BusinessMagazin

Blog

  • Pamântul sub ameninţarea distrugerii nucleare: Cum poate ajuta ştiinţa la prevenirea catastrofelor

    La Stampa explică cum mediul academic şi comunitatea de experţi pot contribui la diminuarea acestui pericol prin modele de evaluare, analize aprofundate şi prin menţinerea unui dialog tehnic, complementar diplomaţiei oficiale.

    Fizicianul Luciano Maiani arată că, de zeci de ani, specialiştii şi diverse organizaţii internaţionale transformă semnale complexe în indicatori măsurabili, utili pentru evaluarea riscurilor nucleare. Un exemplu binecunoscut este „Ceasul Apocalipsei” al Bulletin of the Atomic Scientists. Acesta ilustrează reducerea drastică a marjei de siguranţă: de la 17 minute distanţă de „miezul nopţii” imediat după încheierea Războiului Rece, astăzi indicatorul se află la mai puţin de un minut. Această valoare nu semnifică neapărat un atac iminent, ci reflectă deteriorarea stabilităţii strategice şi slăbirea dialogului dintre state.

    Nivelul pericolului nuclear nu depinde doar de mărimea arsenalului, ci şi de modul în care sunt interpretate semnalele, precum şi de potenţiale greşeli umane. Un caz notoriu este cel din 1983, când un submarin sovietic a evitat lansarea rachetelor după identificarea unui fals avertisment. Decizia comandantului de a nu reacţiona a prevenit o posibilă criză de proporţii majore. Astfel de situaţii demonstrează că echilibrul nuclear rămâne vulnerabil, indiferent de avansul tehnologic sau de intenţiile politice, mai scrie La Stampa.

    Progresele tehnologice, inclusiv utilizarea inteligenţei artificiale, pot sprijini analiza datelor şi accelera anumite procese. Totuşi, nu pot modifica natura politică a ameninţării nucleare. Alegerea între intensificarea cursei înarmărilor sau reluarea dialogului pentru dezarmare rămâne o decizie la nivel guvernamental. Maiani subliniază că ştiinţa furnizează instrumente de evaluare, dar nu stabileşte strategiile; responsabilitatea finală aparţine factorilor politici.

    Instituţiile academice şi organizaţiile de cercetare au capacitatea de a păstra canale deschise de comunicare chiar şi în perioade de tensiune. Ele chiar pot oferi guvernelor analize obiective şi recomandări informate. Experienţa Războiului Rece arată că implicarea oamenilor de ştiinţă a facilitat cooperarea şi a prevenit situaţii de escaladare nedorită, completând eforturile diplomaţiei clasice.

    Într-un context internaţional tot mai tensionat, riscul nuclear nu mai este doar o ipoteză teoretică, ci un pericol concret. Reducerea acestuia necesită dialog constant, colaborare între state şi evaluări ştiinţifice riguroase. Prin monitorizarea armamentelor şi menţinerea comunicării, comunitatea ştiinţifică joacă un rol crucial în promovarea securităţii globale.

  • Retailerul irlandez Primark continuă extinderea pe piaţa din România şi anunţă patru magazine noi în 2026, la Sibiu, Bacău, Iaşi şi Craiova, ajungând la 8 unităţi

    Retailerul irlandez Primark continuă extinderea pe piaţa din România şi anunţă patru magazine noi în 2026, la Sibiu, Bacău, Iaşi şi Craiova, ajungând la 8 unităţi, dublu faţă de cât are în prezent.

    Cele patru unităţi vor crea peste 450 de noi locuri de muncă.

    Primark va deschide magazine în Sibiu Shopping City (parte a grupului NEPI Rockcastle), Arena Mall Bacău, dar şi în Electroputere Mall Craiova şi Palas Mall Iaşi. Aceste investiţii vor consolida prezenţa naţională a Primark şi vor adăuga un total de 10.870 mp de spaţiu comercial la nivel naţional.

