BusinessMagazin

Blog

  • Dinamica anuală a creditării private a continuat să îşi încetinească ritmul de creştere la finalul lui 2025, până la 6,2%. Împrumuturile în lei s-au majorat cu 3,5% şi cele în valută cu 12,7%

    Ritmul anual de creştere a creditării private a încetinit în luna decembrie 2025 la 6,2%, atingând un sold total de 447,3 miliarde lei, după ce împrumuturile în lei s-au majorat cu 3,5%, iar cele în valută cu 12,7%, arată datele transmise marţi de BNR.

    În noiembrie 2025, dinamica anuală de creditării private a înregistrat o creştere de 6,8%, faţă de 7,1% în luna octombrie 2025.

    În termeni reali, în luna decembrie 2025 creditarea a scăzut cu 3,2% faţă de decembrie 2024, componenta în lei scăzând cu 5,7%, în timp ce componenta în valută exprimată în lei a crescut cu 9,9% în cazul exprimării indicatorului în euro.

    Raportat la evoluţia lunară, creditarea privată a crescut în luna decembrie 2025 cu 0,1% faţă de noiembrie 2025 (minus 0,1% în termeni reali).

    Creditul în lei, cu o pondere de 68,2% în volumul total al creditului neguvernamental, s-a diminuat cu 0,6%, iar creditul în valută exprimat în lei, cu o pondere de 31,8% în totalul creditului neguvernamental, a crescut cu 1,6% (1,5%, în cazul exprimării indicatorului în euro).

    Soldul creditelor în lei a ajuns la finalul lunii noiembrie la 305.1 mld. lei, din care  190 mld. lei repre­zintă împrumuturile populaţiei, în creştere an la an cu 10,4%.

    Creditele în lei luate de companii au înregistrat o scădere de 6,4% până la 114,7 mld. lei.

    În aceeaşi perioadă, soldul creditelor în valută a urcat cu 12,7% an/an, la 142 mld. lei, din care împrumuturile luate de populaţie se ridică la 15,1 mld. lei, în scădere cu 13,3% faţă de decembrie 2024.

    Creditele în valută luate de companii totalizează 127 mld. lei, în creştere cu 16,8% an/an.

    Creditului guvernamental a înregistrat o creştere în luna decembrie 2025 de 6% faţă de luna noiembrie 2025, până la 280 mld.  lei. În raport cu decembrie 2024, acesta s-a majorat cu 11,9% (2% în termeni reali).

     

     

     

     

     

     

     

     


     

     

  • Dinamica anuală a creditării private a continuat să îşi încetinească ritmul de creştere la finalul lui 2025, până la 6,2%. Împrumuturile în lei s-au majorat cu 3,5% şi cele în valută cu 12,7%

    Ritmul anual de creştere a creditării private a încetinit în luna decembrie 2025 la 6,2%, atingând un sold total de 447,3 miliarde lei, după ce împrumuturile în lei s-au majorat cu 3,5%, iar cele în valută cu 12,7%, arată datele transmise marţi de BNR.

    În noiembrie 2025, dinamica anuală de creditării private a înregistrat o creştere de 6,8%, faţă de 7,1% în luna octombrie 2025.

    În termeni reali, în luna decembrie 2025 creditarea a scăzut cu 3,2% faţă de decembrie 2024, componenta în lei scăzând cu 5,7%, în timp ce componenta în valută exprimată în lei a crescut cu 9,9% în cazul exprimării indicatorului în euro.

    Raportat la evoluţia lunară, creditarea privată a crescut în luna decembrie 2025 cu 0,1% faţă de noiembrie 2025 (minus 0,1% în termeni reali).

    Creditul în lei, cu o pondere de 68,2% în volumul total al creditului neguvernamental, s-a diminuat cu 0,6%, iar creditul în valută exprimat în lei, cu o pondere de 31,8% în totalul creditului neguvernamental, a crescut cu 1,6% (1,5%, în cazul exprimării indicatorului în euro).

