Blog

  • Nicuşor Dan, despre Oana Gheorghiu: „Reacţia CSM e exagerată, nu voi semna urmărirea penală”

    Preşedintele Nicuşor Dan a comentat marţi dimineaţă scandalul declanşat de declaraţiile vicepremierului Oana Gheorghiu la adresa magistraţilor, calificându-le drept „nefericite”.

    Totodată, şeful statului a apreciat că reacţia Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), care a depus plângere penală împotriva acesteia, este „exagerată”.

    CSM a acuzat-o pe vicepremier de instigare la ură, discriminare şi violenţă, solicitând declanşarea urmăririi penale. Cererea urmează să ajungă la preşedinte pentru semnătură, însă Nicuşor Dan a transmis ferm că nu va aproba procedura.

    `Cred că declaraţia doamnei viceprim-ministru a fost nefericită, iar reacţia CSM a fost exagerată. Nu voi semna cererea de urmărire penală. Oana Gheorghiu trebuie să rămână în funcţie, nu e o greşeală aşa mare (…) Magistraţii au devenit un fel de vinovaţi de serviciu şi asta nu e normal”, a declarat preşedintele.

  • Dieta care influenţează ADN-ul: Ce alimente pot încetini semnificativ îmbătrânirea

    O echipă de cercetători din Italia a arătat că anumite substanţe din alimente precum ceaiul verde, broccoli, turmeric sau vinul roşu funcţionează ca nişte regulatori epigenetici. Aceştia pot modifica activitatea genelor, favorizând un proces de îmbătrânire mai lent şi oferind protecţie împotriva afecţiunilor cronice.

    Studiul, coordonat de profesori universitari, subliniază că factorii din mediul alimentar al unei persoane joacă un rol la fel de important pentru sănătate ca şi ADN-ul moştenit. Prin procese epigenetice, cum ar fi metilarea ADN-ului, compuşii activi din mâncare pot activa sau inhiba genele responsabile de inflamaţie, stresul oxidativ şi procesul de îmbătrânire. În esenţă, alimentaţia devine astfel un instrument prin care putem interveni direct asupra propriei noastre biologii.

    Anumite alimente s-au dovedit a fi esenţiale în acest proces. De exemplu, catechinele din ceaiul verde, sulforafanul din broccoli, curcumina din turmeric şi resveratrolul din vinul roşu au fost identificate drept nutrienţi cu rol epigenetic. Aceştia influenţează enzime cheie (precum metiltransferazele ADN sau DNMT) şi alte căi metabolice, reuşind să „recalibreze” modul în care genele se exprimă. Consecinţele practice sunt reducerea inflamaţiei cronice, consolidarea apărării la nivel celular şi un efect vizibil asupra încetinirii ritmului de îmbătrânire biologică.

    Deşi încă nu putem stabili cu exactitate dozele necesare pentru a activa genele benefice şi a le suprima pe cele dăunătoare, traiectoria este limpede: viitorul nutriţiei va fi profund personalizat, luând în calcul profilul genetic, microbiomul intestinal şi stilul de viaţă al fiecărui individ. Oamenii de ştiinţă speră ca aceste descoperiri să fie utile nu doar pentru menţinerea sănătăţii de zi cu zi, ci şi în contexte extreme, precum misiunile spaţiale sau mediile izolate, unde stresul metabolic poate accelera îmbătrânirea.

    Această abordare reprezintă mai mult decât o simplă dietă sau un regim alimentar nou; este o modificare fundamentală a modului în care înţelegem nutriţia. Fiecare masă devine o oportunitate de a ne influenţa în mod conştient activitatea genetică. Astfel, putem trece de la o alimentaţie concentrată exclusiv pe aspectul fizic la una inteligentă, concepută pentru a susţine optim funcţionarea organismului nostru, cu scopul de a trăi mai mult, mai bine şi mai sănătos.