    Odată cu aceste noi deschideri, Primark va opera un total de opt magazine în România până la finalul anului 2026, dublându-şi prezenţa actuală. În prezent, retailerul are două magazine în Bucureşti, unul în Timişoara şi unul în Cluj-Napoca.

     „De la deschiderea primului nostru magazin, în urmă cu doar trei ani, am construit un business solid, aflat într-o dinamică constantă de creştere. În calitate de retailer care pune accent pe magazinele fizice, ştim că o mare parte din acest succes se datorează echipelor noastre. Pasiunea şi dedicarea acestora au avut un rol esenţial atât în lansarea Primark pe piaţa din România, cât şi în crearea unei experienţe de cumpărături la care clienţii noştri revin constant. Suntem bucuroşi să ne continuăm dezvoltarea, să investim în noi magazine, să generăm şi mai multe locuri de muncă şi să întâmpinăm un număr tot mai mare de clienţi în România în anul următor.”, a declarat Maciej Podwojski, Head of CEE, Primark.

    Fondat în Irlanda, în 1969, Primark este astăzi un retailer internaţional de modă, cu peste 470 de magazine şi 80.000 de angajaţi în 17 ţări din Europa şi Statele Unite.  

     

  • ANAF a amendat zece hipermarketuri care nu au respectat plafonarea preţurilor la alimentele de bază. În total, s-au dat amenzi de 18 milioane de lei

    Direcţia Generală Antifraudă Fiscală (DGAF) din cadrul ANAF a făcut în perioada august-noiembrie 2025 controale la 19 operatori economici din domeniile procesării, distribuţiei, importurilor şi achiziţiilor intracomunitare, în principal operatori economici de retail şi hipermarketuri, iar inspectorii au dat amenzi de aproape 18 milioane de lei pentru că unele companii n au respectat regulile de plafonare a preţurilor la alimentele de bazǎ. Practic, au fost aplicate 11 sancţiuni contravenţionale, din care 10 amenzi aplicate la hipermarketuri.

    “Acţiunile de control ANAF Antifraudǎ vor continua şi în perioada sărbătorilor de iarnă, interval caracterizat prin creşterea cererii de consum şi în care există un risc sporit de majorare nejustificatǎ a preţurilor”, spun reprezentanţii ANAF.

    Adaosul comercial a fost plafonat iniţial în vara lui 2023, fiind vizate câteva produse de bază, precum pâinea, laptele, brânza, ouăle, uleiul, făina, carnea, legu­mele şi fructele proaspete. Lista cuprin­dea 14 tipuri de bunuri. Pe parcurs au mai fost adăugate, dar şi eliminate unele.

    În prezent, pe lista produselor cu adaos comercial plafonat se află pâine albă simplă cu gramaj cuprins între 300 – 500 grame, fără specialităţi, Lapte de vacă de consum 1 l, grăsime 1,5%, cu excepţia UHT, Brânză telemea de vacă vrac, Iaurt simplu din lapte de vacă, 3,5% grăsime, cu gramaj maxim 200 grame, Făină albă de grâu”000″ până la 1 kg, Mălai până la 1 kg, Ouă de găină calibrul M, Ulei de floarea-soarelui până la 2 l, Carne proaspătă pui, Carne proaspătă porc, Legume proaspete vrac, Fructe proaspete vrac, Cartofi proaspeţi albi vrac, Zahăr alb tos până la 1 kg, Smântână- 12% grăsime, Unt până la 250 grame, Magiun până la 350 grame.
    Pentru aceste produse, operatorii economici din lanţul de producţie, distribuţie şi retail au obligaţia de a respecta limitele maxime de adaos comercial stabilite prin actul normativ.
    Scopul acţiunilor inspectorilor antifraudă îl reprezintă,  verificarea modului de aplicare a plafoanelor de adaos comercial prevăzute de OUG nr. 67/2023,  analiza structurii preţurilor practicate de operatorii economici pe întreg lanţul de aprovizionare,  identificarea practicilor comerciale neconforme şi a eventualelor mecanisme de eludare a cadrului legal şI  protejarea intereselor consumatorilor finali, în special în perioade cu presiune ridicată asupra preţurilor produselor de bază.