    Soldul creditelor în lei a ajuns la finalul lunii noiembrie la 305.1 mld. lei, din care  190 mld. lei repre­zintă împrumuturile populaţiei, în creştere an la an cu 10,4%.

    Creditele în lei luate de companii au înregistrat o scădere de 6,4% până la 114,7 mld. lei.

    În aceeaşi perioadă, soldul creditelor în valută a urcat cu 12,7% an/an, la 142 mld. lei, din care împrumuturile luate de populaţie se ridică la 15,1 mld. lei, în scădere cu 13,3% faţă de decembrie 2024.

    Creditele în valută luate de companii totalizează 127 mld. lei, în creştere cu 16,8% an/an.

    Creditului guvernamental a înregistrat o creştere în luna decembrie 2025 de 6% faţă de luna noiembrie 2025, până la 280 mld.  lei. În raport cu decembrie 2024, acesta s-a majorat cu 11,9% (2% în termeni reali).

     

     

     

     

     

     

     

     


     

     

  • Ce spune premierul Bolojan, despre unirea cu Republica Moldova

    Întrebat cum i s-a părut declaraţia preşedintei Maia Sandu, care a afirmat că ar vota pentru unirea cu România, Bolojan a răspuns că afirmaţia „nu face decât să confirme atitudinea pe care a avut-o în toţi aceşti ani de când este preşedinta Republicii Moldova”.

    „E o atitudine de confirmare a ceea ce a făcut dânsa pe această funcţie, făcând tot ceea ce este posibil pentru ca Moldova să se dezvolte, să fie o ţară sigură, o ţară europeană. Iar asta înseamnă, în primul rând, un drum spre Europa prin România”, a declarat premierul.

    Pus în faţa întrebării dacă ar vota pentru unire la un eventual referendum, Bolojan a răspuns: „În condiţiile în care s-ar pune problema unui astfel de referendum şi în ţara noastră, eu aş vota da”.

    Referitor la informaţiile false care circulă pe reţelele de socializare conform cărora România livrează gratis energie Republicii Moldova, premierul a explicat că toate tranzacţiile „se fac în condiţii de piaţă, în condiţii tarifare normale”.

    „România livrează energie pentru sistemele cu care suntem interconectaţi cu ţările din jur. Atunci când este deficit de energie într-o ţară şi noi avem un excedent, se livrează din România. Iar când este un deficit în România, la anumite ore, importăm din alte ţări”, a declarat Bolojan.

    Premierul a subliniat că România este „un sprijin pentru Republica Moldova” pentru că echilibrările energetice „nu pot fi făcute decât înspre Europa, nu înspre Ucraina”, având în vedere că Rusia a distrus o bună parte din sistemul energetic ucrainean.

    Întrebat despre narativele false similare legate de sprijinul pentru Ucraina, premierul a răspuns că „aceste narative nu urmăresc decât să creeze o rezervă a românilor faţă de ceea ce România a făcut în mod corect în aceşti ani”.

    Referitor la vizita care începe marţi în Germania, unde va fi primit de cancelarul Friedrich Merz, premierul a explicat că aceasta are trei componente principale.

    „O componentă de dezvoltare economică, Germania fiind cel mai important partener comercial al României. O componentă de apărare, urmând să se semneze un memorandum între ministerele apărării din Germania şi din România. Şi, în ultimul rând, discuţii de natură politică care ţin de contextul european, de sprijinirea Republicii Moldova şi de relaţiile dintre România şi Germania”, a declarat Ilie Bolojan.

  • Ce spune premierul Bolojan, despre unirea cu Republica Moldova

    Întrebat cum i s-a părut declaraţia preşedintei Maia Sandu, care a afirmat că ar vota pentru unirea cu România, Bolojan a răspuns că afirmaţia „nu face decât să confirme atitudinea pe care a avut-o în toţi aceşti ani de când este preşedinta Republicii Moldova”.

