BusinessMagazin

Blog

  • Educaţia ca investiţie. Mai este Vestul ales de tinerii din Est?

    Alegerea între o universitate din Vest şi una din România nu este doar o diferenţă de cost, ci o decizie strategică privind arhitectura întregii cariere. Deşi România oferă un avantaj financiar şi o tranziţie rapidă către piaţa muncii, infrastructura profesională şi dinamica pe termen lung ale economiilor vestice creează o traiectorie de dezvoltare mai amplă. Diferenţa nu constă doar în accesibilitate, ci în cât de departe te poate duce sistemul în care alegi să investeşti.

    În cazul unui student străin în Occident, această alegere presupune costuri semnificative şi un rezultat necunoscut. Taxe mari, chirii costisitoare, provocarea de a trăi într-un mediu străin – toate acestea vin cu promisiunea implicită a unei oferte de muncă într-un context social diferit. Astfel, investind într-o educaţie vestică, dezvolţi implicit un angajament faţă de un ecosistem; taxele universitare reprezintă doar primul nivel al investiţiei. Totuşi, cel mai semnificativ cost este cel al timpului: anii de studiu amână intrarea pe piaţa muncii, veniturile fiind întârziate, întregul proces transformându-se într-un pariu cu probabilitate de câştig necunoscută.

    Diferenţele devin evidente atunci când priveşti sistemele din interior. Studiind într-o universitate din Milano, aflată în clasamentele globale, am observat că diferenţa fundamentală nu constă în dificultatea studiilor, ci în infrastructura profesională cu care universitatea îşi înconjoară studenţii. De la mijloace de dezvoltare personală, precum schimbarea colegilor din clase în fiecare an şi participarea constantă în medii sociale cu persoane necunoscute – pregătind studenţii încă de la început pentru un context de muncă corporativ, bazat pe networking – până la parteneriate directe cu agenţii, branduri, bănci şi firme care se prezintă în cadrul universităţii nu doar pentru a oferi oportunităţi de angajare, ci şi pentru a stimula competitivitatea între studenţi. Astfel, prin aceste metode, universitatea îşi filtrează candidaţii riguros formaţi.

    Cu toate acestea, saltul de la a fi student la a fi angajat este mult mai tumultuos decât este exprimat prin multitudinea de statistici oferite de facultăţi la început, acestea prezentând procentaje ridicate privind rata de angajare. Competitivitatea este acerbă, iar nevoia de a fi cel mai bun este stimulată, influenţând tineri de peste tot din lume să se afirme prin studii superioare. În consecinţă, ponderea studenţilor excelent pregătiţi este într-o continuă ascensiune, în timp ce locurile de muncă disponibile într-o companie de top rămân aceleaşi.

    În comparaţie cu centrele universitare din Vest, România rămâne o variantă accesibilă pentru studenţi. Privindu-mi nu doar colegii şi prietenii, ci şi tendinţa mediului economic, taxele universitare, atât în sistemul public, cât şi în cel privat, sunt semnificativ mai mici sau chiar inexistente, iar presiunea cheltuielilor este ridicată de pe umerii tinerilor.

    În plus, deşi majoritatea costurilor sunt reduse comparativ cu universităţile din Vest, studenţii aleg variante de joburi part-time sau poziţii entry-level prin care să îşi susţină veniturile, anulând astfel costul timpului. Semnificativ este că, de cele mai multe ori, aceste joburi fac chiar parte din industria în care tinerii îşi doresc să profeseze, căpătând o continuitate în ascensiunea carierei. Aceste beneficii se datorează unei pieţe de muncă cu o competitivitate mai redusă, poziţiilor profesionale care nu cer stagii multiple şi îndelungate, făcând tranziţia mai lină şi fără piedici.

    Totuşi, raportându-ne la o perioadă de timp îndelungată, se observă diferenţe majore. Deşi educaţia în România este mai accesibilă, piaţa de muncă nu funcţionează ca un accelerator al carierei, ci mai degrabă încetineşte dezvoltarea profesională. Potrivit raportului Eurostat, evoluţia dintr-un mediu de studii către piaţa muncii nu este neapărat mai dificilă în România decât în unele economii vestice. În 2024, rata de angajare a absolvenţilor recenţi a fost de 75% în România, peste nivelul înregistrat în Italia, de 69,6%, dar sub nivelul economiilor vestice precum Germania (90,5%).