    Nerespectarea prevederilor OUG nr. 67/2023 atrage răspunderea contravenţională, conform dispoziţiilor actului normativ, şi se sancţionează cu amendă contravenţională cuprinsă între 100.000 lei şi 2.000.000 lei, în funcţie de gravitatea faptei, conform ANAF.
     

  • Colliers: „Efectul decembrie” în consum slăbeşte în majoritatea pieţelor europene. România cumpără mai puţine bunuri nealimentare, dar e printre ţările fruntaşe la achiziţia de alimente în ultima lună a anului

    Creşterea tradiţională a vânzărilor din „luna cadourilor” s-a temperat în ultimii ani, atât în România, cât şi în restul Uniunii Europene, dar piaţa locală rămâne printre fruntaşele Europei când vine vorba de cumpărarea de alimente în ultima lunp a anului, arată o analiză Colliers.

    Datele Eurostat pentru perioada 2015 – 2024  arată că România înregistrează o creştere medie de peste 20% a vânzărilor de bunuri nealimentare în decembrie faţă de media precedentelor 11 luni ale anului – un ritm considerabil, dar mai scăzut decât în ţări precum Cehia, Cipru sau Portugalia, unde avansurile depăşesc 35 – 40%. Diferenţele nu sunt explicate doar de contextul economic, ci mai ales de obiceiurile de consum: în unele pieţe, cumpărăturile de final de an au o tradiţie mult mai puternică, în timp ce în România sezonalitatea se manifestă mai discret.

     În schimb, la capitolul alimente, România este printre fruntaşele Uniunii din perspectiva cumpărăturilor suplimentare pe care oamenii le fac în ultima lună a anului.

    „În ultimii ani, vedem că sezonalitatea vânzărilor din decembrie s-a redus, în general, în toată regiunea, inclusiv în România. Inflaţia ridicată a erodat puterea reală de cumpărare, iar acest lucru se reflectă atât în temperarea efectului de final de an atât din prisma cifrei de afaceri, cât şi a volumului de bunuri vândute. Consumatorii rămân activi, dar sunt mai prudenţi, mai atenţi la preţ şi mai orientaţi către promoţii. Schimbările de comportament de după pandemie accentuează această tendinţă, iar datele pentru 2025 indică, foarte probabil, cel mai temperat «efect de decembrie» din ultimul deceniu. În medie, în ultimii 10 ani, luna decembrie a adus un plus de 20% al volumului de bunuri cumpărate în comparaţie cu precedentele 11 luni, o dinamică solidă, chiar dacă nu atinge vârfurile celor mai sezoniere pieţe. Modelul local arată o distribuţie mai uniformă a consumului pe parcursul anului, ceea ce oferă retailerilor o stabilitate mai mare, dar şi un vârf de decembrie mai nuanţat comparativ cu pieţele hiper-sezoniere”, explică Silviu Pop, Director ECE & Romania Research la Colliers.

    La nivel european, directorul Colliers precizează că vânzările din decembrie nu urmează un model economic clar. Diferenţele dintre ţări nu ţin nici de venituri, nici de mărimea economiei, ci mai degrabă de tradiţii şi obiceiuri de consum.

    Irlanda rămâne ţara cu cel mai puternic „efect decembrie” din UE, cu o creştere medie de peste 70% a vânzărilor non-food faţă de restul anului. Cehia, Cipru şi Portugalia trec şi ele de 35-40%, iar Danemarca, Ungaria Franţa şi Italia şi Grecia sunt în intervalul 30-35%.

    România se află în a doua parte a clasamentului, cu un avans de 20% – similar cu Suedia sau Belgia – în timp ce ţări precum Germania, Olanda sau Slovenia au creşteri mai mici, sub 20%, potrivit datelor Eurostat analizate de Colliers.