    „E o atitudine de confirmare a ceea ce a făcut dânsa pe această funcţie, făcând tot ceea ce este posibil pentru ca Moldova să se dezvolte, să fie o ţară sigură, o ţară europeană. Iar asta înseamnă, în primul rând, un drum spre Europa prin România”, a declarat premierul.

    Pus în faţa întrebării dacă ar vota pentru unire la un eventual referendum, Bolojan a răspuns: „În condiţiile în care s-ar pune problema unui astfel de referendum şi în ţara noastră, eu aş vota da”.

    Referitor la informaţiile false care circulă pe reţelele de socializare conform cărora România livrează gratis energie Republicii Moldova, premierul a explicat că toate tranzacţiile „se fac în condiţii de piaţă, în condiţii tarifare normale”.

    „România livrează energie pentru sistemele cu care suntem interconectaţi cu ţările din jur. Atunci când este deficit de energie într-o ţară şi noi avem un excedent, se livrează din România. Iar când este un deficit în România, la anumite ore, importăm din alte ţări”, a declarat Bolojan.

    Premierul a subliniat că România este „un sprijin pentru Republica Moldova” pentru că echilibrările energetice „nu pot fi făcute decât înspre Europa, nu înspre Ucraina”, având în vedere că Rusia a distrus o bună parte din sistemul energetic ucrainean.

    Întrebat despre narativele false similare legate de sprijinul pentru Ucraina, premierul a răspuns că „aceste narative nu urmăresc decât să creeze o rezervă a românilor faţă de ceea ce România a făcut în mod corect în aceşti ani”.

    Referitor la vizita care începe marţi în Germania, unde va fi primit de cancelarul Friedrich Merz, premierul a explicat că aceasta are trei componente principale.

    „O componentă de dezvoltare economică, Germania fiind cel mai important partener comercial al României. O componentă de apărare, urmând să se semneze un memorandum între ministerele apărării din Germania şi din România. Şi, în ultimul rând, discuţii de natură politică care ţin de contextul european, de sprijinirea Republicii Moldova şi de relaţiile dintre România şi Germania”, a declarat Ilie Bolojan.

  • Bolojan, despre Guvern: „Puteam face mai mult”. Răspunsul premierului despre remaniere

    Întrebat dacă este mulţumit de activitatea Guvernului, şeful Executivului a răspuns: „Cred că puteam să facem mai mult în aceste luni, în această jumătate de an, de când avem această responsabilitate”.

    Bolojan a explicat că armonizarea punctelor de vedere între patru partide „nu este foarte uşor” şi că adoptarea măsurilor impopulare a reprezentat o provocare constantă.

    „În condiţiile date, faptul că la finalul acestui an indicatorii macroeconomici ai României sunt într-o direcţie bună, că avem premizele să adoptăm un buget construit pe baze corecte, consider că am făcut ceea ce trebuie pentru ţara noastră”, a mai declarat premierul.

    Referitor la posibilitatea unei remanieri a cabinetului, Bolojan a fost categoric: „În momentul de faţă nu”.

    Premierul a subliniat însă că 2026 va fi un an crucial pentru absorţia fondurilor europene şi că evaluarea miniştrilor se va face la finalul exerciţiului financiar, în funcţie de îndeplinirea ţintelor.

    „Una din ţintele noastre majore este să absorbim cei 10 miliarde de euro care reprezintă alocarea din PNRR pentru România. Fiecare ministru, când îşi fixează astfel de ţinte, trebuie să şi asume responsabilitatea”, a declarat şeful Guvernului.

    Pus în faţa acuzaţiilor de plagiat la adresa ministrului Justiţiei, Radu Marinescu, premierul a adoptat o poziţie precaută.

    Întrebat direct dacă nu are nicio reţinere să lucreze cu un ministru care are o problemă serioasă de integritate, Bolojan a răspuns că ministrul este acuzat „pentru un lucru făcut în urmă cu 15-20 de ani când nu era în guvern”.

    „Înţeleg că astăzi Comisia de Etică a Universităţii din Craiova are două sesizări şi aştept ca o comisie calificată să anunţe o decizie, în aşa fel încât să poţi să ai o certificare”, a explicat premierul.