     

  • Tesla a dezvăluit cifrele reale: Musk a avut parte de un sprijin mai redus în acest an decât în 2018

    Pachetul salarial aprobat săptămâna trecută i-ar putea aduce lui Elon Musk aproximativ 1 trilion de dolari în acţiuni ale companiei în următorul deceniu.

    Însă, aproximativ 66,9% din acţiunile înregistrate în vot au fost în favoarea pachetului, arată un document depus vineri, potrivit CNBC.

    Procentul nu include participaţiile deţinute de membrii consiliului de administraţie şi de directorii executivi ai Tesla. În 2018, când acţionarii au votat un plan similar, sprijinul a fost de 73%, potrivit unei analize realizate de firma de investiţii Columbia Threadneedle.

    Tesla a anunţat joi rezultate preliminare care arătau 75% sprijin. Însă această cifră includea şi votul lui Musk însuşi, care deţinea aproximativ 15% din acţiunile Tesla la momentul votării.

    Scăderea sprijinului vine după o perioadă dificilă pentru Tesla. Vânzările au scăzut în prima jumătate a anului. Retorica politică inflamatoră a lui Musk şi implicarea sa în administraţia Trump au afectat compania. Valoarea mărcii Tesla s-a deteriorat.

    Cu toate acestea, Andrew Droste, şeful departamentului de guvernanţă corporativă al Columbia Threadneedle, spune că votul arată „un sprijin larg pentru Elon în rândul acţionarilor Tesla”.

    Majoritatea investitorilor recunosc că Tesla şi Elon Musk sunt “indisolubil legaţi” şi nu au vrut să rişte plecarea sa.

    Membrii consiliului de administraţie au recomandat aprobarea planului prezentat în septembrie. Însă consultanţii de top Glass Lewis şi ISS au recomandat investitorilor să voteze împotriva.

    Pachetul constă în 12 tranşe de acţiuni care vor fi acordate dacă Tesla atinge anumite obiective în următorul deceniu. Prima tranşă va fi plătită dacă Tesla ajunge la o capitalizare de piaţă de 2 trilioane de dolari. Asta înseamnă cu aproximativ 500 de miliarde de dolari mai mult decât valoarea actuală.

    Musk ar putea încasa peste 50 de miliarde de dolari dacă atinge o serie de obiective mai uşoare, stabilite în noul plan de remunerare. Există şi o listă de „evenimente acoperite” care i-ar permite să câştige acţiunile fără a îndeplini obiectivele operaţionale necesare.

  • Un traficant de droguri graţiat de Trump a fost trimis înapoi la închisoare

    Jonathan Braun a fost condamnat la 27 de luni de închisoare. Bărbatul din Long Island fusese acuzat că a aruncat o perfuzie asupra unei asistente medicale de la spital şi a ameninţat-o cu moartea, a ţipat la un membru al sinagogii sale, a pipăit o bonă şi a evitat taxele de drum, potrivit AP.

    Vorbind într-o audiere la un tribunal federal din Brooklyn, la care au participat familia şi susţinătorii săi, Braun şi-a cerut scuze victimelor şi celor dragi, care, a recunoscut, au încercat să-i ofere ajutor pentru abuzul de substanţe şi problemele de sănătate mintală înainte ca acesta să scape de sub control.

    Braun i-a mulţumit, de asemenea, judecătorului care a dispus arestarea sa la începutul acestui an, spunând că ultimele şapte luni petrecute într-o închisoare federală din Brooklyn „mi-au salvat viaţa” ajutându-l să se trezească.

    Braun a fost condamnat la 10 ani de închisoare federală în 2019, după ce a pledat vinovat pentru acuzaţii legate de droguri. A ispăşit aproximativ un an după gratii înainte ca Trump să-i commute pedeapsa în ultimele zile ale primului său mandat, în ianuarie 2021. Braun a fost eliberat din închisoare, dar restul pedepsei a rămas intact, inclusiv obligaţia de a plăti o amendă şi de a evita necazurile.