    În privinţa alimentelor, datele Eurostat arată, însă, o altă realitate: România se află foarte sus în clasament: locul 5 în Uniunea Europeană, cu un plus mediu de aproape 22% pe care luna decembrie l-a adus în perioada 2015-2024 faţă de media vânzărilor din precedentele 11 luni. Înaintea României se mai află Luxemburg, Franţa, Portugalia şi Ungaria.

    Altfel, datele Eurostat arată un contrast clar între perioada pre-pandemică şi anii recenţi: în mare parte din pieţele europene, „efectul decembrie” s-a temperat după 2020. Scăderea e vizibilă nu doar în valoarea totală a vânzărilor, ci şi în volumele efectiv vândute, semn că oamenii cumpără mai puţin sau mai selectiv. Inflaţia ridicată, scăderea puterii reale de cumpărare şi orientarea spre cumpărături planificate şi promoţii schimbă fundamental comportamentul de consum.

     

  • Sărbătorile dăunează grav sănătăţii. Ce probleme medicale riscă românii în această perioadă

    Conform specialiştilor, cei mai predispuşi la probleme în această perioadă sunt persoanele cu boli cardiace, diabet sau prediabet, pacienţii cu afecţiuni hepatice şi pancreatice, dar şi vârstnicii şi copiii. În fiecare an, spitalele raportează o creştere a cazurilor de indigestii severe, crize biliare şi episoade hipertensive.

    „Este o realitate medicală pe care o vedem an de an: mesele abundente pot declanşa probleme serioase chiar şi la persoane aparent sănătoase”, explică dr. Narcisa Călotă, fondatoarea CEC Medical Clinic. Aceasta subliniază că organismul nu este pregătit să proceseze cantităţi mari de grăsimi, sare, zahăr şi alcool într-un timp atât de scurt, mai ales când programul de somn este perturbat şi stresul organizării slăbeşte imunitatea.

    Medicii atrag atenţia că un episod acut apărut acum nu se încheie odată cu trecerea Crăciunului. Unele afecţiuni se pot agrava până la necesitatea unei operaţii:

    • Crizele biliare declanşate de mesele grase pot duce la formarea şi agravarea calculilor, necesitând ulterior intervenţie chirurgicală

    • Pancreatita acută poate afecta definitiv funcţia pancreasului, crescând riscul unor complicaţii metabolice ulterioare

    • Excesele de zahăr pot accelera trecerea de la prediabet la diabet, cu efecte de durată asupra metabolismului

    • Consumul crescut de sare şi alcool poate favoriza instalarea hipertensiunii sau a aritmiilor cardiace

    • La nivel hepatic, mesele foarte bogate şi alcoolul pot agrava ficatul gras şi pot declanşa inflamaţii care evoluează spre fibroză

    • Sănătatea dentară poate fi afectată prin apariţia cariilor, fracturilor dentare sau infecţiilor care impun tratamente complexe luni întregi

    • Somnul insuficient şi alimentaţia dezordonată slăbesc imunitatea, crescând riscul infecţiilor recurente

    • Creşterea în greutate este un risc real: cercetările internaţionale arată că oamenii câştigă în medie 1,35% din greutatea corporală în perioada Crăciun–Revelion, adică aproximativ 2–3 kilograme — surplus care nu se pierde complet şi se poate acumula de la an la an.

    Un studiu publicat în British Medical Journal susţine gravitatea situaţiei: atacurile de cord cresc cu 15% în timpul sărbătorilor, iar pe 24 decembrie riscul de infarct este cu 37% mai mare.

    Românii se confruntă frecvent cu indigestii, colici biliare şi toxiinfecţii alimentare. Totodată, problemele stomatologice, precum durerile accentuate sau fracturile de plombe, cresc pe fondul consumului de dulciuri şi alimente dure

    Problemele cardiace şi metabolice sunt frecvente, deoarece excesele alimentare şi alcoolul destabilizează tensiunea şi glicemia. Pot apărea episoade hipertensive, aritmii, creşteri bruşte ale glicemiei la persoanele cu diabet sau prediabet.

    Cine sunt cei mai expuşi?

