau de a promova o politica de tip “cumpara romaneste”, cum isi propun Marcel Ciolacu si PSD. Aici este vorba de a reconstrui o intreaga cultura a muncii in productia industriala, care a disparut odata cu inchiderea nedreapta a mii de fabrici si cu disparitia invatamantului de resort.

    Sa luam doar un exemplu. Industria chimica, la sfarsitul lui 1990: 72 de combinate (nu mai ineficiente decat cele din alte tari din Europa de Est, care s-au salvat si internationalizat in marea majoritate), un sistem performant de invatamant (12 scoli profesionale, 23 licee, 17 facultati si 10 institute de cercetare), iar sectorul aducea circa 35 miliarde Euro, aproape 20% din productia industriala de atunci. Industria chimica, la sfarsitul lui 2022: daca a mai ramas un sfert din capacitatile de productie si din cele din invatamant, iar domeniul aduce la buget venituri de doar 3 miliarde Euro si aproape  jumatate din deficitul balantei comerciale a Romaniei. Am dat jos supercombinatele de la Pitesti, Rm Valcea, Fagaras, Copsa Mica, Tarnaveni, Savinesti, Lugoj si multe, multe altele, fara a construi nimic in loc.

    Marile corporatii internationale stau pe munti de cash, nu au nevoie de bani pentru a decide unde sa investeasca. Au nevoie ca tara pe care o aleg pentru o fabrica noua sa garanteze ca mediul de afaceri este predictibil si, mai ales in criza de resursa umana din Europa de Est, ca sistemul de invatamant sa produca ingineri si operatori pentru activitati industriale. Astfel incat Marcel Ciolacu si PSD trebuie sa investeasca in scoli profesionale, invatamant dual, facultati de inginerie, parteneriate intre producatorii industriali si facultati, totul pentru a crea o noua generatie de ingineri specialisti in echipamente industriale si operatori specializati in masinile de productie care sunt din ce in mai tehnologizate. Astazi fabricile si uzinele din Romania, cate au ramas sau cate se mai construiesc, isi fura inginerii si operatorii pentru ca sistemul de invatamant produce prea putini sau deloc absolventi specializati in productia industriala. O fabrica nou deschisa poate duce la inchiderea uneia existente din cauza lipsei de angajati calificati in productia industriala.

    Romania Educata de dupa 2024 trebuie sa fie aliniata la obiectivul de guvernare de a construi o economie bazata pe productia industriala si de a forma si retine in tara ingineri si operatori specializati in productia industriala.

    Am mai spus-o, Presedintele si Primul Ministru trebuie sa aiba in fisa postului obligatia de a batea la usa marilor corporatii industriale si a le invita sa investeasca in Romania.

     

  • Apple sfidează inflaţia, criza, războiul : Acţiunile gigantului american au atins luni un nou maxim istoric de 184 de dolari după o creştere de 47% în 2022 2023, la o capitalizare de 2.900 mld. dolari. Cine ar fi investit 1.000 de dolari în companie în 1980 ar fi avut acum 1,8 mil. dolari

    Acţiunile gigantului american Apple ajungeau la un nou maxim istoric la startul şedinţei de tranzacţionare de luni, 5 iunie 2023, într-o perioadă în care compania se pregăteşte să lanseze noi update-uri şi produse, inclusiv o mult aşteptată cască de realitate mixtă (VR/AR), conform CNBC.

    În prima oră a sesiunii de trading de astăzi, acţiunile Apple atingeau 183,65 dolari pe unitate, peste recordul stabilit pe 3 ianuarie 2022. Acţiunile producătorului iPhone-urilor sunt pe plus cu 47% anul acesta, faţă de 27% în cazul Nasdaq Composite.

    Capitalizarea Apple se apropia de 3.000 de miliarde de dolari la ora publicării ştirii. Indicii Nasdaq Composite şi S&P 500 se apreciau cu 0,05%, respectiv 0,1%.

    Potrivit unor calcule realizate de Forbes, o persoană care ar fi investit în Apple în cadrul ofertei publice de vânzare de acţiuni (IPO) din 1980 ar fi avut în prezent un pachet în valoare de 1,8 milioane de dolari.

    Noua cască Apple, asemănătoare unor ochelari de ski, ar permite utilizatorilor să combine „realitatea virtuală” (VR), în care oamenii pot fi complet imersaţi într-o lume digitală, şi „realitatea augmentată” (AR), în care imaginile digitale sunt suprapuse peste lumea reală.