    Întrebat dacă îl va schimba pe Marinescu în cazul în care comisia confirmă plagiatul, Bolojan a declarat: „Dacă asta s-ar întâmpla, ar fi o discuţie cât se poate de serioasă pe tema asta”.

    Referitor la observaţia jurnalistului conform căreia „un plagiat este o formă de furt intelectual, atunci şi acum”, Bolojan a confirmat: „Fiecare om răspunde pentru ceea ce a făcut el”.

  • Bolojan, despre Guvern: „Puteam face mai mult”. Răspunsul premierului despre remaniere

    Întrebat dacă este mulţumit de activitatea Guvernului, şeful Executivului a răspuns: „Cred că puteam să facem mai mult în aceste luni, în această jumătate de an, de când avem această responsabilitate”.

    Bolojan a explicat că armonizarea punctelor de vedere între patru partide „nu este foarte uşor” şi că adoptarea măsurilor impopulare a reprezentat o provocare constantă.

    „În condiţiile date, faptul că la finalul acestui an indicatorii macroeconomici ai României sunt într-o direcţie bună, că avem premizele să adoptăm un buget construit pe baze corecte, consider că am făcut ceea ce trebuie pentru ţara noastră”, a mai declarat premierul.

    Referitor la posibilitatea unei remanieri a cabinetului, Bolojan a fost categoric: „În momentul de faţă nu”.

    Premierul a subliniat însă că 2026 va fi un an crucial pentru absorţia fondurilor europene şi că evaluarea miniştrilor se va face la finalul exerciţiului financiar, în funcţie de îndeplinirea ţintelor.

    „Una din ţintele noastre majore este să absorbim cei 10 miliarde de euro care reprezintă alocarea din PNRR pentru România. Fiecare ministru, când îşi fixează astfel de ţinte, trebuie să şi asume responsabilitatea”, a declarat şeful Guvernului.

    Pus în faţa acuzaţiilor de plagiat la adresa ministrului Justiţiei, Radu Marinescu, premierul a adoptat o poziţie precaută.

    Întrebat direct dacă nu are nicio reţinere să lucreze cu un ministru care are o problemă serioasă de integritate, Bolojan a răspuns că ministrul este acuzat „pentru un lucru făcut în urmă cu 15-20 de ani când nu era în guvern”.

    „Înţeleg că astăzi Comisia de Etică a Universităţii din Craiova are două sesizări şi aştept ca o comisie calificată să anunţe o decizie, în aşa fel încât să poţi să ai o certificare”, a explicat premierul.

    Întrebat dacă îl va schimba pe Marinescu în cazul în care comisia confirmă plagiatul, Bolojan a declarat: „Dacă asta s-ar întâmpla, ar fi o discuţie cât se poate de serioasă pe tema asta”.

    Referitor la observaţia jurnalistului conform căreia „un plagiat este o formă de furt intelectual, atunci şi acum”, Bolojan a confirmat: „Fiecare om răspunde pentru ceea ce a făcut el”.

  • Bolojan: Documentele privind situaţia „anormală” de la Exim Bank au fost trimise la parchet

    Ilie Bolojan a declarat, marţi, la RFI România, că directorul EximBank mai este în funcţie, doar că a transmis toate documentele la parchet, dar pentru asta fiecare instituţie trebuie să-şi facă datoria. Premierul a explicat că Guvernul face o anchetă atunci când se constată că există o formă de lapidare a banului public, însă a subliniat că nu îl poate demite pe director direct din cauza unor clauze contractuale.

    „Nu există un instrument direct pe tema asta, datorită contractelor care au fost încheiate în anii anteriori, aşa cum v-am spus la întrebarea precedentă”, spune Bolojan.

    Potrivit acestuia, dificultatea nu vine din legislaţie, ci dintr-o problemă de bună credinţă a celor care au semnat aceste documente.