    Vârstnicii: Vulnerabili din cauza bolilor cronice şi a tensiunii oscilante

    Copiii: Reacţionează rapid prin dureri de burtă, vărsături şi alergii

    Pacienţii cu diabet: Riscă hiperglicemii şi deshidratare

    Cardiaci: Excesul de sare şi stresul pot genera dureri toracice şi tulburări de ritm

    „Chiar şi persoanele tinere pot ajunge la Urgenţe dacă îşi suprasolicită organismul”, avertizează dr. Narcisa Călotă. Pentru un Crăciun în siguranţă, medicii recomandă:

    Pentru digestie: Porţii mici, mese regulate şi evitarea alcoolului pe stomacul gol

    Pentru cardiaci/diabetici: Menţinerea tratamentului, monitorizarea tensiunii şi a glicemiei

    Pentru stomatologie: Limitarea dulciurilor lipicioase şi evitarea alimentelor dure

    În final, respectarea unor reguli simple, precum hidratare, plimbări uşoare şi odihnă, pot asigura un Crăciun liniştit, fără vizite neplanificate la spital.

  • Nicuşor Dan, despre prescripţia faptelor de corupţie: Nu asta e problema

    Nicuşor Dan spune că problema fundamentală este durata proceselor.

    Preşedintele a explicat că termenul actual de prescripţie este de 15 ani, dar dosarele nu se finalizează nici în acest interval.

    Întrebat dacă are aceeaşi părere cu premierul Ilie Bolojan în ceea ce priveşte prescripţia pentru faptele de corupţie, Nicuşor Dan a răspuns că este o discuţie care trebuie purtată în spaţiul public.

    „În momentul acesta, pentru fapte mari de corupţie, atât din codul penal cât şi din acea lege specială a DNA-ului, termenul de prescripţie ajunge undeva la 15 ani”, a spus Nicuşor Dan.

    Preşedintele a explicat care este, în opinia sa, problema fundamentală. „Eu cred că problema fundamentală este de ce noi nu reuşim în 15 ani să rezolvăm o faptă de corupţie”, a declarat Nicuşor Dan.

    Şeful statului consideră că un dosar de corupţie ar trebui finalizat mult mai rapid.

    „Ar trebui în 2-3 ani persoana care este vizată de un astfel de dosar să-i se termine şi cercetarea şi judecarea, ca să aibă o soluţie. Asta e problema fundamentală”, a spus preşedintele.

    Premierul Ilie Bolojan spunea că prescrierea unor fapte generează nemulţumire în rândul cetăţenilor.

    „Fără să fiu un specialist în materie juridică, consider că cel puţin în fapte de corupţie grave nu ar trebui să existe prescripţie”, a declarat, miercuri, Ilie Bolojan.

    Bolojan a făcut distincţia între faptele grave şi cele minore. A explicat că la lucrurile mici, fără relevanţă pentru societate, situaţia este diferită. Dar la corupţia gravă, prescripţia ar trebui eliminată.

    De asemenea, premierul a subliniat că, dincolo de prescripţie, durata proceselor reprezintă o problemă importantă. A spus că o sentinţă dată la o distanţă foarte mare de momentul faptei nu mai are rol social.

  • Nicuşor Dan, despre Miruţă la Apărare: „Am încredere în el”

    Preşedintele Nicuşor Dan declară că are încredere în propunerile făcute de USR, în cazul lui Miruţă la Apărare şi Irineu Darău la Economie. Despre coaliţie, Nicuşor Dan spune că funcţionează pe plan administrativ-legislativ, deşi atacurile între PSD şi USR ar putea fi mai puţine.

    Întrebat, joi, dacă USR l-a consultat înainte de a-l propune pe Miruţă la Apărare, Nicuşor Dan a răspuns: „Şi pentru domnul Miruţă şi pentru domnul Darău, sunt oameni care am încredere”.

    Nicuşor Dan, despre viitorul coaliţiei

    Referitor la întrebarea dacă mai există viitor pentru coaliţia de guvernare, având în vedere atacurile dintre PSD şi USR pe tema moţiunii simple, Nicuşor Dan a spus că lucrurile nu sunt blocate.

