BusinessMagazin

Blog

  • Confederaţia Patronală Concordia propune un pachet de 20 de măsuri prioritare pentru relansarea economiei şi consolidarea competitivităţii. România nu îşi mai permite un model economic bazat exclusiv pe consum

    Confederaţia Patronală Concordia, care include 20 de federaţii sectoriale, propune un pachet de 20 de măsuri prioritare pentru relansarea economiei şi consolidarea competitivităţii României, care ar trebui activate concomitent cu eforturile de reducere a deficitului bugetar, respectiv a cheltuielilor publice.

    Pachetul de relansare economică propus de Confederaţia Patronală Concordia vizează şapte domenii strategice: fiscalitate, piaţa muncii, digitalizare, inovare, energie, transporturi şi diplomaţie economică.

    Prin accelerarea punerii în aplicare a acestor măsuri, decidenţii publici pot reda încrederea mediului de afaceri, încuraja investiţiile şi crearea de locuri de muncă şi consolida rolul României în economia europeană. Susţinerea domeniilor cu potenţial, ce pot produce valoare adăugată în economie şi care contribuie semnificativ la competitivitatea României în UE este esenţială.

    Reprezentanţii mediului de afaceri consideră că România nu îşi mai permite un model economic bazat exclusiv pe consum, ”improvizaţie fiscală şi reglementare impredictibilă”. Economia României are resurse, industrii competitive, capital uman adaptabil, însă pierde teren din cauza unui stat care decide lent, reglementează excesiv şi lasă foarte puţin spaţiu pentru accelerarea investiţiilor, spun membrii Concordia.

    ”Pentru a ridica PIB-ul potenţial şi pentru a evita capcana venitului mediu, este nevoie de o schimbare de paradigmă: prioritizarea investiţiilor publice în sectoare cu multiplicator fiscal ridicat (energie, transport, digitalizare, educaţie şi inovare), politici industriale moderne care să stimuleze cererea internă şi lanţurile de producţie locale, şi o mobilizare reală a capitalului autohton către investiţii productive. Pentru a creşte, economia României are nevoie de un stat mai rapid, mai predictibil şi de un partener credibil pentru mediul de afaceri. Doar printr-un mix coerent de energie competitivă, digitalizare, debirocratizare şi investiţii în competenţe, poate transforma această fereastră de vulnerabilitate într-una de creştere accelerată”.

    Lista de măsuri propuse de Concordia:

    1. Stabilitate fiscală şi predictibilitate

    2. Eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA)

    3. Reformă fiscală pro-investiţii prin măsuri concrete care să sprijine domenii cu valoare adăugată

    4. Accelerarea accesului la fonduri europene

    5. Creşterea investiţiilor fondurilor de pensii în economia reală

    6. Stimularea investiţiilor în cercetare, dezvoltare şi inovare

    7. Scheme de ajutor şi instrumente financiare pentru investiţii în tehnologie (digitalizare şi tehnologie avansată) şi retehnologizare (eficienţă energetică, productivitate) pentru industrie şi IMM-uri.

    8. Accelerarea digitalizării administraţiei publice. O digitalizare coerentă, coordonată şi predictibilă poate aduce o creştere anuală de 1–1,5% din PIB, prin reducerea poverii administrative, creşterea eficienţei şi atragerea investiţiilor private în tehnologie.

    9. Simplificarea administrativă, reducerea accelerată a poverii birocratice şi digitalizarea ANAF

    10. Platformă unică de raportare fiscală şi statistică

    11. Dosar electronic unic pentru companii

    12. Reforma sistemului de autorizare şi licenţiere pentru reducerea accelerată a termenelor

    13. Eliminarea impozitului suplimentar aplicat băncilor şi recunoaşterea deductibilităţii integrale a pierderilor din cesiunile de creanţă sunt esenţiale pentru relansarea creditării şi corectarea unei duble penalizări fiscale.

    14. Reformarea impozitării în sectorul energetic

    15. Accelerarea investiţiilor în reţelele de distribuţie (energie electrică & gaze naturale) 

    16. Mecanism de muncă cu timp redus (Kurzarbeit)

    17. Finanţare pentru formarea pe tot parcursul vieţii (upskilling & reskilling)

    18. Infrastructura de transport – investiţii şi competitivitate logistică

    19. Valorificarea potenţialului sectoarelor competitive ale României la nivel european

    20. Diplomaţie economică activă şi sprijinirea semnificativă a exporturilor

    Vedeţi aici analiza completă a Confederaţiei Concordia

  • Românii au căutat cel mai mult joburi de şofer în 2025. Ce domenii completează clasamentul

    Joburile de şofer au fost cele mai căutate de români în 2025, cu aproape 1,4 milioane de interogări pe platforma eJobs, dintr-un total de peste 24 de milioane de căutări realizate de candidaţi în cursul anului, arată datele transmise de platforma de recrutare.

    Interesul s-a concentrat în special pe poziţiile de şofer categoria B, şofer de distribuţie şi şofer de tir, chiar dacă numărul căutărilor a fost cu aproape 15% mai mic decât în 2024.