    În contrast, pe termen lung, diferenţele devin mai vizibile. Conform raportului OECD – România 2025, România a înregistrat o creştere a ponderii joburilor high-skill de doar +1,7 puncte procentuale, faţă de +3,5 puncte procentuale media UE. În acelaşi timp, majoritatea companiilor nu oferă formare profesională continuă, iar cele care o fac reprezintă doar 17,5%, clasându-se la cel mai scăzut nivel din UE. Deşi există o prezenţă superficială a acestor tipuri de programe, OECD notează că acestea rareori se traduc în progres salarial sau avans profesional.

    În cele din urmă, diferenţa nu constă doar în accesibilitatea unei pieţe a muncii, ci în cât de departe te poate duce aceasta. România oferă un avantaj real la început: acces rapid la un loc de muncă, costuri de studii mai reduse, într-un context în care presiunea datoriilor este aproape inexistentă. Totuşi, pe termen lung, dinamica pieţei face diferenţa. Cu toate că barierele de intrare sunt mai ridicate, iar competiţia mai acerbă, economiile vestice oferă o infrastructură profesională mai densă, prin mobilitate internă, acces la reţele internaţionale şi creşteri salariale mai consistente.

    De aceea, în contextul actual, generaţia tinerilor face o alegere calculată. Sacrificăm ani ai unei studenţii relaxate financiar şi ne asumăm de la început costuri mai mari, începându-ne viaţa adultă şi asumându-ne responsabilităţi mai devreme decât generaţia părinţilor noştri. Entuziasmul unei libertăţi imediate este amânat în schimbul promisiunii unei mobilităţi viitoare. Miza nu mai este doar diploma, ci arhitectura întregii cariere, fiecare pas fiind strategic calculat şi gândit în avans. Într-o economie globalizată, în care eficienţa pe termen lung contează mai mult decât confortul pe termen scurt, tot mai mulţi tineri aleg să suporte costurile prezentului pentru şansa unui viitor mai larg decât le-ar putea oferi piaţa locală.

    Ana-Maria Cocioabă este studentă la Universitatea Bocconi din Milano

    SURSE:

    Employment rate of recent graduates (age 20–34) – https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?title=Employment_rates_of_recent_graduates

    The labour market and social situation in Romania – https://www.oecd.org/en/publications/oecd-reviews-of-labour-market-and-social-policies-romania-2025_f0532908-en.html

  • Legea Bugetului pe 2026 va fi publicată marţi de Finanţe şi votată săptămâna această în Guvern: venituri de 738 mld.lei, un deficit bugetar de 6,2% din PIB (cash), investiţii record de 165 mld.lei, peste 8% din PIB şi 9 mld.lei suplimentar la administraţia locală. Forma finală va fi adoptată de Guvern săptămâna aceasta

    Partidele componente ale Coaliţiei de guvernare şi reprezentanţii grupului minorităţilor naţionale au decis în şedinţa de luni ca Ministerul de Finanţe să publice cel mai târziu mâine proiectul de buget.
     
    Principalele repere ale bugetului de stat pentru 2026 cuprinse în proiectul care va fi publicat sunt: 
     
    – venituri bugetare totale estimate = 738 miliarde lei, respectiv 36% din PIB (cash)
    – cheltuieli bugetare  totale estimate = 865 miliarde lei – 42,3% din PIB (cash)
    – deficit bugetar = 127 miliarde lei – 6,2% (cash).
    – investiţii  =165 miliarde lei – peste 8% din PIB ( în creştere cu 27 mld lei faţă de 2025 când acestea au fost 138 de miliarde lei) 
    – 9 mld lei suplimentar la nivelul resurselor disponibile UAT-urilor prin sumele colectate din taxele şi impozitele locale şi transferurile de la bugetul de stat.
     
    De asemenea, Coaliţia a decis că forma finală a bugetului va fi adoptată în şedinţa de Guvern săptămâna aceasta şi apoi în Parlament.

  • Iran anunţă că nu dă înapoi în acest război: NATO a interceptat rachete balistice în spaţiul aerian al Turciei

    Ministerul Apărării din Turcia a anunţat că o rachetă balistică lansată din Iran a fost interceptată în spaţiul aerian turc de sistemele de apărare NATO, acesta fiind al doilea incident de acest tip în ultimele cinci zile. 

    „O muniţie balistică lansată din Iran şi care a intrat în spaţiul aerian al Turciei a fost neutralizată de sistemele NATO de apărare aeriană şi antirachetă din estul Mediteranei”, se arată într-un comunicat.