    Produsul ar putea marca o nouă serie de investiţii într-o tehnologie care nu s-a ridicat la standardele impuse până acum de industrie. Când Facebook şi-a schimbat numele în Meta în octombrie 2021, compania atras tot mai mult interes către produsele VR/metaverse. Însă de atunci, vânzările şi timpul de utilizare au fost sub aşteptările gigantului, sugerând că marile companii de software VR mai au de lucrat pentru a crea produse de succes.

     

  • FOTO. Carmen Iohannis, imaginea unui brand de bijuterii. Ce preţuri au accesoriile purtate de soţia preşedintelui

    Un brand de bijuterii a postat pe pagina de Facebook un mesaj publicitar împreună cu trei fotografii în care Carmen Iohannis, soţia preşedintelui Klaus Iohannis, poartă două bijuterii ale producătorului.
    Fotografiile o arată pe Carmen Iohannis la ceremonia desfăşurată sâmbătă, 3 iunie, în Germania, cu ocazia decernării Premiului Civic German către preşedintele Klaus Iohannis.
    Carmen Iohannis poartă două bijuterii: un inel din aur alb de 18 kt, cu diamante albe, în valoare de 12.500 de lei, şi un colier din aur alb de 18 kt, cu diamante albe, în valoare de 48.000 de lei.
    Duminică, un brand de bijuterii a postat pe pagina de Facebook un mesaj publicitar împreună cu trei fotografii în care Carmen Iohannis, soţia preşedintelui Klaus Iohannis, poartă două bijuterii ale producătorului.

    Fotografiile o arată pe Carmen Iohannis la ceremonia desfăşurată sâmbătă, 3 iunie, în Germania, cu ocazia decernării Premiului Civic German către preşedintele Klaus Iohannis de către Fundaţia Civică Bad Harzburg. Ceremonia a avut loc la Castelul Benrath din Düsseldorf, Republica Federală Germania, potrivit unui comunicat emis de Administraţia Prezidenţială. Pe pagina oficială a fost publicat şi un set de fotografii de la eveniment.

    Cititi mai multe pe www.alephnews.ro

  • Cine sunt românii din spatele unuia dintre cele mai mari lanţuri de magazine din România, ce tocmai a ajuns la 100 de unităţi

    Reţeaua de magazine Annabella, fondată de antreprenorii Dorina şi Dan Mutu în urmă cu aproape trei decenii, a deschis primul său retail park în oraşul Horezu, judeţul Vâlcea, atingând astfel pragul de 100 de magazine la nivel naţional.

    „Annabella deschide primul său retail park în oraşul Horezu. Este o realizare uimitoare, un proiect excelent, prin care am depăşit pragul de 100 de magazine la nivel naţional”, scrie Alexandru Şoacăte, deputy CEO al retailerului Annabella, pe platforma LinkedIn.

    Parcul de retail, potrivit site-ului companiei, se întinde pe o suprafaţă totală de 10.000 de metri pătraţi şi cuprinde magazine cu branduri internaţionale şi naţionale de modă, frumuseţe şi lifestyle, dar şi supermarket, pet shop, farmacie veterinară şi o cafenea.

  • Peştera superbă din Romania ce are peste 10 milioane de ani şi este considerată un monument natural impresionant

    Peştera Meziad este o peşteră mare, fiind una dintre primele peşteri amenajate şi mult timp una dintre cele mai lungi peşteri din România (4.750 m lungime cu mai multe nivele) fiind situată în judeţul Bihor pe Valea Meziadului în regiunea sud estică a Munţilor Pădurea Craiului şi zona de vest a Munţilor Apuseni. Declarată monument al naturii, o rezervaţie speologică, peştera a fost cercetată intens.

    Specialiştii spun că peştera cu o vechime de peste 10 milioane de ani este una dintre cele mai vechi peşteri din ţară.

    „Peştera Meziad, unul dintre cele mai vechi şi mai cunoscute obiective turistice de pe teritoriul României, a fost descrisă pentru prima dată de cunoscutul geograf austriac Adolf Schmidl (1863) şi a fost explorată aproape complet de către Czárán Gyula la începutul secolului XX.

    Fauna cavernicolă (lilieci, fluturi, păianjeni, crustacee, gândaci) adăpostită aici şi care conferă unicitate peşterii a fost studiată pentru prima dată de Bokor (1921), Jeannel şi Racoviţza (1929). De atunci, peştera a fost şi este studiată de oameni de ştiinţă din domenii diverse, a fost şi este explorată de speologi şi vizitată de cei care ajung pe meleagurile bihorene, în comuna Remetea” arată cei de la Discover Bihor în descrierea filmului.