    Pe locul al doilea în topul preferinţelor candidaţilor se află joburile de contabil, cu aproximativ 681.000 de căutări, în creştere cu aproape 52% faţă de anul precedent. Urmează poziţiile de asistent medical, cu 626.000 de interogări (plus 19%), semn că sectorul medical continuă să atragă interes, în pofida deficitului de personal semnalat de angajatori.

    Joburile din call-center completează topul, cu circa 534.000 de căutări, interesul fiind orientat aproape exclusiv către poziţiile de operator. Sectorul call-center/BPO s-a menţinut şi în 2025 printre cei mai mari angajatori, în funcţie de numărul de locuri de muncă scoase în piaţă, cu aproximativ 37.000 de locuri de muncă disponibile în piaţă, fiind a doua cea mai mare sursă de joburi noi, după retail.

    Un alt domeniu cu un nivel ridicat de interes este cel al inginerilor, cu peste 530.000 de căutări, în creştere cu 55% faţă de 2024.

    „Această poziţie a apărut frecvent în interogările făcute de candidaţi, chiar dacă este cunoscut faptul că reprezintă o nişă pe care şi angajatorii o caută intens. Alături de muncitorii calificaţi au fost categoria pentru care încă vedem un deficit în piaţă şi pentru care au existat oferte numeroase de angajare, indiferent de contextul economic pe care l-am traversat. Cei care au vrut să îşi schimbe locul de muncă au reuşit să facă asta relativ uşor, iar salariile au rămas competitve”, spune Roxana Drăghici, Head of Sales în cadrul eJobs, principala platformă de recrutare din România.

    Joburile remote au rămas pe radarul candidaţilor şi în 2025, cu o creştere de 48% a căutărilor după termenii „remote” sau „acasă”, folosiţi de aproximativ 244.000 de ori. În paralel însă, oferta de joburi remote a continuat să se restrângă şi reprezintă în prezent doar 3,6% din totalul poziţiilor publicate pe platformă.

    De la începutul anului, în domeniile pentru care s-au înregistrat cele mai multe căutări au fost postate circa 121.000 de joburi, dintre care aproape 27.000 în transport, 37.000 în call-center/BPO, 14.000 în sectorul medical, 18.000 în servicii financiare şi aproximativ 10.000 pentru poziţii remote.

    Din punct de vedere salarial, datele Salario, comparatorul salarial al eJobs, arată că un şofer câştigă în medie între 4.700 de lei şi peste 12.000 de lei net, în cazul şoferilor de tir pe curse internaţionale. Un asistent medical are un salariu mediu net de aproximativ 4.800 de lei, un operator call-center câştigă în jur de 3.900 de lei, un contabil aproximativ 5.000 de lei, iar un inginer porneşte de la 6.000 de lei şi poate ajunge la 15.000 de lei, în funcţie de specializare şi nivelul de experienţă.

    În prezent, pe eJobs.ro sunt disponibile aproximativ 16.000 de locuri de muncă, la care se adaugă alte 5.000 de poziţii pe iajob.ro, platforma lansată de eJobs pentru angajarea rapidă, fără procesul clasic de recrutare.

     

  • Negocieri între SUA şi Rusia la Miami privind războiul din Ucraina în acest weekend

    Emisarii lui Donald Trump le vor prezenta oficialilor ruşi concluziile celei mai recente runde de discuţii, în condiţiile în care Moscova nu şi-a schimbat semnificativ poziţia, afirmă surse citate de Politico.

    Discuţii SUA–Rusia privind Ucraina

    Delegaţia rusă ar urma să îl includă pe Kirill Dmitriev, şeful fondului suveran de investiţii al Rusiei, potrivit uneia dintre sursele citate.

    Din partea Statelor Unite, sunt aşteptaţi să participe emisarul special al administraţiei Trump, Steve Witkoff, şi ginerele preşedintelui, Jared Kushner.

    La începutul acestei săptămâni, Witkoff şi Kushner au purtat discuţii-maraton la Berlin cu oficiali ucraineni şi europeni, pentru a ajunge la un acord privind garanţiile de securitate ale SUA pentru Kiev, concesiile teritoriale şi alte aspecte.

    Washingtonul a oferit o promisiune de apărare mutuală similară celei acordate statelor membre NATO, în timp ce Ucraina a renunţat la solicitarea de a adera imediat la Alianţa Nord-Atlantică.

    Oficiali ai administraţiei Trump consideră că Rusia va accepta, într-un acord final, garanţii de securitate occidentale şi aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană.

    Cu toate acestea, preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, nu a dat miercuri niciun semn că ar fi renunţat la dorinţa de a pune practic capăt existenţei Ucrainei ca stat suveran.

    Adresându-se unor oficiali de rang înalt din domeniul apărării, la Moscova, Putin a declarat că Rusia nu va renunţa la misiunea sa de a „elibera pământurile sale istorice” şi a prezis că „porcii” europeni care susţin Kievul vor pierde, în cele din urmă, puterea.

     

     

  • Trump insistă asupra acordării de bani direct americanilor, nu asigurătorilor de sănătate

    „Din nou, vreau ca banii să meargă direct la oameni, astfel încât să vă puteţi cumpăra propria asistenţă medicală”, a spus Trump în discursul său de la Casa Albă de miercuri.