    Unele fragmente ale rachetei au căzut pe teren deschis în zona Gaziantep din sudul ţării, fără a provoca victime, a mai precizat ministerul.

    Iranul l-a ales pe Mojtaba Khamenei, fiul cu vederi dure al ayatollahului Ali Khamenei, asasinat recent, drept nou lider suprem, semnalând că Teheranul nu va da înapoi într-un război care se extinde acum în întregul Orient Mijlociu şi provoacă turbulenţe pe pieţele energetice, potrivit Bloomberg. 

    Decizia a fost criticată rapid de preşedintele american Donald Trump, care se confruntă cu presiuni tot mai mari în contextul în care preţurile petrolului au urcat la cel mai ridicat nivel din ultimii aproape patru ani. Închiderea de facto a Strâmtorii Hormuz a obligat producătorii din Golf, de la Irak până la Kuweit şi Emiratele Arabe Unite, să reducă producţia. Principala companie energetică din Bahrain, Bapco Energies, a devenit cea mai recentă care a declarat forţă majoră asupra operaţiunilor sale.

    Petrolul Brent a crescut cu aproximativ 9%, ajungând la 101 dolari pe baril la ora 9:55 dimineaţa la Londra, luni. În cursul zilei urcase până aproape de 120 de dolari pe baril, dar şi-a redus câştigurile după ce persoane familiarizate cu situaţia au declarat că miniştrii de finanţe ai Grupului celor Şapte (G7) se pregătesc să discute o posibilă eliberare coordonată de petrol din rezervele strategice.

    Franţa — care deţine în prezent preşedinţia G7 — a declarat într-un comunicat că utilizarea rezervelor strategice este luată în calcul. Financial Times a relatat prima dată despre această discuţie şi a precizat că Statele Unite susţin ideea.

    Pieţele bursiere au scăzut puternic, iar vânzările masive de obligaţiuni la nivel global s-au accelerat, în timp ce dolarul a atins cel mai ridicat nivel din ultimele şapte săptămâni.

    Trump, a cărui administraţie se confruntă deja cu critici după ce preţurile benzinei la pompă din SUA au crescut săptămâna trecută, a spus că un petrol de 100 de dolari pe baril este „un preţ mic de plătit” şi că costurile „vor scădea rapid după ce ameninţarea nucleară iraniană va fi eliminată”.

  • Profesorii vor boicota simularea examenelor naţionale: Frica nu trebuie să discteze la catedră

    „Abuzurile unor directori şi inspectori şcolari generali încalcă dreptul la protest al profesorilor! Federaţia Sindicatelor din Educaţie „Spriru Haret” şi FSLI atrag atenţia asupra unui fenomen extrem de grav şi periculos din şcolile noastre. Deşi referendumul a arătat o dorinţă clară de boicotare a simulărilor examenelor naţionale, tot mai mulţi colegi sunt forţaţi să se înscrie ca supraveghetori/corectori. S-a ajuns la presiuni şi intimidări din partea conducerilor şcolilor şi a inspectoratelor mai mari decât la greva din 2023”, arată reprezentanţii „Spiru Haret”.

    Sindicaliştii le transmit directorilor şi inspectorilor abuzivi că ar trebui să fie solidari cu colegii din cancelarie, în schimb au ales să se transforme „în instrumente de constrângere”.

    „Vă transmitem clar: deveniţi complici la perpetuarea crizei din educaţie, înăbuşind vocea disperării prin frică! De ce am ajuns aici? Prin măsurile anti-educaţie luate de Guvernul Bolojan (Legea nr. 141/2025), am ajuns categoria cu cea mai dramatică scădere a puterii de cumpărare, între 15% şi 20%. Adevăratul dezastru este cauzat de: creşterea normei didactice, supraaglomerarea claselor şi grupelor, comasarea unităţilor de învăţământ, reducerea plafonului pentru indemnizaţia de hrană şi voucherele de vacanţă şi nplata sumelor din hotărâri judecătoreşti”, arată Sindicatul.

    Potrivit sindicaliştilor, boicotarea simulărilor este „n act minim de demnitate” care nu afectează financiar pe nimeni, însă trimite un semnal puternic.