    „Nu este blocat totul. Aţi avut un acord, nu discut conţinutul, dar aţi avut un acord pe impozitul pe cifra de afaceri, pe salariu minim”, a declarat preşedintele.

    Nicuşor Dan a explicat că această coaliţie funcţionează în plan administrativ-legislativ. „Bineînţeles că ar putea să fie mult mai puţin zgomotoasă în atacurile între părţi, dar ea funcţionează”, a spus preşedintele.

    „E important că pe partea administrativ-legislativă funcţionează. Asta e opinia mea”.

    Preşedintele USR, Dominic Fritz, a convocat Comitetul Politic al formaţiunii pentru vineri, la ora 12.00, în format online. Pe ordinea de zi se află validarea propunerilor pentru ministerele de Apărare şi Economie.

    Fritz supune la vot Comitetului Politic pe actualul ministru al Economiei, Radu Miruţă, pentru funcţia de ministru al Apărării, acesta urmând să ocupe şi poziţia de vicepremier. Pentru conducerea Ministerului Economiei, este propus senatorul Irineu Darău.

    „În cele şase luni de mandat la Ministerul Economiei, am demonstrat că pot pune o instituţie pe direcţia corectă, că pot elimina nedreptăţi şi că ştiu cum să valorific resursele naturale ale României. Am încredere deplină că succesorul meu va menţine această linie, iar eu voi rămâne un sprijin constant în Guvern pentru continuitatea acestor proiecte. În acelaşi timp, consider esenţial să consolidăm sectorul Apărării, să întărim capacităţile industriale şi să modernizăm producţia, astfel încât România să fie mai bine pregătită pentru provocările actuale de securitate. Ca vicepremier, mă voi asigura că proiectele pe care le-am început la Ministerul Economiei îşi urmează foaia de parcurs pe care am gândit-o”, a declarat Radu Miruţă.

  • Confederaţia Patronală Concordia propune un pachet de 20 de măsuri prioritare pentru relansarea economiei şi consolidarea competitivităţii. România nu îşi mai permite un model economic bazat exclusiv pe consum

    Confederaţia Patronală Concordia, care include 20 de federaţii sectoriale, propune un pachet de 20 de măsuri prioritare pentru relansarea economiei şi consolidarea competitivităţii României, care ar trebui activate concomitent cu eforturile de reducere a deficitului bugetar, respectiv a cheltuielilor publice.

    Pachetul de relansare economică propus de Confederaţia Patronală Concordia vizează şapte domenii strategice: fiscalitate, piaţa muncii, digitalizare, inovare, energie, transporturi şi diplomaţie economică.

    Prin accelerarea punerii în aplicare a acestor măsuri, decidenţii publici pot reda încrederea mediului de afaceri, încuraja investiţiile şi crearea de locuri de muncă şi consolida rolul României în economia europeană. Susţinerea domeniilor cu potenţial, ce pot produce valoare adăugată în economie şi care contribuie semnificativ la competitivitatea României în UE este esenţială.

    Reprezentanţii mediului de afaceri consideră că România nu îşi mai permite un model economic bazat exclusiv pe consum, ”improvizaţie fiscală şi reglementare impredictibilă”. Economia României are resurse, industrii competitive, capital uman adaptabil, însă pierde teren din cauza unui stat care decide lent, reglementează excesiv şi lasă foarte puţin spaţiu pentru accelerarea investiţiilor, spun membrii Concordia.

    ”Pentru a ridica PIB-ul potenţial şi pentru a evita capcana venitului mediu, este nevoie de o schimbare de paradigmă: prioritizarea investiţiilor publice în sectoare cu multiplicator fiscal ridicat (energie, transport, digitalizare, educaţie şi inovare), politici industriale moderne care să stimuleze cererea internă şi lanţurile de producţie locale, şi o mobilizare reală a capitalului autohton către investiţii productive. Pentru a creşte, economia României are nevoie de un stat mai rapid, mai predictibil şi de un partener credibil pentru mediul de afaceri. Doar printr-un mix coerent de energie competitivă, digitalizare, debirocratizare şi investiţii în competenţe, poate transforma această fereastră de vulnerabilitate într-una de creştere accelerată”.