    „Veţi beneficia de asistenţă medicală mult mai bună la un preţ mult mai mic. Singurii care vor pierde vor fi companiile de asigurări care s-au îmbogăţit şi Partidul Democrat, care este controlat în totalitate de aceleaşi companii de asigurări”, potrivit CNN.

    Remarcile sale vin la o săptămână după ce Senatul nu a reuşit să adopte un proiect de lege condus de republicani care ar fi canalizat fonduri federale către conturile de economii pentru sănătate ale persoanelor înscrise în Legea privind îngrijirea medicală accesibilă, pentru a-i ajuta să plătească pentru îngrijirea medicală. Legislaţia nu le-ar fi permis să folosească banii pentru a acoperi costul achiziţionării asigurării de sănătate.

    Îngrijirea sănătăţii a fost un punct central de interes la Capitoliu în ultimele luni, pe măsură ce se apropie expirarea subvenţiilor majorate pentru primele de asigurare prevăzute de Obamacare. Democraţii au cerut reînnoirea asistenţei pentru a evita creşteri masive ale primelor de asigurare în 2026, dar republicanii au avut divergenţe în ceea ce priveşte modul de abordare a problemei.

    Camera Reprezentanţilor a adoptat miercuri un proiect de lege republican privind asistenţa medicală care nu reînnoieşte subvenţiile sporite, în timp ce patru republicani de centru s-au alăturat unui efort democrat de a prelungi subvenţiile pentru trei ani. Un vot asupra proiectului de lege al democraţilor este aşteptat la începutul lunii ianuarie.

  • Randament, risc şi răbdare ar trebui să fie cei trei muşchetari ai oricărui investitor

    Când investeşti, randamentele mari nu apar din senin şi nici nu pot fi obţinute fără costuri. Nu poţi obţine un câştig de 14% dintr-un instrument care oferă, în mod constant, o dobândă de 7%, fără să schimbi ceva esenţial în ecuaţie. Fie îţi asumi un nivel mai ridicat de risc, investind în instrumente mai volatile, precum acţiunile, fie accepţi o perioadă mai lungă de timp pentru a-ţi atinge obiectivele financiare.

    Aceasta este una dintre cele mai frecvente confuzii ale investitorilor la început de drum, aşteptarea unor randamente ridicate din produse percepute ca fiind sigure. În realitate, există un echilibru clar între risc, randament şi timp, iar orice promisiune care ignoră această relaţie ar trebui privită cu prudenţă.

    De aceea, un pas esenţial în construirea unei strategii financiare sănătoase este alegerea unui profil de risc potrivit. Fiecare persoană are o toleranţă diferită la fluctuaţii, pierderi temporare sau perioade de incertitudine. Ceea ce este confortabil pentru un investitor poate fi stresant pentru altul, iar acest aspect nu poate fi ignorat fără consecinţe.

    Investiţiile nu sunt despre a obţine câştiguri rapide, ci despre a lua decizii informate şi asumate. Acceptarea faptului că randamentele realiste vin fie cu risc, fie cu răbdare, ajută la evitarea dezamăgirilor şi a deciziilor impulsive. În final, nu există o soluţie universal, cea mai bună investiţie este cea care se potriveşte obiectivelor, orizontului de timp şi profilului de risc al fiecăruia.

     

  • Viaţa în cel mai rece oraş de pe Pământ. Oamenii poartă haine speciale, magazinele nu au frigidere

    Iakutsk este considerat cel mai rece oraş de pe Pământ. Aflat în Siberia, Rusia, oraşul se confruntă cu frecvent cu temperaturi de minus 45 grade Celsius. Localnicii s-au adaptat vieţii extreme. Ei poartă haine speciale, iar magazinele nu au frigidere.

    Iakutsk, situat pe râul Lena, la aproximativ 450 km sud de Cercul Arctic, se confruntă în mod regulat cu unele dintre cele mai scăzute temperaturi de pe Pământ în timpul iernii. Populaţia oraşului este de aproximativ 300.000 de locuitori.

    La începutul acestei săptămâni, temperatura din Iakutsk a scăzut la -45 de grade Celsius, potrivit Express. Nu se întâmplă prima dată, dar chiar şi aşa viaţa este grea în oraşul din estul Siberiei. Localnicii îşi văd de rutina zilnică în cel mai rece oraş din lume în ciuda fluctuaţiilor de temperatură. Doar şcolile se închid şi se trece la cursuri online atunci când se ajunge la temperaturi foarte scăzute.

    În oraş totul este îngheţat: maşinile, străzile şi hainele oamenilor. Oamenii merg pe stradă şi spun că, atunci când nu bate vântul, clima este suportabilă.

    În pieţe şi în magazine nu sunt folosite frigidere deoarece carnea îngheaţă rapid dacă este lăsată pe o masă. În case şi în restaurante, se găteşte clasic, cele mai populare feluri de mâncare fiind supa de carne, tocăniţa, găluştele, terciul şi pâinea.

    O mare atenţie trebuie acordată hainelor. Un localnic spune că oamenii îngheaţă în câteva minute dacă nu se îmbracă adecvat. Kiun B, o localnică născută în oraş, a realizat un videoclip în care le prezintă străinilor cum se îmbracă pentru a ieşi din casă.