    „Este doar un test premergător protestelor masive de la finalul anului şcolar! Prin fiecare pas înapoi făcut acum, validăm tacticile lor abuzive. Indiferent de presiuni, simulările vor fi boicotate în multe unităţi de învăţământ”, potrivit sursei citate.

  • Ministerul Finanţelor respinge toate ofertele băncilor la o licitaţie de obligaţiuni de stat scadente în 2029, considerând nivelul preţurilor oferite neacceptabil

    Ministerul Finanţelor a respins integral ofertele depuse de investitori la licitaţia de obligaţiuni de stat organizată la începutul săptămânii, deşi cererea totală a depăşit uşor valoarea programată a emisiunii.

    Statul intenţiona să redeschidă o emisiune de obligaţiuni benchmark scadente în octombrie 2029, cu o valoare planificată de 500 milioane lei şi cupon anual de 6,75%.

    La licitaţie au participat cinci dealeri primari.

    Cererea totală a investitorilor a ajuns la aproximativ 505 milioane lei, provenind aproape integral din oferte competitive depuse în nume şi cont propriu de către dealeri.

    Cu toate acestea, Ministerul Finanţelor a decis să respingă toate ofertele, considerând că nivelul preţurilor propuse de investitori este „neacceptabil”.

    Potrivit regulamentului privind operaţiunile de piaţă cu titluri de stat, Ministerul Finanţelor poate respinge integral ofertele dacă nivelul preţurilor oferite de investitori nu este considerat acceptabil pentru emitent.

    „În conformitate cu prevederile art. 3, alin. 4 din Regulamentul-cadru privind operaţiunile de piaţă cu titluri de stat pe piaţa internă aprobat prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 318 din 16 martie 2022, Ministerul Finanţelor respinge în totalitate ofertele de cumpărare transmise considerându-le la un nivel neacceptabil al preţului ofertat“, a anunţat ministerul.

    Licitaţia a avut loc în cadrul redeschiderii unei emisiuni lansate iniţial la 28 ianuarie 2026, cu scadenţa la 29 octombrie 2029.

    Obligaţiunile au o valoare nominală de 5.000 lei per titlu, iar adjudecarea urma să fie realizată prin metoda preţului multiplu.

    Decizia de respingere a ofertelor apare într-un context de volatilitate pe piaţa titlurilor de stat şi de creştere a randamentelor cerute de investitori, pe fondul tensiunilor de pe pieţele internaţionale generate de creşterea abruptă a preţului petrolului.

     

  • Dilemă. De ce americanii nu au atacat insula care asigură 90% din exporturile de petrol ale Iranului

    Insula Kharg este situată la aproximativ 24 de kilometri de coasta Iranului şi este considerată piesa centrală a industriei petroliere iraniene, potrivit CNBC. Experţii internaţionali estimează că aproximativ 90% din exporturile de ţiţei ale ţării trec prin instalaţiile de pe insulă. Alte calcule arată că terminalul de pe insulă are o capacitate de încărcare de aproximativ 7 milioane de barili pe zi.

    În ciuda importanţei sale strategice, insula nu a fost atacată de americani şi israelieni. Dilema a fost analizată de experţi. Unii cred că o capturare a insulei ar reprezenta o grea lovitură pentru regimul iranian.

    „Desigur, odată cu oprirea transportului maritim prin Strâmtoarea Ormuz, oricum nu pot vinde petrol, dar privind în perspectivă, capturarea ar oferi SUA un avantaj în timpul negocierilor, indiferent de regimul care se află la putere după încheierea operaţiunii militare”, a declarat Petras Katinas, cercetător în domeniul climei, energiei şi apărării la RUSI, un think tank de apărare cu sediul la Londra.

    Alţi analişti spun că orice încercare de a captura insulă implică o operaţiune cu trupe terestre. De la izbucnirea conflictului, americanii nu au avut intervenţii terestre în Iran.

    „Dacă preşedintele Trump ar decide să cucerească acest centru esenţial, ar da o lovitură semnificativă regimului iranian, deoarece l-ar priva de o sursă critică de venit. O astfel de mişcare ar aminti de intervenţia SUA în Venezuela la începutul anului, când a preluat efectiv controlul asupra sectorului petrolier al ţării. Deşi ar putea sugera reluarea exporturilor de petrol iranian – sub supravegherea SUA, desigur, şi numai dacă strâmtoarea se redeschide – aceasta ar rămâne în acelaşi timp vulnerabilă la atacurile cu drone din interiorul Iranului. O eventuală ocupaţie americană a insulei ar complica şi mai mult o situaţie deja complexă”, a declarat Tamas Varga, analist petrolier la PVM.