    Procurorii federali au declarat la momentul respectiv că Braun fusese un membru de rang înalt al unui grup internaţional care a introdus ilegal peste 100.000 de kilograme (220.460 de livre) de marijuana din Canada în Statele Unite.

  • Netflix deschide primele sale parcuri tematice în Statele Unite

    Pentru „Netflix House”, care se deschide miercuri, gigantul american de streaming a ales unul dintre cele mai mari centre comerciale din ţară, în King of Prussia, o suburbie a oraşului Philadelphia (est), înainte de a se deschide în Dallas, Texas, pe 11 decembrie şi în Las Vegas, Nevada, în 2027, potrivit Le Figaro.

    Intrarea în spaţiul de aproape 10.000 m², decorat cu teme inspirate din cele mai faimoase producţii ale platformei ( Bridgerton, Stranger Things, Squid Game, K-Pop Demon Hunters etc.), este gratuită. Activităţile, care includ şi minigolf, un cinematograf, un restaurant şi un magazin de suveniruri, sunt contra cost.

    În ultimii ani, Netflix oferă acest tip de experienţă pentru o perioadă limitată (până în prezent, aproximativ patruzeci de activităţi în aproximativ 350 de oraşe). Însă, confruntaţi cu dificultatea de a găsi spaţii suficient de mari pentru a le găzdui, „a devenit clar că am avea mai multă flexibilitate dacă am avea o locaţie permanentă”, a explicat directoarea de marketing a companiei, Marian Lee, în timpul unei discuţii la masă rotundă cu presa, luni.

    Gigantul streamingului a optat pentru centrele comerciale din suburbiile Philadelphiei şi Dallasului, unde activităţile oferite se vor schimba periodic, pentru a le transforma în „o destinaţie cotidiană” pentru populaţia locală. Se aşteaptă ca turiştii să se adune pe principala arteră a oraşului Las Vegas, Strip, în termen de doi ani, cu un „program uşor diferit ”, axat pe experienţe excepţionale.

  • Ministrul Economiei a dispus anularea unor concursuri trucate, câteva! Dar sunt peste 1400 de companii de stat care organizează concursuri de selecţie în condiţiile intervenţiei politicului… Cum va gestiona AMEPIP lipsa de competenţă din conducerea companiilor de stat?

        De curând, Ministrul Economiei a avut o revelaţie, a descoperit faptul că unele concursuri pentru ocuparea unor funcţii de conducere în companiile de stat au fost trucate. Descoperirea ministrului este banală, sau, mai bine spus nu este nicio descoperire, întrucât toată lumea ştie ce se întâmplă cu aceste concursuri. Putem aprecia faptul că a avut curajul să recunoască această anomalie, şi, chiar mai mult, a dispus anularea acestor concursuri. Este salutară decizia ministrului, dar mecanismul este mult mai complicat şi foarte bine înrădăcinat.

         Adevărata problemă nu constă în  faptul că ”doar” câteva concursuri au fost trucate, ci că aproape toate concursurile(selecţiile) au fost trolate de politicieni pentru a-şi recompensa lipitori de afişe, amantele, neamurile şi alţi loialişti. Nu mai este niciun secret pentru nimeni faptul că actualele  consilii de administraţie sunt extensii ale partidelor politice. Virusarea managementului în companiile de stat, care au devenit adevărate hub-uri de incompetenţă, de către politicieni,  nu mai poate fi contestată de nimeni. Stau dovadă rezultatele economice lamentabile înregistrate de acestea, mai mult de jumătate au pierderi şi datorii la bugetul de stat.

          Între glumele bune care circulă în social-media sunt cele care aduc în atenţie ”corectitudinea” vulgatelor concursuri pentru ocuparea unor funcţii în companiile de stat. Concursurile sunt organizate/simulate la nivel de show bugetar, doar pentru imagine, iar câştigătorul este ştiut dinainte. Se numesc comisii, se susţin ”probe”(ghilimele obligatorii),  se trec punctaje, şi toate acestea doar pentru a da impresia unei legalităţi şi corectitudini. Participanţii care nu sunt din echipa care trebuie sunt un fel ”kamikaze”.