    „Încep cu colanţi. Deja îi am pe mine pe cei negri şi peste ei adaug o a doua pereche. Apoi îmi pun genunchiere din lână de cămilă pentru a-mi proteja articulaţiile. Mă dor uneori genunchii pentru că nu purtam aşa ceva când eram mai tânără, aşa că acum este esenţial. Port şi şosete din lână de cămilă pentru izolare şi căldură”, a explicat ea.

    Peste toate pune o pereche de pantaloni căptuşiţi şi izolaţi. În ceea ce priveşte jumătatea superioară a corpului, femeia poartă un pulover, o jachetă uşoară şi o haina groasă „făcută special pentru iernile arctice”. Ea mai foloseşte o căciulă de lână, o eşarfă, mănuşi şi cizme speciale.

    „Cizmele obişnuite ar îngheţa în câteva minute”, a avertizat ea.

    Îmbrăcămintea specială nu o fereşte de şocul contactului cu aerul foarte rece.

    „Când ieşi afară, aerul rece îţi loveşte plămânii ca un şoc. Devine mai greu să respiri, gâtul îţi este uscat şi fiecare respiraţie este grea din cauza aerului îngheţat”, a explicat femeia.

    Şi construcţiile sunt proiectate pentru temperaturile scăzute.

    „În Yakutsk, întreaga noastră infrastructură este construită pentru frig extrem; drumurile, clădirile şi utilităţile sunt proiectate să reziste temperaturilor sub -70 de grade Celsius. Majoritatea apartamentelor au încălzire centrală non-stop”, a precizat localnica.

  • Maguay: Blocajul adopţiei AI în România nu este tehnic, ci organizaţional. „Nu poţi construi inteligenţă peste un sistem care nu este încă bine organizat, unde datele sunt împrăştiate”

    ♦ Integratorul a finalizat în acest an proiecte importante de e-guvernare (Portalul Digital Unic, Registrul Auto Român), începute în 2024, validând modelul de infrastructură „mission-critical” construit pe baze solide de date ♦ Noua paradigmă de securitate sub directiva NIS2 redefineşte conceptul de „downtime”: în era ransomware, riscul nu mai este oprirea serverelor, ci criptarea datelor şi imposibilitatea recuperării lor rapide ♦ România nu are o criză de talente, ci o nevoie de a schimba rolul programatorului în arhitect de soluţii, susţin reprezentanţii Maguay.

    Într-o piaţă tehnologică dominată de discuţii despre inteligenţa artificială generativă şi necesitatea digitalizării accelerate, Maguay, unul dintre cei mai importanţi integratori de sisteme informatice şi producători de infrastructură „mission-critical” din România, atrage atenţia asupra faptului că piaţa locală nu duce lipsă de hardware sau competenţe AI, ci de guvernanţa datelor, esenţială pentru ca investiţiile în inteligenţă artificială să livreze valoare reală şi nu doar experimente izolate. Compania, care estimează că va încheia 2025 cu afaceri de 335 milioane de lei, plus 10%, a finalizat anul acesta o serie de proiecte de e-guvernare precum infrastructura pentru Portalul Digital Unic sau Registrul Auto Român şi mizează în continuare pe o strategie care îmbină securitatea cibernetică avansată (adaptată la directiva NIS2) cu platforme proprii de tip low-code, menite să rezolve deficitul de agilitate, nu de personal, din piaţa locală.

     

    „Din perspectiva Maguay, nu există un blocaj tehnic real în adopţia inteligenţei artificiale în România. Competenţe există, oamenii înţeleg tehnologiile, există acces la know-how, la platforme şi la putere de calcul. Barierele sunt, în realitate, de altă natură. Ţin mai puţin de algoritmi şi mai mult de modul în care organizaţiile sunt pregătite, la nivel de bază, să lucreze cu date, procese şi sisteme digitale coerente”, a explicat Corvin Pughin, cofondator Maguay.

    Deşi statisticile europene plasează România la coada clasamentelor privind adopţia tehnologiilor emergente, realitatea din teren, văzută prin ochii unui integrator cu peste 30 de ani de experienţă, este nuanţată. Practic, piaţa locală este fascinată de partea vizibilă a AI-ului, neglijând adesea infrastructura invizibilă care face posibilă funcţionarea corectă a algoritmilor. Această abordare superficială duce la proiecte care nu livrează valoare pe termen lung.

    „Astăzi, ceea ce se vede cel mai mult este AI-ul pentru utilizatorii finali: chatboţi, asistenţi virtuali, automatizări simple. Este zona cea mai vizibilă şi cea mai uşor de comunicat. În paralel însă există un nivel mult mai important pe termen lung: folosirea AI-ului în construcţia soluţiilor de bază, în motoarele aplicaţiilor, în procesele interne, în infrastructurile de date. Acolo se poate crea, de fapt, valoarea reală în următorii ani”, a detaliat el.

    Riscul major pentru companiile româneşti este tentativa de a „sări etapele”, investind în soluţii de AI fără a avea un ecosistem de date consolidat. Fără o fundaţie solidă, proiectele de inteligenţă artificială riscă să devină simple experimente costisitoare.