    Lista de măsuri propuse de Concordia:

    1. Stabilitate fiscală şi predictibilitate

    2. Eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA)

    3. Reformă fiscală pro-investiţii prin măsuri concrete care să sprijine domenii cu valoare adăugată

    4. Accelerarea accesului la fonduri europene

    5. Creşterea investiţiilor fondurilor de pensii în economia reală

    6. Stimularea investiţiilor în cercetare, dezvoltare şi inovare

    7. Scheme de ajutor şi instrumente financiare pentru investiţii în tehnologie (digitalizare şi tehnologie avansată) şi retehnologizare (eficienţă energetică, productivitate) pentru industrie şi IMM-uri.

    8. Accelerarea digitalizării administraţiei publice. O digitalizare coerentă, coordonată şi predictibilă poate aduce o creştere anuală de 1–1,5% din PIB, prin reducerea poverii administrative, creşterea eficienţei şi atragerea investiţiilor private în tehnologie.

    9. Simplificarea administrativă, reducerea accelerată a poverii birocratice şi digitalizarea ANAF

    10. Platformă unică de raportare fiscală şi statistică

    11. Dosar electronic unic pentru companii

    12. Reforma sistemului de autorizare şi licenţiere pentru reducerea accelerată a termenelor

    13. Eliminarea impozitului suplimentar aplicat băncilor şi recunoaşterea deductibilităţii integrale a pierderilor din cesiunile de creanţă sunt esenţiale pentru relansarea creditării şi corectarea unei duble penalizări fiscale.

    14. Reformarea impozitării în sectorul energetic

    15. Accelerarea investiţiilor în reţelele de distribuţie (energie electrică & gaze naturale) 

    16. Mecanism de muncă cu timp redus (Kurzarbeit)

    17. Finanţare pentru formarea pe tot parcursul vieţii (upskilling & reskilling)

    18. Infrastructura de transport – investiţii şi competitivitate logistică

    19. Valorificarea potenţialului sectoarelor competitive ale României la nivel european

    20. Diplomaţie economică activă şi sprijinirea semnificativă a exporturilor

    Vedeţi aici analiza completă a Confederaţiei Concordia

  • Românii au căutat cel mai mult joburi de şofer în 2025. Ce domenii completează clasamentul

    Joburile de şofer au fost cele mai căutate de români în 2025, cu aproape 1,4 milioane de interogări pe platforma eJobs, dintr-un total de peste 24 de milioane de căutări realizate de candidaţi în cursul anului, arată datele transmise de platforma de recrutare.

    Interesul s-a concentrat în special pe poziţiile de şofer categoria B, şofer de distribuţie şi şofer de tir, chiar dacă numărul căutărilor a fost cu aproape 15% mai mic decât în 2024.

    Pe locul al doilea în topul preferinţelor candidaţilor se află joburile de contabil, cu aproximativ 681.000 de căutări, în creştere cu aproape 52% faţă de anul precedent. Urmează poziţiile de asistent medical, cu 626.000 de interogări (plus 19%), semn că sectorul medical continuă să atragă interes, în pofida deficitului de personal semnalat de angajatori.

    Joburile din call-center completează topul, cu circa 534.000 de căutări, interesul fiind orientat aproape exclusiv către poziţiile de operator. Sectorul call-center/BPO s-a menţinut şi în 2025 printre cei mai mari angajatori, în funcţie de numărul de locuri de muncă scoase în piaţă, cu aproximativ 37.000 de locuri de muncă disponibile în piaţă, fiind a doua cea mai mare sursă de joburi noi, după retail.

    Un alt domeniu cu un nivel ridicat de interes este cel al inginerilor, cu peste 530.000 de căutări, în creştere cu 55% faţă de 2024.