    De asemenea, experţii avertizează că un atac asupra insulei ar putea duce la o explozie a preţului petrolului. Totodată, specialiştii se tem că scenariul va avea efecte şi mai complicate dacă Iranul va decide să-şi distrugă terminalul de pe insulă pentru a preveni ocuparea sa de către americani.

    În urma războiului din Orientul Mijlociu, preţul petrolului a crescut la peste 100 de dolari pe baril, producând efecte în întreaga lume.

  • ANM, vremea până pe 23 martie: cald în toată ţara, precipitaţii după jumătatea lunii

    BANAT

    În perioada 9 – 11 martie sunt estimate pentru această regiune temperaturi maxime în creştere uşoară, în medie de la 15 grade până spre 18 grade. Până spre mijlocul lunii, media maximelor se va menţine în jurul valorii de 18 grade, urmând să scadă uşor până în jurul valorii de 16 grade, unde se va situa până în jurul datei de 23 martie. Pentru această ultimă perioadă însă, predictibilitatea modelului numeric de prognoză este tot mai redusă, fiind posibile şi intervale cu temperaturi mai scăzute. Media temperaturilor minime va fi de 2…4 grade. Probabilitatea de apariţie a precipitaţiilor va fi uşor mai ridicată după data de 17 martie.

    CRIŞANA

    Prezenta estimare indică şi pentru această regiune valori termice mai ridicate decât în mod obişnuit până spre jumătatea lunii martie. Media temperaturilor maxime se va menţine la valori între 15 şi 18 grade. Media temperaturilor minime se va situa în jurul valorii de 1 grad în primele două nopţi din interval, urmând să crească uşor după data de 11 martie, când se va situa în general între 2 şi 4 grade. Probabilitatea pentru precipitaţii va fi în creştere în jurul datei de 13 martie şi apoi după data de 16 martie.

    TRANSILVANIA

    În perioada 9 – 23 martie sunt estimate pentru această regiune temperaturi maxime între 14 şi 16 grade, cu cele mai ridicate valori în perioada 12 – 16 martie. Media temperaturilor minime, negativă în perioada 10 – 16 martie, va fi cuprinsă între -4 şi -2 grade. După 16 martie, media temperaturilor minime se va situa în jurul valorii de 0 grade. Sunt posibile precipitaţii slabe după data de 17 martie.

    MARAMUREŞ

    În perioada 9 – 23 martie, prezenta estimare indică pentru această regiune temperaturi maxime între 15 şi 18 grade, cu cele mai ridicate valori în intervalul 12 – 15 martie. Media temperaturilor minime, negativă în intervalul 10 – 12 martie, se va situa în jurul valorii de -1 grad. Începând cu data de 13 martie, media temperaturilor minime se va situa în jurul valorii de 2 grade. Probabilitatea pentru precipitaţii va fi în creştere după data de 16 martie.

    MOLDOVA

    Media zilnică a temperaturilor maxime se va menţine în general între 14 şi 16 grade în toată perioada de anticipaţie, iar minimele se vor situa în jurul valorii de -1 grad în intervalul 10 – 13 martie, apoi se vor situa în jurul valorii de 1 grad până la finalul intervalului de anticipaţie. Precipitaţii slabe sunt posibile după data de 18 martie.

    DOBROGEA

    Media zilnică a temperaturilor maxime se va menţine în jurul valorii de 12 grade. Temperaturile minime vor prezenta mici variaţii în intervalul 10 – 14 martie, când se vor situa între 0 şi 2 grade, apoi vor creşte uşor şi se vor menţine în jurul valorii de 3 grade. Precipitaţii slabe sunt posibile după data de 18 martie.

    MUNTENIA

    Media zilnică a temperaturilor maxime se va menţine în general între 14 şi 16 grade în toată perioada de anticipaţie, iar minimele se vor situa în jurul valorii de -1 grad în intervalul 10 – 13 martie, apoi se vor menţine în jurul valorii de 2 grade până la finalul intervalului de anticipaţie. Regimul pluviometric va fi deficitar, însă precipitaţii slabe sunt posibile după data de 18 martie.