    „Acum multe organizaţii încearcă să ajungă direct la AI-ul pentru utilizatorul final, fără să fi construit mai întâi fundaţia şi de aici apar problemele care arată ca un blocaj de adopţie. Lipsesc mecanismele clare de colectare a datelor, lipsesc soluţiile de bază care să colecteze, să ordoneze şi să guverneze informaţia. Datele sunt împrăştiate, incomplete sau greu de folosit şi AI-ul nu are pe ce să se sprijine. Ca în orice domeniu, nu poţi construi inteligenţă peste un sistem care nu este încă bine organizat”, a punctat Corvin Pughin.

    Soluţia propusă de Maguay, validată prin parteneriate cu giganţi tehnologici precum Intel, HPE sau Oracle, presupune o abordare incrementală, unde infrastructura hardware (servere, stocare, networking) este proiectată de la bun început pentru a scala odată cu nevoile de procesare AI.

    „Această realitate nu este specifică României. Rapoartele MIT arată, la nivel global, că doar 20–30% dintre iniţiativele de AI ajung să livreze valoare reală în producţie. Restul se pierd pe drum din motive care ţin de date, integrare, procese şi aliniere organizaţională – nu de lipsa tehnologiei. Diferenţa reală o fac organizaţiile care au înţeles că AI-ul nu începe cu un model, ci cu o infrastructură solidă. Clienţii care au făcut deja pasul către clustere HPC/AI, storage scalabil şi reţele de mare viteză pot aborda AI pragmatic, incremental, cu rezultate previzibile”, a mai spus cofondatorul Maguay.

     

    Mai multe proiecte de e-guvernare finalizate

    În acest an, Maguay a livrat mai multe proiecte cheie pentru sectorul public, din postura de integrator. „Anul acesta a fost pentru Maguay un an de implementare şi finalizare a unor proiecte majore începute în 2024, mai ales în zona de e-guvernare, protecţie socială şi sănătate (precum Registrul Auto Român, Portalul Digital Unic al României – PDURo, REGES-ONLINE, Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială – Sistemul Naţional Integrat de Asistenţă Socială – SNIAS şi informatizare spitale). Aceste sisteme informatice integrate, livrate «la cheie», au fost construite pe infrastructuri moderne de datacenter, hardware şi software: servere, stocare, virtualizare şi securitate cibernetică”, a detaliat Corvin Pughin.

    Un rol cheie al integratorilor în asemenea proiecte este acela de a oferi soluţii care să fie adaptate la realitatea din teren. „Rolul nostru a fost să îmbinăm expertiza de producător de infrastructură cu experienţa de integrator, astfel încât tehnologiile furnizate să fie adaptate realist la specificul instituţiilor şi organismelor publice din România. Portofoliul nostru de clienţi acoperă atât instituţii publice centrale şi locale, cât şi companii mari din sectoare critice precum energie, utilităţi, telecom, financiar, educaţie şi sănătate. În zona publică lucrăm cu ministere, agenţii naţionale, autorităţi de reglementare şi instituţii cu rol strategic, unde livrăm de la servere şi soluţii de stocare, până la platforme software complexe şi aplicaţii software de e-guvernare”, a mai spus el.

     

    Securitatea în era NIS2: noua definiţie a „downtime-ului”

    În paralel cu provocarea datelor, companiile se confruntă cu un peisaj al ameninţărilor cibernetice radical schimbat. Astăzi conceptul de continuitate operaţională s-a redefinit. În contextul intrării în vigoare a Directivei NIS2 şi a proliferării atacurilor ransomware asistate de AI, “downtime-ul” nu mai înseamnă doar „ecran negru”, ci indisponibilitatea datelor critice.

    „Dacă acum peste douăzeci de ani definiţia downtime-ului se limita la funcţionarea pe cât posibil neîntreruptă a echipamentelor de infrastructură, actualmente situaţia este cu totul alta. (…) Astăzi, degeaba serverele şi capacităţile de stocare funcţionează neîntrerupt, dacă bazele de date sunt criptate, iar aplicaţiile de business nu sunt operaţionale sau sunt, dar funcţionează în mod eronat. Necesitatea asigurării downtime-ului minim în funcţionarea echipamentelor a evoluat către necesitatea asigurării rezilienţei datelor în condiţii de securitate cibernetică”, a punctat Corvin Pughin.

    Maguay recomandă clienţilor, în special celor din sectoarele critice, să evite capcana conformităţii formale („bifarea” cerinţelor NIS2) şi să investească în rezilienţă reală. Aceasta presupune integrarea backupului ca element de securitate şi testarea constantă a scenariilor de dezastru.

    „Cu siguranţă nu vom recomanda niciodată o simplă «bifare» a cerinţelor legale, sau de standard, de industrie, când discutăm despre securitatea cibernetică. Clienţii trebuie conştientizaţi din acest punct de vedere, pentru că este extrem de periculos să îşi «fure căciula». (…) Din punct de vedere tehnologic, pentru a realiza un sistem de protecţie cibernetică eficient, proiectăm o arhitectură «defence in depth» – firewalluri de nouă generaţie, segmentare, protecţie avansată la endpoint, protecţie la nivel de aplicaţie, monitorizare continuă şi capabilităţi de răspuns. Integrăm în aceeaşi logică backup-ul şi planurile de recuperare în caz de dezastru”, a subliniat cofondatorul Maguay.