    Se poate ajunge la peşteră folosind drumul naţional E-79 (76) dintre Oradea şi Vârfuri, cu ramificaţia spre Beiuş prin centrul oraşului, de unde peştera se află la o distanţă de 22 km, din Beiuş urmând şoseaua Roşia (Borod) – Aleşd). Din Beiuş până la satul Remetea sunt circa şase km, iar din Remetea drumul duce la Meziad. Peştera se află la circa trei kilometri de satul Meziad. Calea spre peşteră este un drum forestier.

    Cititi mai multe pe www.apuseni.info

  • O nouă meserie a apărut în România. Cum poţi să câştigi între 200 şi 500 de euro pentru ceva ce ai face în mod normal în timpul liber

    Digitalizarea industriei de carte şi apariţia primelor platforme de audiobookuri în limba română au condus la apariţia unei noi profesii pe piaţa muncii din România, care devine tot mai populară în rândul actorilor şi al jurnaliştilor: naratorul de cărţi în format audio, spun într-un comunicat de presă reprezentanţii Voxa, prima platformă de audiobookuri şi ebook-uri în limba română.

    „Avem un portofoliu de 70 de naratori deocamdată, iar majoritatea sunt actori, jurnalişti de radio sau ziarişti. Un narator de audiobookuri câştigă între 200 şi 500 de euro net pentru fiecare carte citită, în funcţie de notorietatea pe care o are, dar şi de lungimea şi de complexitatea cărţii citite. Am observat că mulţi dintre ei şi-au descoperit o vocaţie în a nara cărţi şi această activitate devenit o pasiune pentru ei, ne-a surprins cât de mult timp alocă noului hobby”, a declarat Dan Vidraşcu, CEO al Voxa. 

    Voxa a început să producă primele audiobookuri în limba română la începutul anului 2020, când oamenii încă stăteau în case din cauza pandemiei, iar actorii şi jurnaliştii primeau acasă echipamentele de înregistrare. În prezent, Voxa înregistrează cărţi în format audio în cele opt studio-uri special amenajate în acest scop şi a ajuns la un catalog de peste 2.000 de audiobookuri în limba română. „Un audiobook ia naştere în 45 de zile şi cuprinde mai multe etape: alegerea naratorului, programarea sesiunilor de înregistrare, editarea materialului înregistrat (pentru a elimina pauzele, eventualele zgomote sau repetiţiile naratorului), redactarea materialului editat (ascultarea înregistrării concomitent cu lectura cărţii de către un editor pentru a identifica greşelile), corectarea materialului, editarea finală şi masterizarea sunetului”, a mai spus Dan Vidraşcu. Naratorul unui audiobook este ales în funcţie de categoria în care se încadrează cartea ce urmează să fie citită (dezvoltare personală, business, ficţiune, literatură, cărţi de copii etc.), iar editorul Voxa decide potrivirea dintre vocea naratorului şi conţinutul cărţii. De asemenea, o condiţie necesară pentru narator este ca acesta să citească cartea înainte să vină în studio, pentru a se familiariza cu lectura. Printre cei mai apreciaţi naratori de către ascultătorii Voxa se numără actorul Şerban Pavlu, jurnalista şi bloggeriţa Cristina Stănciulescu, actorul Mihai Călin, actriţa Ilinca Hărnuţ şi jurnalista Raluca Hatmanu.

    Cea mai lungă durată a unui audiobook în limba română înregistrat de Voxa este de 35 ore (romanul ”David Copperfield” în lectura Iuliei Draghici), iar cea mai scurtă durată o au rezumatele unor cărţi (de exemplu, rezumatul cărţii ”Gândirea Laterală”, narat de Emilia Bebu, are o durată în format audio de doar 11 minute).

    În luna ianuarie 2023, pe primele locuri în topul cărţilor puse în biblioteca virtuală Voxa pentru a fi ascultate de către utilizatori se află atât titluri din zona de dezvoltare personală, cât şi de ficţiune: De ce nu mi-a spus nimeni asta până acum? Sfaturi practice pentru zile cu susul în jos (de dr. Julie Smith), Creierul copilului tău (de Daniel J. Siegel şi Tina Payne Bryson), Sentinţa de la miezul nopţii (de Harriet Tyce), Gândeşte ca un călugăr (de Jay Shetty), Gânduri către sine însuşi (de Marcus Aurelius), Acţionează şi gândeşte ca o pisică (de Stephane Garnier). 