    OLTENIA

    În perioada 9 – 23 martie, prezenta estimare indică pentru această regiune temperaturi maxime între 13 şi 16 grade, cu cele mai ridicate valori în intervalul 12 – 14 martie. Media temperaturilor minime se va situa în jurul valorii de 0 grade în intervalul 10 – 12 martie, apoi va creşte uşor şi se va menţine în jurul valorii de 2 grade. Regimul pluviometric va fi deficitar, însă după data de 17 martie sunt posibile precipitaţii slabe.

    LA MUNTE

    În perioada 9 – 23 martie sunt estimate pentru zona de munte, temperaturi maxime în medie de 4…7 grade, cu cele mai ridicate valori în intervalul 11 – 13 martie. Media temperaturilor minime va fi de -4…-2 grade. Sunt posibile precipitaţii slabe după data de 16 martie.

  • Vrei să călătoreşti gratuit prin Europa? Descoperă cum poţi să aplici pentru un program de voluntariat anul acesta în Olanda

    Ţi-ai plăcea să călătoreşti în Olanda şi să ai ocazia să te plimbi prin oraşele vibrante, să vezi morile de vânt şi să descoperi peisajele pitoreşti olandeze? Imaginează-ţi cum ar fi să trăieşti câteva săptămâni sau poate chiar un an într-un orăşel din Olanda, să lucrezi alături de alţi tineri ca şi tine, iar seara sau în weekend să vizitezi diverse muzee, să încerci preparatele tradiţionale şi să cunoşti oameni noi.

    Nu e doar o experienţă care arată bine în CV, ci şi o oportunitate unică de a intra în contact cu tradiţiile locale, de a descoperi cultura olandeză şi de a explora Europa fără să fii nevoit să risipeşti niciun ban din propriul buget. Sună bine, nu?

    Dacă ai între 18 şi 30 de ani, poţi opta pentru înscrierea în programele de voluntariat oferite de UE, prin intermediul Corpului European de Solidaritate, atât în străinătate, cât şi în ţara de origine. Durata programelor este cuprinsă între două săptămâni şi 12 luni. De asemenea, există proiecte de voluntariat în domeniul ajutorului umanitar pentru persoane cu vârsta între 18 şi 35 de ani, se arată pe site-ul UE.

    Care sunt două dintre cele mai recente oportunităţi de voluntariat care te aşteaptă în Olanda pe platforma Uniunii Europene?

    Un prim exemplu pentru tine este proiectul de voluntariat „SIW International Volunteering”, desfăşurat în Utrecht, Olanda. Dacă eşti o persoană creativă, pasionată de social media şi vrei să faci ceva care să conteze, atunci e un proiect care ţi se potriveşte. Ca voluntar, vei fi la curent cu trendurile digitale, vei ajuta la organizarea de evenimente şi vei contribui la comunitatea online a voluntarilor. Practic, e o experienţă utilă să îţi dezvolţi abilităţi reale de comunicare şi de creare de conţinut online, în timp ce sprijini iniţiative globale.

    Perioada de desfăşurare este între 4 mai 2026 şi 2 mai 2027. Voluntarii vor fi cazaţi într-un apartament, mobilat cu tot ce este nevoie, alături de un alt coleg voluntar, chiar deasupra biroului unde vor lucra. Totodată, cazarea este situată la doi paşi de gară, restaurante, cafenele şi magazine, iar ca voluntar vei beneficia şi de o bicicletă pusă la dispoziţie pentru a vedea oraşul. Toţi voluntarii primesc lunar bani de buzunar şi pentru mâncare, iar biletul de avion este acoperit integral de proiect.

    O altă oportunitate de voluntariat este şi în cadrul proiectului „Green Future”, la o fermă de fructe bio, în Ingen, Olanda. Voluntarii vor face parte din activităţile zilnice de la fermă, vor lucra în echipă, vor învăţa practic cum se cultivă sustenabil şi vor dezvolta proiecte legate de sustenabilitate, precum organizarea unui eveniment comunitar „eco-friendly”. Programul de voluntariat se întinde pe o durată de aproximativ 21 de săptămâni şi începe de la data de 5 iunie.

    Voluntarii vor fi cazaţi la fermă în camere private şi vor avea la comun doar bucătăria şi baia, exact ca la un „camping” cu prietenii. Vei avea asigurată o bicicletă pentru a te putea deplasa oriunde, ţi se va oferi un card de transport public olandez, dar şi bani de buzunar pentru cheltuielile cu alimentaţia.