    O componentă critică, adesea ignorată, este factorul uman şi procedurile de reacţie. Tehnologia singură nu poate opri un atac sofisticat dacă organizaţia nu ştie cum să reacţioneze în primele minute ale incidentului.

    „Insistăm ca backupul să fie tratat ca element de securitate, cu copii izolate, RPO/RTO clare şi teste periodice de restaurare. Recomandăm, neapărat, menţinerea unei conştientizări ridicate la nivelul angajaţilor (cybersecurity awareness trainings) şi de asemenea exerciţii de tip «tabletop» cu simulări de ransomware, pentru ca, în ziua critică, organizaţia să aibă proceduri clare, nu doar documentaţie pentru audit”, a adăugat el.

     

    Mitul crizei de resurse şi soluţia low-code

    Un alt subiect intens dezbătut în industria IT este deficitul de personal calificat. Şi aici Maguay are o poziţie contrară curentului general, susţinând că România nu duce lipsă de talente, ci de instrumente care să permită o dezvoltare rapidă şi o adaptare agilă la cerinţele de business. Răspunsul companiei la această provocare este platforma proprie Asigno, o soluţie de tip low-code/no-code.

    „România este un izvor de talente, nu o piaţă aflată în criză de resurse. Din perspectiva noastră, problema nu este lipsa oamenilor buni, ci viteza cu care industria reuşeşte să se adapteze la noul mod de a construi aplicaţii, într-un context în care low-code-ul şi inteligenţa artificială schimbă fundamental regulile jocului”, a afirmat Corvin Pughin.

    Platforma Asigno schimbă paradigma de dezvoltare software, transformând programatorii din “scriitori” de cod repetitiv în arhitecţi de soluţii şi implicând direct beneficiarul în procesul de creaţie, susţin reprezentanţii companiei.

    „În acest peisaj, Asigno nu este un substitut pentru programatori, ci o platformă care mută accentul de pe scrierea de cod repetitiv pe înţelegerea proceselor, a datelor şi a logicii de business. Practic, în Asigno, aplicaţiile pot fi dezvoltate în trei moduri complementare: programatic, prin configurare low-code/no-code şi direct cu ajutorul AI, din cerinţe scrise în limbaj natural. (…) Oamenii de business nu mai sunt simpli furnizori de documente de analiză, ci devin parte activă din construcţia aplicaţiei”, a explicat cofondatorul Maguay.

    Această abordare permite livrarea rapidă a proiectelor complexe, eliminând timpii morţi dintre analiza de business şi scrierea efectivă a codului.

    „Din experienţa noastră, oricât de bine ar fi scrisă o analiză, oamenii înţeleg cu adevărat ce îşi doresc atunci când văd aplicaţia funcţională. De aceea, prototiparea rapidă este unul dintre cele mai mari avantaje ale Asigno: ideile sunt transformate foarte repede în aplicaţii concrete, care pot fi testate, corectate şi rafinate pe loc”, a subliniat Corvin Pughin.

  • ANIS: Piaţa internă de software rămâne subdimensionată

    Industria românească de software şi servicii IT a generat în 2024 afaceri de 17,7 miliarde de euro, în creştere cu 7% în termeni reali – cel mai modest ritm din ultimii ani, potrivit studiului anual al Asociaţiei Patronale a Industriei de Software şi Servicii (ANIS). Pe lângă modificările fiscale din 2024 şi încetinirea cererii globale, reprezentanţii industriei semnalează şi o piaţă internă subdimensionată, în condiţiile în care sectorul public nu a devenit cumpărătorul de software pe care companiile locale îl aşteptau.

     

    „Din păcate, piaţa internă de software în România este mică. Ne-am bazat ca statul, în special cu PNRR, să fie un promotor – să cumpere software local, să-l implementeze şi să stimuleze produsul nostru, să fie o investiţie în companiile din România. Nu este cum ne-am fi dorit”, a declarat Edward Creţescu, preşedintele ANIS. PNRR este Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, programul european prin care România are alocate fonduri consistente pentru reforme şi investiţii, inclusiv în digitalizarea administraţiei publice.

    „Firmele au expertiză globală pe care nu o foloseşte nimeni”, a adăugat Radu Postolache, membru în Consiliul Director ANIS. Industria IT românească s-a dezvoltat în mare măsură pe baza investiţiilor străine directe şi a modelului de outsourcing – dezvoltare de software la comandă pentru clienţi externi -, un segment care reprezintă 9,6 miliarde de euro.

    ANIS susţine că digitalizarea administraţiei publice ar genera cerere pentru companiile IT locale. „Ne dorim ca guvernul să fie mai determinat pe partea de digitalizare la nivelul întregii economii. Pentru industria noastră, aceasta înseamnă o piaţă internă mai mare, dar pentru economie în general înseamnă competitivitate”, a explicat Corina Vasile, director executiv ANIS. „Când statul dă direcţie de digital-first, atunci şi sectorul privat se aliniază.”