     

     

     

     

  • Tara unde numărul tinerilor care nu au un loc de muncă din cauza problemelor de sănătate s-a dublat într-un deceniu

    Numărul tinerilor britanici care nu au un loc de muncă din cauza problemelor de sănătate s-a dublat într-un deceniu, iar problema este mai acută în rândul celor cu calificări slabe, potrivit unui nou studiu.

    Fundaţia Resolution Foundation a declarat că 185.000 de persoane cu vârste cuprinse între 18 şi 24 de ani au fost prea bolnave pentru a lucra anul trecut. Aproximativ patru din cinci aveau calificări la nivelul GCSE sau mai mici, ceea ce indică faptul că au părăsit educaţia la vârsta de 16 ani.

  • Petrolul înregistrează noi creşteri pe fondul reducerilor de producţie din luna iulie ale Arabiei Saudite

    Petrolul a avansat la deschiderea de săptămâna aceasta, după ce Arabia Saudită s-a angajat să reducă producţia cu 1 milion de barili pe zi în iulie, coborând producţia la cel mai scăzut nivel din ultimii ani, într-un efort de a stabiliza piaţa, scrie Bloomberg.

    West Texas Intermediate a urcat cu aproape 5% la începutul sesiunii, înainte de a coborî în jurul valorii de 73 de dolari pe baril. Ministrul saudit al Energiei, prinţul Abdulaziz bin Salman, a declarat că va face „tot ceea ce este necesar pentru a aduce stabilitate pe piaţă”, după o reuniune tensionată a OPEC+ în weekend.

    La New York, petrolul s-a prăbuşit cu 11% în mai, din pricina îngrijorărilor legate de cerere. Cei mai mulţi observatori ai pieţei se aşteptau ca OPEC+ să menţină neschimbată producţia, inclusiv Goldman Sachs Group Inc. ai cărui analişti au prognozat că principalii producători se vor menţine la acelaşi nivel. Rezultatul a fost „moderat optimist”, a declarat banca după reuniunea de la Viena.

    „OPEC+ – şi anume Arabia Saudită – vrea să stabilească un nivel minim sub piaţă şi este foarte posibil chiar să fi reuşit acest lucru”, a declarat Ole Hansen, şeful departamentului de strategie pentru mărfuri al Saxo Bank. Cu toate acestea, „potenţialul de creştere al acestei reduceri rămâne neclar atâta timp cât perspectivele macroeconomice rămân la fel de incerte ca în prezent”.

    Mişcarea a forţat regatul să sacrifice potenţial o cotă de piaţă suplimentară pentru a stabiliza preţurile. În schimb, ceilalţi membri ai grupului s-au angajat să menţină reducerile existente până la sfârşitul anului 2024, deşi Rusia nu s-a angajat să reducă şi mai mult producţia, iar Emiratele Arabe Unite şi-au asigurat o cotă de producţie mai mare pentru anul viitor.

    Acordul OPEC+ a luat naştere după o dispută cu membrii africani privind modul în care sunt măsurate reducerile lor, eveniment care a întârziat începerea reuniunii. Reducerea suplimentară de luna viitoare ar putea fi prelungită, dar saudiţii vor ţine piaţa „în suspans” cu privire la posibilitatea ca acest lucru să se întâmple, a declarat prinţul Abdulaziz.

     

  • Industria produselor de lux cucereşte bătrânul continent: A devenit Europa dependentă de un sector pe care mulţi îl consideră un simbol al decadenţei?

    Pieţele europene au primit în ultima perioadă un impuls semnificativ, generat de boom-ul global al vânzărilor de produse de lux – o veste deosebit de bună pentru regiune. Totuşi, această poveste de succes ridică o întrebare tulburătoare: a devenit Europa prea dependentă de un sector pe care mulţi îl consideră un simbol al decadenţei? 

    În acest context, putem compara Europa cu SUA, unde, în ultimele 12 luni, 10 dintre cele mai mari companii tech au reprezentat 65% din randamentele bursiere – ceea ce reprezintă un semn alarmant de concentrare a industriei. Semnele similare de concentrare sunt şi mai îngrijorătoare în Europa. Pe bătrânul continent, 10 dintre cele mai mari branduri din domeniul luxului, de la LVMH la Ferrari, au reprezentat aproximativ 30% din randamente, potrivit Financial Times.

    Industria luxului din Europa a căpătat un avânt puternic în ultimul deceniu, în special în timpul pandemiei – perioada cea mai „fertilă” din istorie pentru sector – stimulentele record generând venituri de triliarde de dolari pentru brandurile de lux. 