    Cum poţi să găseşti programe de voluntariat şi cum aplici prin Corpul European de Solidaritate:

    ● creează-ţi un cont pe portalul European Solidarity Corps (ESC) şi completează profilul cu datele tale, interesele şi domeniile în care vrei să te implici

    ● după înregistrare, primeşti un cod de participant şi devii vizibil pentru organizaţiile care caută voluntari

    ● caută proiecte active direct în baza de date ESC sau aşteaptă să fii contactat de organizaţii interesate de profilul tău

    ● aplică online la proiectele care te interesează, completând formularul cerut de organizaţia gazdă

    ● dacă eşti selectat, poţi fi invitat la un interviu online sau la o discuţie informală.

    ● după confirmarea participării, organizaţia îţi oferă informaţii despre cazare, masă, transport, asigurare şi formare

    ● participarea la proiectele ESC este gratuită, iar cheltuielile principale sunt, de regulă, acoperite

     

  • FMI, avertisment dur: războiul din Orientul Mijlociu loveşte direct în portofelele

    Directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, leagă direct riscurile de preţ de escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu, conform Reuters.

    Georgieva a vorbit luni la un simpozion al Ministerului Finanţelor din Japonia, la Tokyo. Mesajul a fost direct: dacă preţul petrolului creşte cu 10% şi se menţine la acel nivel cea mai mare parte a anului, inflaţia globală urcă cu 40 de puncte de bază.

    Directoarea FMI a transmis un mesaj dur factorilor de decizie din întreaga lume.

    „Rezilienţa noastră este pusă din nou la încercare de noul conflict din Orientul Mijlociu”, a spus ea.

    Sfatul său: autorităţile trebuie să anticipeze scenarii extreme şi să se pregătească pentru ele înainte ca acestea să devină realitate.

  • (P) CEO-ul Kaufland coboară pe pârtie alături de persoane cu dizabilităţi. O donaţie de echipamente şi câteva ore de monitor voluntar — gestul care însoţeşte un program de integrare în muncă cu peste 500 de beneficiari

    Cheile Grădiştei, 6 martie — Marco Hößl, directorul general al Kaufland România, a urcat vineri pe pârtia de schi de la Cheile Grădiştei în calitate de monitor voluntar, alături de persoane cu dizabilităţi din comunitate. A donat, totodată, două echipamente de schi adaptat asociaţiei Caiac SMile. Gestul încheie o săptămână în care zeci de angajaţi ai companiei cu nevoi speciale au participat la o tabără de viaţă activă organizată în acelaşi loc şi marchează o colaborare de mai mulţi ani între cel mai mare angajator privat din România şi una dintre cele mai active organizaţii de sport adaptat din ţară.

    Marco Hößl a practicat skiul în copilărie şi nu şi-a pierdut pasiunea pentru sport. Motivul pentru care a ales să coboare pe pârtie, şi nu să asiste de la distanţă, ţine de o convingere pe care o articulează fără ocolişuri.

    “Skiul oferă un sentiment pe care greu îl găseşti altundeva — libertate completă, senzaţia că limitele dispar. Să pot oferi asta, chiar şi pentru câteva ore, unor oameni care se confruntă cu bariere fizice reale, reprezintă foarte mult pentru mine. Liderii unei companii trebuie să fie prezenţi acolo unde valorile lor se testează cu adevărat.” Marco Hößl, CEO Kaufland România

    Tabăra de săptămâna trecută

    Cu o săptămână înainte, Caiac SMile organizase la aceeaşi locaţie o tabără dedicată exclusiv angajaţilor Kaufland cu dizabilităţi, parte din programul intern al companiei cunoscut sub acronimul A.C.C.E.S. Peste patruzeci de participanţi au urcat pe pârtie, au patinat pe gheaţa patinoarului olimpic din resort şi au luat parte la sesiuni de grup în care şi-au comunicat nevoile şi experienţele. Organizatorii descriu evenimentul ca pe o extensie practică a ceea ce compania încearcă să construiască la locul de muncă: un mediu în care autonomia angajaţilor cu dizabilităţi nu este un obiectiv declarat, ci o realitate măsurabilă.

    Programul A.C.C.E.S.

    Kaufland România angajează în prezent peste 18.000 de persoane, dintre care mai mult de 500 au dizabilităţi. Programul A.C.C.E.S. — Angajarea de Candidaţi cu Cerinţe şi Evoluţii Speciale — funcţionează din 2019 şi presupune adaptarea proceselor de recrutare, a spaţiilor de lucru şi a structurii unor roluri. Compania nu tratează aceste modificări ca pe concesii, ci ca pe ajustări permanente ale modului de operare.