           În acest context au apărut cariere stupefiante, persoane cu un trecut şcolar jalnic au ocupat funcţii de conducere în companiile statului, după ce au trecut pe la câte un chioşc universitar specializat în tipărirea de diplome.

           O consecinţă gravă a acestor înscenări de concursuri este reprezentată de faptul că cei competenţi, ştiutori de carte, nu mai au curajul, pe bună dreptate, să se mai înscrie la aceste farse de tip stalinist. Foarte rar se mai bagă câte un ”fraier” la aceste concursuri, doar dacă face parte  din categoria celor care mai cred că barza aduce copii. Politicienii au dat la o parte competenţa şi bunul simţ din companiile de stat. Cei competenţi nu vor să mai fie perdanţi în faţa celor  care au sprijinul de la partid. Degeaba s-au străduit să înveţe, dacă nu s-au înscris în partidul care trebuie. Doar cei de la partide prind locuri pe tabloul principal.

           AMEPIP(Autoritatea pentru Monitorizarea şi Evaluarea Performanţelor Întreprinderilor Publice) este o instituţie înfiinţată de curând, cu scopul de a readuce un management performant, bazat pe competenţă, în întreprinderile publice.  Ea trebuie să gestioneze ciocnirea celor două paradigme: una a incompetenţei clientelare, adânc înfiptă în companiile de stat şi cealaltă a competenţei reale, care trebuie să o înlocuiască pe prima. AMEPIP trebuie să înlăture setările clientelare şi să instaleze un nou sistem de operare bazat pe competenţă. Trebuie să decreteze ”Ştiinţa de carte este Rege” în conducerile companiilor de stat. Este evident faptul că anticorpii din sistemul de stat  vor respinge competenţa, pe care o vor percepe ca pe un corp străin, ca pe o adiţie.

           Deşi avem un cadru legal privind guvernanţa corporativă, Ordonanţa nr.109 din 30 noiembrie 2011, treaba nu merge. Aceasta oferă cadrul legislativ pentru managementul unei companii de stat, în conformitate cu normele europene. Ordonanţa prevede criterii clare de selecţie, proceduri transparente pentru desfăşurarea selecţiei, toate acestea fiind eludate de factorul politic. Cei care se înscriu la aceste concursuri de selecţie trebuie să întocmească o ”declaraţie de intenţie”(Cap I, Art.2, pct. 7) ca răspuns la ”scrisoarea de aşteptare”(Cap I, Art.2, pct. 6) emisă de autoritatea publică tutelară. Am dubii mari că manichiuristele, magazionerii, şoferii şi top modelele  care au intrat prin consiliile de administraţie au avut habar de aceste documente. Nici expertul independent(Cap II, Secţiunea I, Art.5, pct.5) care trebuie să asiste comisia în procesul de selecţie nu a fost de mare folos, aplicarea în practică a acestei ordonanţe s-a făcut cu paşi împleticiţi, şi toate acestea numai din cauza implicării factorului politic. Apare, totuşi, o întrebare: cât de independent este expertul independent?

             Şi acum să ne imaginăm un scenariu, din păcate, utopic. Toate posturile de la stat se vor ocupa numai şi numai pe bază de competenţă. Mai rentează să faci politică în acest context?  Păi  funcţia de la stat este cea mai mare recompensă pentru cei care bat la porţile politicii. In lipsa acestor recompense politica va deveni o vocaţie şi ar fi dedicată exclusiv binelui societăţii. Iar lipitorii de afişe vor face această activitate fără a aştepta vreo sinecură. Şi consiliile de administraţie se vor transforma din colonii de diletantism managerial ale partidelor politice, în centre de excelenţă managerială.