    „În momentul în care ai semnat un contract cu cineva, dacă ai semnat un contract prost şi în activitatea privată, şi unul are doar drepturi, iar celălalt are doar obligaţii, riscul obţinerei unor rezultate proste este foarte mare. Şi, din păcate, asta s-a întâmplat în anii trecuţi”, a afirmat premierul.

    Bolojan a arătat că legea permite contracte de management presupunând că administratorul va acţiona corect, însă problemele apar atunci când deciziile sunt bazate pe interese personale.

    „Dacă acţionarul, ministrul, secretarul de stat, delegaţia acestora în aceste consilii de supraveghere, adunările generale a acţionarilor, au dorit doar să-şi pună un prieten pe funcţie şi să nu facă ceea ce trebuie, e foarte greu să schimb lucrurile de pe zi pe an”, a conchis prim-ministrul.

  • Bolojan: Documentele privind situaţia „anormală” de la Exim Bank au fost trimise la parchet

    Ilie Bolojan a declarat, marţi, la RFI România, că directorul EximBank mai este în funcţie, doar că a transmis toate documentele la parchet, dar pentru asta fiecare instituţie trebuie să-şi facă datoria. Premierul a explicat că Guvernul face o anchetă atunci când se constată că există o formă de lapidare a banului public, însă a subliniat că nu îl poate demite pe director direct din cauza unor clauze contractuale.

    „Nu există un instrument direct pe tema asta, datorită contractelor care au fost încheiate în anii anteriori, aşa cum v-am spus la întrebarea precedentă”, spune Bolojan.

    Potrivit acestuia, dificultatea nu vine din legislaţie, ci dintr-o problemă de bună credinţă a celor care au semnat aceste documente.

    „În momentul în care ai semnat un contract cu cineva, dacă ai semnat un contract prost şi în activitatea privată, şi unul are doar drepturi, iar celălalt are doar obligaţii, riscul obţinerei unor rezultate proste este foarte mare. Şi, din păcate, asta s-a întâmplat în anii trecuţi”, a afirmat premierul.

    Bolojan a arătat că legea permite contracte de management presupunând că administratorul va acţiona corect, însă problemele apar atunci când deciziile sunt bazate pe interese personale.

    „Dacă acţionarul, ministrul, secretarul de stat, delegaţia acestora în aceste consilii de supraveghere, adunările generale a acţionarilor, au dorit doar să-şi pună un prieten pe funcţie şi să nu facă ceea ce trebuie, e foarte greu să schimb lucrurile de pe zi pe an”, a conchis prim-ministrul.

  • Bolojan: Directorii neperformanţi ai companiilor de stat cu contracte „blindate” „trebuie alergaţi”

    Premierul Ilie Bolojan a spus, la RFI, că o parte din directorii de companii din România nu au performat pe măsura funcţiei pe care o deţin, pe măsura câştigurilor pe care le-au avut, din cauza abordărilor greşite ale ministerelor, care, „probabil, dorind să-l susţină pe un personaj sau altul pe aceste poziţii, le-au creat contracte de management în care criteriile de performanţă sunt la un nivel foarte redus şi aproape la o activitate mediocră îşi îndeplinesc criteriile de performanţă”.

    Bolojan afirmă că aceşti manageri sunt încă în funcţie, dar le-a tăiat drepturile salariale care depăşau o anumită limită. Le0au fost tăiate sumele variabile în anumite zone în aşa fel încât să se ajungă la un nivel decent.

    „Aici sunt două categorii de manageri. Sunt managerii care îşi fac datoria, care trebuie plătiţi la valoarea rezultatelor lor şi sunt aceşti manageri, dar v-am spus, cu contracte blindate, făcute prost în anii anteriori, pe care dacă ministerele nu îi presează, dacă nu le stabilesc noi indicatori de performanţă în aşa fel încât să-i alerge puţin, să-şi facă datoria, nu o să-i schimbe din aceste funcţii. Şi reforma companiilor de stat nu poate fi făcută de pe o zi pe alta, trebuie înţeles asta, dar am început acest lucru, am luat aceste măsuri. Şi prin ceea ce se face, prin presiunea care se pune asupra lor, prin faptul că bugetele lor vor fi aprobate în primul trimestru, iar în aceste bugete vom pune presiune să-şi îmbunătăţească activitatea în aşa fel încât la finalul anului să se poată face o evaluare, sunt convins că va fi o presiune pusă pe ei. Sunt două posibilităţi, să-şi respecte aceşti noi indicatori, situaţiw în care vor rămâne în funcţie, sau să nu-l respecte, situaţie în care, într-adevăr, pot fi schimbaţi”, a spus Ilie Bolojan.