    Totuşi, digitalizarea serviciilor publice rămâne un proces complex, cu provocări care depăşesc componenta de achiziţii software – de la interoperabilitatea sistemelor existente şi fragmentarea instituţională, până la capacitatea administrativă de a gestiona proiecte tehnologice de anvergură.

    Reprezentanţii ANIS mai spun că ecosistemul de startup-uri inovatoare şi posibilităţile de scalare pe care le au companiile locale rămân „relativ reduse”. „Pentru companiile care sunt fie startup-uri inovatoare, fie companii locale care vor să se extindă, avem nevoie de o politică mai coerentă de sprijin pentru internaţionalizare”, a mai spus Corina Vasile. Companiile multinaţionale care au dezvoltat deja centre de servicii sau centre de cercetare-dezvoltare în România au potenţialul de a atrage servicii cu valoare adăugată mai mare dinspre grupurile lor, având echipe locale experimentate şi rodate în proiecte internaţionale complexe.

    Studiul arată că industria IT&C (tehnologia informaţiei şi comunicaţii) în ansamblu a ajuns la 23,6 miliarde de euro în 2024, însă contribuţia la PIB (produsul intern brut) a scăzut pentru al treilea an consecutiv, de la 6,8% la 6,67%. Numărul angajaţilor a stagnat la circa 196.000, sub vârful de peste 200.000 atins în 2022, confirmând un platou pe piaţa muncii.

  • Topul judeţelor cu cei mai mulţi angajaţi: peste 40% dintre locuitori lucrează în Cluj şi Timiş, sub 20% în Botoşani şi Teleorman. În Bucureşti, ponderea este de peste 65%. Per total, doar 27,1% din populaţia rezidentă este prezentă pe piaţa muncii

    ♦ Ponderea salariaţilor în totalul populaţiei este unul dintre cei mai buni indicatori ai capacităţii unei economii locale de a genera valoare, venituri stabile.

    Harta pieţei muncii din România arată o economie împărţită între două reali­tăţi. În timp ce judeţele Cluj şi Timiş au reuşit să integreze peste 40% din populaţia rezidentă în munca salariată, alte zone ale ţării, precum Botoşani şi Teleorman, rămân sub pragul de 20%, arată datele de la INS analizate de ZF.

    Ponderea salariaţilor în totalul populaţiei este unul dintre cei mai relevanţi indicatori ai sănătăţii economice reale a unui judeţ, pentru că arată câţi oameni contribuie constant la economie, generează venituri şi susţin bugetele publice.

    „În cazul inegalităţilor geografice, constatăm chiar o agravare a situaţiei: unele judeţe cu o pondere scăzută a salariaţilor în totalul populaţiei au înregistrat în ultima perioadă evoluţii mai modeste decât media naţională şi decât unele judeţe cu pondere mare a salariaţilor“, susţine Ştefan Guga, director la Syndex România, în studiul Evoluţii şi perspective în relaţiile de muncă 2025-2026.

    Bucureştiul se detaşează net de restul ţării, cu peste 65% din populaţie salariată. Capitala concentrează un volum foarte mare de locuri de muncă, inclusiv pentru navetiştii din zonele limitrofe, de aceea nu a fost luată în considerare în top cinci judeţe cu cele mai mari ponderi ale salariaţilor în totalul populaţiei.

    În topul judeţelor cu cele mai mari ponderi ale salariaţilor se află Cluj, Timiş, Sibiu, Braşov şi Ilfov.

    Clujul conduce clasamentul, cu 41,4% din populaţie salariată, respectiv peste 288.000 de angajaţi la aproape 697.000 de locuitori. Urmează Timiş, cu o pondere foarte apropiată, de 40,6%, ceea ce înseamnă aproape 271.000 de salariaţi la o populaţie de circa 667.000 de persoane. 

    La polul opus, judeţele cu cele mai mici ponderi ale salariaţilor sunt Botoşani, Vaslui, Giurgiu, Teleorman şi Călăraşi. În Botoşani, doar 16% din populaţie este salariată.

    „Aceste date sunt extrem de relevante pentru a înţelege sănătatea economică reală a unui judeţ. Ponderea salariaţilor în totalul populaţiei este unul dintre cei mai buni indicatori ai capacităţii unei economii locale de a genera valoare, venituri stabile şi sustenabilitate pe termen lung”, a spus pentru ZF Sorina Faier, managing partner al companiei de recrutare Elite Searchers.

  • Predicţii sumbre despre viitorul umanităţii în relaţia cu inteligenţa artificială, făcute chiar de unul dintre cei mai importanţi cercetători în domeniu

    Cercetătorul-şef al companiei Anthropic, care a creat Claude, Jared Kaplan, face unele predicţii sumbre despre viitorul umanităţii în relaţia cu inteligenţa artificială, scrie un articol publicat pe platforma futurism.com. 

    În viziunea sa, alegerea ne aparţine. Deocamdată, soarta noastră este încă, în mare măsură, în mâinile noastre, spune Kaplan — cu excepţia cazului în care decidem să predăm, metaforic vorbind, ştafeta maşinilor.