             Pentru a face o schimbare disruptivă în managementul companiilor de stat ar trebui reluate toate concursurile care s-au desfăşurat până acum. Ar fi un reset general, urmat de un restart al întregului sistem. Probabil ”specialiştii de partid”, cei cu ”spatele asigurat”, care au băgat companiile în şanţ, vor fi şocaţi, dar, doar, în acest fel se poate îndrepta situaţia. Această mişcare radicală va urca din nou pe podium competenţa şi ştiinţa de carte. În acest fel oamenii competenţi vor avea curajul să candideze pentru funcţii de conducere în companiile de stat, iar partidele îşi vor pierde capacitatea de nominare.

              Dacă vrem ca firmele de stat să fie performante partidele trebuie să renunţe definitiv la cei pe care îi împingeau de la spate pentru a ocupa funcţii de conducere. În locul lor trebuie aduşi profesionişti, cunoscători ai domeniului unde vor  lucra. Abia atunci putem vorbi de o adevărată guvernanţă corporativă, şi nu de un clientelism de sorginte feudală. Este evident faptul că un rol important în această campanie îl va avea AMEPIP, care va trebui să genereze o schimbare disruptivă, poate chiar de nivel ”10 Sigma”.

     

     

     


     

     

  • Ce business are Lukoil în România, cât valorează staţiile şi care este impactul dacă ruşii nu găsesc un cumpărător?

     „Benzinăriile fac bani, perimetrul probabil ar reveni la stat, închiderea rafinăriei ar genera mai degrabă un impact social“  Potrivit anuarului ZF Top cele mai valoroase 100 de companii din România, ediţia de anul trecut, valoarea de piaţă a Lukoil România era de 395 mil. euro.

    Cele mai interesante active pe care ruşii de la Lukoil le au pe plan local în perspectiva unei preluări sunt cele 300 de benzinării. Rafinăria, cu o capacitate mică, 2,5 mili­oane de tone, fără ieşire la mare pentru o aprovizionare facilă, cu greu şi-ar găsi un cumpărător, mai ales în actualul context de piaţă. Închiderea ei ar provoca însă un impact social. Mai departe, perimetrul pe care ruşii de la Lukoil îl împart în Marea Neagră cu Romgaz cel mai propabil ar intra tot în administrarea statului în absenţa unui cumpărător.

    „Benzinăriile fac bani“, spun specialiştii din domeniul energetic. Multe dintre cele 300 de staţii sunt situate în oraşe, acolo unde azi este aproape imposibil de obţinut autorizaţii, motiv pentru care pot deveni apetisante pentru jucătorii care sunt deja în domeniu.

     OMV Petrom, MOL România şi Rompetrol nu au comentat până la închiderea ediţiei dacă analizează o astfel de preluare.

    “În cazul opririi unităţii, cel două rafinării care funcţionează, Petrobrazi şi Petromidia, alături de importuri, pot acoperi golul. Nu cred că putem vorbi de un impact la pompă”, mai spun oamenii din sector. Şi acum Petrotel este oprită pentru revizia tehnică, proces care este programat până pe 30 noiembrie.

    Pe plan local, de la nivel guvernamental, nu a fost înaintată o decizie clară privind activele Lukoil din România, dar în cazul unei tranzacţii, statul român poate interveni prin intermediul CEISD (n.r. – Comisia pentru examinarea investiţiilor străine directe). Aceeaşi comisie a blocat preluarea E.ON Energie România de către grupul maghiar MVM.

  • Ce spune despre anul 2026 Daniel Dines, fondatorul UiPath, cea mai de succes companie de IT pornită din România: Mi-ar plăcea ca 2026 să fie un an al accelerării digitalizării, atât în sectorul privat, dar mai ales în sectorul public, unde transformarea digitală are un impact direct asupra calităţii vieţii oamenilor

     „România are o şansă reală să recupereze decalajul dintre aşteptările cetăţenilor şi nivelul actual al digitalizării, dar şi dintre ceea ce alte state din regiune au reuşit deja să facă cu ajutorul automatizării şi al inteligenţei artificiale (AI)“.