    Lista celor mai mari 10 companii europene în funcţie de capitalizarea bursieră, care a fost dominată în mod istoric de bănci, utilităţi şi conglomerate industriale, cuprinde acum patru branduri de lux, în condiţiile în care la începutul anilor 2010 nicio companie din această categorie nu figura în topuri. În esenţă, marile branduri de lux europene au devenit mai profitabile decât giganţii tech din SUA.

    Acesta poate fi un pas înainte pentru industria luxului, dar unul înapoi pentru Europa. Construirea unei economii bazate pe o paletă de meşteşuguri care datează din secolul al XVII-lea reprezintă, fără îndoială, un regres îngrijorător, mai ales într-un moment istoric în care capitalismul occidental se confruntă cu o creştere slabă a productivităţii, cu dezechilibrul claselor sociale şi cu ameninţarea tot mai mare a Chinei.

    În timp ce magnaţii din domeniul tehnologiei sunt subiecte de controverse în SUA, magnaţii din domeniul luxului au devenit ţinta protestelor de stradă în Franţa. În timp ce Occidentul dezbate o posibilă răcire faţă de China, sectorul european al luxului este mai dependent ca niciodată de consumatorii chinezi, care reprezintă în prezent aproximativ o treime din vânzările industriei.

    Pe măsură ce tehnologia americană a luat amploare în ultimul deceniu, la fel s-a întâmplat şi cu industria luxului european. Din 2010, primele 10 firme tech ale planetei şi-au mărit de patru ori cota de piaţă bursieră din SUA, ajungând la aproape 25 de procente. În aceeaşi perioadă, cele mai mari 10 branduri din industria luxului şi-au triplat cota de piaţă europeană, ajungând la aproape 15% – o mare parte din această creştere fiind înregistrată în ultimul an. 

    În domeniul luxului – similar cu domeniul tech – puterea se concentrează la vârf. Cele mai importante mărci europene reprezintă acum o treime din vânzările globale, faţă de 15% cât însumau în 2010. Primele patru companii de lux din Europa, în funcţie de capitalizarea de piaţă, sunt de provenienţă franceză: LVMH, L’Oréal, Hermès şi Christian Dior (care este deţinută de LVMH). 

  • Matematicianul român care a descoperit o formulă cu care a reuşit să câştige la loto. El a ridicat de 14 ori marele premiu

    Şansele unei persoane de a câştiga la loto sunt de una la 14 milioane. Matematicianul Stefan Mandel nu a găsit formula pentru a învinge statistica.

    Mandel a câştigat de 14 ori marele premiu, încasând peste 30 de milioane de dolari.

    Stefan Mandel s-a născut în România şi trăieşte acum în Australia, fiind de profesie matematician. El a creat o formulă aproape perfectă pentru a învinge loterie.

    Mandel a câştigat marele premiu în România, după care a emigrat alături de familie în Australia. Sistemul era diferit la Antipozi, aşa că matematicianul a avut nevoie de câteva luni pentru a adapta formula.

    Deşi oficialii nu au descoperit nimic ilegal în formula sa de joc, s-a considerat că ceea ce făcea Mandel încălca “spiritul jocului”; prin urmare, autorităţile au emis o serie de legi pentru a-l bloca.

    Stefan Mandel a reuşit să mai câştige o dată marele premiu, la loteria din Virginia, Statele Unite. El a câştigat peste 30 de milioane de dolari în total.

    Iată cei 6 paşi prin care Mandel a reuşit să păcălească loteria:

    1. A calculat numărul total de combinaţii posibile – spre exemplu, un joc în care trebuie să alegi 6 numere de la 1 la 40 are 3.838.380 de combinaţii posibile.

    2. A căutat loteriile unde jackpotul era de cel puţin trei ori mai mare decât numărul total de combinaţii (în Statele Unite, fiecare stat are altă loterie).
    3. A strâns suficienţi bani pentru a plăti fiecare combinaţie.

    4. A tipărit milioane de bilete cu fiecare combinaţie posibilă (în trecut, acest lucru era legal; astăzi, fiecare bilet trebuie cumpărat de la sediul loteriei respective).
    5. A trimis biletele printate la sediul loteriei.

    6. A câştigat jackpotul şi şi-a plătit “investitorii” (în 1987, după ce a câştigat un jackpot de 1,3 milioane de dolari, Mandel a rămas doar cu 97.000 de dolari).