    Un astfel de moment se apropie rapid, afirmă el într-un interviu recent acordat publicaţiei The Guardian. Până în 2030 — sau chiar mai devreme, începând cu 2027 — omenirea va trebui să decidă dacă îşi asumă „riscul suprem” de a permite modelelor de inteligenţă artificială să se antreneze singure. Explozia de inteligenţă care ar urma ar putea ridica tehnologia la un nou nivel, dând naştere unei aşa-numite inteligenţe artificiale generale (AGI), capabilă să egaleze sau chiar să depăşească inteligenţa umană şi să aducă beneficii majore umanităţii, de la descoperiri ştiinţifice până la progrese medicale. Sau, dimpotrivă, ar putea permite ca puterea AI să scape de sub control, lăsând omenirea la discreţia propriilor sale decizii autonome.

    „Sună ca un proces destul de înfricoşător”, a declarat Kaplan pentru ziar. „Nu ştii unde ajungi.”

    Kaplan se numără printre numeroasele voci influente din domeniul AI care avertizează asupra consecinţelor potenţial dezastruoase ale acestei tehnologii. Geoffrey Hinton, unul dintre cei trei aşa-numiţi „naşi” ai inteligenţei artificiale, a declarat public că regretă munca de o viaţă şi a avertizat în repetate rânduri că AI ar putea destabiliza sau chiar distruge societatea. Sam Altman, CEO OpenAI, a prezis că inteligenţa artificială va elimina categorii întregi de locuri de muncă. Iar superiorul lui Kaplan, CEO-ul Anthropic, Dario Amodei, a avertizat recent că AI ar putea prelua peste jumătate dintre joburile de birou entry-level şi i-a acuzat pe competitori că „îndulcesc” amploarea reală a impactului social.

    Kaplan pare să fie de acord cu evaluarea şefului său privind piaţa muncii. Inteligenţa artificială va putea realiza „cea mai mare parte a muncii de birou” în următorii doi-trei ani, a spus el în interviu. Deşi este optimist că AI poate fi menţinută aliniată intereselor umane, Kaplan se declară profund îngrijorat de perspectiva în care sisteme AI puternice ar ajunge să antreneze alte sisteme AI — o decizie cu „mize extrem de mari” pe care omenirea va trebui să o ia în viitorul apropiat.

    „Aceasta este, probabil, cea mai mare decizie sau cel mai înfricoşător lucru pe care îl putem face… din momentul în care nimeni nu mai este implicat în proces, nu mai ştii ce se întâmplă”, a spus Kaplan pentru The Guardian. „Se pierde controlul? Mai ştim măcar ce fac aceste AI-uri?”

    Într-o anumită măsură, modele AI mai mari sunt deja folosite pentru a antrena modele mai mici, într-un proces numit distilare, care le permite acestora din urmă să ajungă din urmă „profesorul” lor. Îngrijorarea lui Kaplan vizează însă ceea ce este cunoscut drept auto-îmbunătăţire recursivă, un scenariu în care AI-urile învaţă fără intervenţie umană şi fac salturi semnificative în capacităţile lor.

    Decizia de a permite sau nu acest lucru ridică unele dintre cele mai grele întrebări filozofice legate de tehnologie.

    „Întrebarea principală este: sunt AI-urile bune pentru umanitate?”, spune Kaplan. „Sunt ele utile? Sunt inofensive? Înţeleg oamenii? Le vor permite oamenilor să îşi păstreze controlul asupra propriilor vieţi şi asupra lumii?”

    Deşi pericolele AI sunt reale, avertismentele lui Kaplan necesită o analiză atentă. Ele pornesc de la premisa că inteligenţa artificială este deja una dintre cele mai importante şi influente tehnologii create vreodată, indiferent dacă sistemele actuale de AI reprezintă cu adevărat maşinile autonome extrem de puternice descrise în numeroasele scenarii science-fiction sau doar un pas intermediar către acestea. Se spune adesea că nu există publicitate negativă, iar în cazul industriei AI, discursurile apocaliptice pot deveni ele însele o formă de promovare. Viziunile despre sfârşitul lumii pot distrage atenţia de la efectele mult mai concrete ale AI: impactul său major asupra mediului, încălcarea drepturilor de autor sau efectele cognitive adictive şi generatoare de iluzii.

    În plus, mulţi experţi în inteligenţă artificială, inclusiv figuri fondatoare ale domeniului precum Yann LeCun, nu cred că arhitectura modelelor lingvistice de mari dimensiuni (LLM), care stă la baza chatboturilor AI, este capabilă să evolueze în sisteme omnipotente şi autonome, aşa cum se tem Kaplan şi alţii. Nici măcar nu este clar dacă AI creşte, în mod real, productivitatea la locul de muncă, unele studii sugerând chiar contrariul — în linie cu mai multe cazuri notabile în care managerii au înlocuit angajaţi cu agenţi AI, pentru ca apoi să îi reangajeze după ce aceste instrumente s-au dovedit ineficiente.

    Kaplan admite că este posibil ca evoluţia capacităţilor AI să stagneze. „Poate că cea mai bună inteligenţă artificială care va exista vreodată este cea pe care o avem chiar acum”, a spus el. „Dar nu credem că acesta este scenariul. Credem că va continua să devină din ce în ce mai bună.”