    „Această poziţie a apărut frecvent în interogările făcute de candidaţi, chiar dacă este cunoscut faptul că reprezintă o nişă pe care şi angajatorii o caută intens. Alături de muncitorii calificaţi au fost categoria pentru care încă vedem un deficit în piaţă şi pentru care au existat oferte numeroase de angajare, indiferent de contextul economic pe care l-am traversat. Cei care au vrut să îşi schimbe locul de muncă au reuşit să facă asta relativ uşor, iar salariile au rămas competitve”, spune Roxana Drăghici, Head of Sales în cadrul eJobs, principala platformă de recrutare din România.

    Joburile remote au rămas pe radarul candidaţilor şi în 2025, cu o creştere de 48% a căutărilor după termenii „remote” sau „acasă”, folosiţi de aproximativ 244.000 de ori. În paralel însă, oferta de joburi remote a continuat să se restrângă şi reprezintă în prezent doar 3,6% din totalul poziţiilor publicate pe platformă.

    De la începutul anului, în domeniile pentru care s-au înregistrat cele mai multe căutări au fost postate circa 121.000 de joburi, dintre care aproape 27.000 în transport, 37.000 în call-center/BPO, 14.000 în sectorul medical, 18.000 în servicii financiare şi aproximativ 10.000 pentru poziţii remote.

    Din punct de vedere salarial, datele Salario, comparatorul salarial al eJobs, arată că un şofer câştigă în medie între 4.700 de lei şi peste 12.000 de lei net, în cazul şoferilor de tir pe curse internaţionale. Un asistent medical are un salariu mediu net de aproximativ 4.800 de lei, un operator call-center câştigă în jur de 3.900 de lei, un contabil aproximativ 5.000 de lei, iar un inginer porneşte de la 6.000 de lei şi poate ajunge la 15.000 de lei, în funcţie de specializare şi nivelul de experienţă.

    În prezent, pe eJobs.ro sunt disponibile aproximativ 16.000 de locuri de muncă, la care se adaugă alte 5.000 de poziţii pe iajob.ro, platforma lansată de eJobs pentru angajarea rapidă, fără procesul clasic de recrutare.

     

  • Negocieri între SUA şi Rusia la Miami privind războiul din Ucraina în acest weekend

    Emisarii lui Donald Trump le vor prezenta oficialilor ruşi concluziile celei mai recente runde de discuţii, în condiţiile în care Moscova nu şi-a schimbat semnificativ poziţia, afirmă surse citate de Politico.

    Discuţii SUA–Rusia privind Ucraina

    Delegaţia rusă ar urma să îl includă pe Kirill Dmitriev, şeful fondului suveran de investiţii al Rusiei, potrivit uneia dintre sursele citate.

    Din partea Statelor Unite, sunt aşteptaţi să participe emisarul special al administraţiei Trump, Steve Witkoff, şi ginerele preşedintelui, Jared Kushner.

    La începutul acestei săptămâni, Witkoff şi Kushner au purtat discuţii-maraton la Berlin cu oficiali ucraineni şi europeni, pentru a ajunge la un acord privind garanţiile de securitate ale SUA pentru Kiev, concesiile teritoriale şi alte aspecte.

    Washingtonul a oferit o promisiune de apărare mutuală similară celei acordate statelor membre NATO, în timp ce Ucraina a renunţat la solicitarea de a adera imediat la Alianţa Nord-Atlantică.

    Oficiali ai administraţiei Trump consideră că Rusia va accepta, într-un acord final, garanţii de securitate occidentale şi aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană.

    Cu toate acestea, preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, nu a dat miercuri niciun semn că ar fi renunţat la dorinţa de a pune practic capăt existenţei Ucrainei ca stat suveran.

    Adresându-se unor oficiali de rang înalt din domeniul apărării, la Moscova, Putin a declarat că Rusia nu va renunţa la misiunea sa de a „elibera pământurile sale istorice” şi a prezis că „porcii” europeni care susţin Kievul vor pierde, în cele din urmă, puterea.