    “Incluziunea devine o practică de management în momentul în care schimbi proceduri şi obţii rezultate — nu atunci când o declari. Am adaptat procese de selecţie, am ajustat roluri, am reproiectat spaţii de lucru. Le-am tratat ca pe îmbunătăţiri, nu ca pe compromisuri. Dovada că funcţionează sunt cei peste 500 de colegi cu dizabilităţi care contribuie zilnic la performanţa companiei.” Estera Anghelescu, Director Recrutare şi Employer Branding, Kaufland România

    Precedentul de la Transylvania Open

    Colaborarea dintre Kaufland şi Caiac SMile a căpătat vizibilitate naţională la ediţia recentă a turneului Transylvania Open, unde compania a introdus un mecanism inedit: mingile de tenis inscripţionate cu atribute ale performanţei — curaj, ambiţie, respect, determinare — puteau fi achiziţionate, fiecare cumpărătură generând o donaţie către asociaţie, dublată ulterior de Kaufland. Peste 2.500 de mingi au fost achiziţionate, suma totală depăşind 25.000 de euro. Tot în cadrul turneului a avut loc, în premieră în România, un meci demonstrativ de tenis în scaun rulant.

    Caiac SMile: opt ani, şase domenii

    Asociaţia cu sediul în Satu Mare a fost fondată în jurul caiacului de performanţă şi s-a extins treptat în alte domenii ale sportului adaptat. Proiectele sale acoperă astăzi o plajă largă de activităţi şi medii, fiecare reprezentând o primă de facto în accesibilizarea unui spaţiu până atunci închis persoanelor cu dizabilităţi.

    Pe apă, o primă colaborare cu Kaufland a amenajat un ponton adaptat şi caiace speciale pe lacul Titan din Parcul IOR, primul punct de acces pe apă pentru persoane în scaun rulant din Bucureşti. Echipamentele au fost preluate ulterior de Clubul Sportiv Kayak Champions.

    Pe litoral, taberele de vară au inclus contribuţia asociaţiei la un ghid de bune practici în turism accesibil, elaborat împreună cu Ministerul Turismului, Discover România şi Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Dizabilităţi.

    Pe zăpadă, în afara taberelor recurente de la Cheile Grădiştei, asociaţia a înregistrat prima participare a unui sportiv român la o competiţie internaţională de sit-ski.

    Pe munte, soţii Alexandru şi Anastasia Cebotari, ambii cu dizabilităţi, au realizat o ascensiune pe Făgăraş şi au campat la cort, experienţă organizată în parteneriat cu proiectul Eco Scout Copăcel.

    Prin programe de călărie, asociaţia a adăugat o componentă terapeutică şi socială, reunind participanţi cu nevoi diferite în activităţi care normalizează interacţiunea cu natura.

    „Barierele sunt în primul rând în mintea celor care proiectează lumea, nu în corpul celor care o trăiesc.” Ionuţ Stancovici, Preşedinte Caiac SMile

    Responsabilitatea socială ca politică de operare

    Anna Katharina Scheidereiter, managerul de CSR al companiei pentru România şi Republica Moldova, descrie abordarea Kaufland ca pe una structurală, nu ocazională.

    “La Kaufland, responsabilitatea socială nu este o linie de buget separată — este un mod de a opera. Susţinem organizaţii neguvernamentale prin programe de finanţare multianuale, reducem risipa alimentară şi ne asumăm obiective clare de sustenabilitate. Parteneriatul cu Caiac SMile este unul dintre exemplele în care această filozofie capătă formă concretă: nu doar prin finanţare, ci prin prezenţă şi prin echipamente care rămân în comunitate după ce evenimentul se încheie.” Anna Katharina Scheidereiter, Manager CSR, Kaufland România & Moldova

    Asociaţia Caiac SMile poate fi sprijinită SMS cu textul SMILE la 8845 (2 euro lunar).

     

    CONTACT

     

    Asociaţia Club Sportiv Caiac SMile

    Ionuţ Stancovici, Preşedinte

    Tel: 0760 291 669

    Email: caiacsmilesm@gmail.com

    Web: www.caiacsmile.ro

    Facebook: www.facebook.com/caiacsmile

    Instagram: www.instagram.com/caiacsmile/