    Premierul a mai spus căp salariile managerilor companiilor de stat „chiar şi acum reduse, sunt mari”.

    „Dar gândiţi-vă cât erau înainte. Şi aici ai anumite posibilităţi pentru a le reduce în condiţii legale. Dacă încerci să faci alte lucruri, risca prin procese, prin sentinţe care sunt ulterior adoptate de un complet sau altul, să trebuiască nu doar să le reduci salariul, ci să le dai şi banii înapoi. Şi cred că acest lucru trebuie să-l facem în aşa fel încât să generăm o minimă echitate de salarizare, atât în sectorul public, dar şi între public şi privat”, a mai spus premierul.

  • Bolojan: Directorii neperformanţi ai companiilor de stat cu contracte „blindate” „trebuie alergaţi”

    Premierul Ilie Bolojan a spus, la RFI, că o parte din directorii de companii din România nu au performat pe măsura funcţiei pe care o deţin, pe măsura câştigurilor pe care le-au avut, din cauza abordărilor greşite ale ministerelor, care, „probabil, dorind să-l susţină pe un personaj sau altul pe aceste poziţii, le-au creat contracte de management în care criteriile de performanţă sunt la un nivel foarte redus şi aproape la o activitate mediocră îşi îndeplinesc criteriile de performanţă”.

    Bolojan afirmă că aceşti manageri sunt încă în funcţie, dar le-a tăiat drepturile salariale care depăşau o anumită limită. Le0au fost tăiate sumele variabile în anumite zone în aşa fel încât să se ajungă la un nivel decent.

    „Aici sunt două categorii de manageri. Sunt managerii care îşi fac datoria, care trebuie plătiţi la valoarea rezultatelor lor şi sunt aceşti manageri, dar v-am spus, cu contracte blindate, făcute prost în anii anteriori, pe care dacă ministerele nu îi presează, dacă nu le stabilesc noi indicatori de performanţă în aşa fel încât să-i alerge puţin, să-şi facă datoria, nu o să-i schimbe din aceste funcţii. Şi reforma companiilor de stat nu poate fi făcută de pe o zi pe alta, trebuie înţeles asta, dar am început acest lucru, am luat aceste măsuri. Şi prin ceea ce se face, prin presiunea care se pune asupra lor, prin faptul că bugetele lor vor fi aprobate în primul trimestru, iar în aceste bugete vom pune presiune să-şi îmbunătăţească activitatea în aşa fel încât la finalul anului să se poată face o evaluare, sunt convins că va fi o presiune pusă pe ei. Sunt două posibilităţi, să-şi respecte aceşti noi indicatori, situaţiw în care vor rămâne în funcţie, sau să nu-l respecte, situaţie în care, într-adevăr, pot fi schimbaţi”, a spus Ilie Bolojan.

    Premierul a mai spus căp salariile managerilor companiilor de stat „chiar şi acum reduse, sunt mari”.

    „Dar gândiţi-vă cât erau înainte. Şi aici ai anumite posibilităţi pentru a le reduce în condiţii legale. Dacă încerci să faci alte lucruri, risca prin procese, prin sentinţe care sunt ulterior adoptate de un complet sau altul, să trebuiască nu doar să le reduci salariul, ci să le dai şi banii înapoi. Şi cred că acest lucru trebuie să-l facem în aşa fel încât să generăm o minimă echitate de salarizare, atât în sectorul public, dar şi între public şi privat”, a mai spus premierul.