    Anul 2026 ar putea fi un an în care digitalizarea să accele­reze în mediul privat, dar „mai ales în sectorul public“ pentru că „România are o şansă reală să recupereze decalajul dintre aşteptările cetăţenilor şi nivelul actual al digitalizării“, consideră Daniel Dines, fondator şi CEO al UiPath – cea mai de succes companie de IT pornită din România, care a raportat pentru 2024 pe plan local afaceri de 3,3 miliarde de lei şi un număr mediu de aproape 1.200 de angajaţi.

    „Mi-ar plăcea ca 2026 să fie un an al accelerării digitalizării atât în sectorul privat, dar mai ales în sectorul public, unde transformarea digitală are un impact direct asupra calităţii vieţii oamenilor. România are o şansă reală să recupereze decalajul dintre aşteptările cetăţenilor şi nivelul actual al digitalizării, dar şi dintre ceea ce alte state din regiune au reuşit deja să facă cu ajutorul automatizării şi al inteligenţei artificiale (AI)“, a declarat Daniel Dines pentru suplimentul aniversar ZF 27 de ani. El atenţionează că este nevoie de o schimbare de mentalitate pentru ca proiectele de digitalizare să aibă succes. „Digitalizarea nu este doar un proiect tehnologic, ci presupune o schimbare de mentalitate. Înseamnă să pui cetăţeanul în centru şi să construieşti în jurul acestuia procese simple, eficiente, transparente. România are competenţele şi resursele umane necesare – ceea ce trebuie să ne aducă împreună este o viziune comună şi curajul de a implementa tehnologiile viitorului la scară largă.“

    UiPath, care a pornit la drum ca o companie de outsourcing într-un aparta­ment din Bucureşti, a trecut la dezvoltarea de produse proprii acum 20 de ani, iar acum este listată la New York şi a devenit cea mai mare companie de IT locală după afacerile raportate la Ministerul Finanţelor – 3,3 miliarde de lei în 2024, faţă de 1,1 mi­lioane de lei în 2015.

    „2015 a fost anul în care am avut curajul să ne reinventăm complet – să trecem de la o firmă de outsourcing de software la o companie dedicată integral automatizării proceselor. Acea decizie a fost punctul de cotitură care a pus bazele a tot ceea ce a urmat. Am ales atunci să construim o platformă de tehnologie proprie, un produs care avea ambiţia de a schimba modul în care oamenii lucrează. A fost o alegere riscantă, dar şi una profund conştientă: am vrut să creăm valoare reală, nu doar să scriem cod pentru alţii”, menţionează Daniel Dines.

  • 100 Tineri manageri de top. Adrian-Bogdan Ghiţă, Rompetrol Rafinare

    Manager instalaţie azot oxigen/distribuţie reţele utilităţi, Rompetrol Rafinare

    39 de ani


    Adrian-Bogdan Ghiţă a parcurs un traseu profesional accelerat, trecând de la rolul de operator în reţele de utilităţi la manager al instalaţiei azot-oxigen, iar apoi şi al distribuţiei de reţele. A crescut odată cu responsabilităţile, învăţând din mers şi asumându-şi roluri-cheie în menţinerea eficienţei şi siguranţei proceselor tehnice. Este un lider orientat spre progres, care pune accent pe modernizare, adaptabilitate şi performanţă durabilă. Visul său pe termen lung este să contribuie la evoluţia domeniului, nu doar prin rezultate, ci şi prin mentalitate. Mizează pe echipă ca forţă esenţială în atingerea excelenţei.

     

    START CU IMPACT


    Ai dat-o în bară? Perfect. Povesteşte-ne.Care a fost cea mai mare greşeală din carieră şi lecţia pe care n-o vei uita niciodată?


    În domeniul în care activez, greşelile uneori sunt imposibil de reparat, tocmai de aceea nu îmi permit să fac greşeli majore. E un mediu în care trebuie să fii mereu cu un pas înainte, atent la detalii, la oameni şi la termenele limită. Au existat situaţii în care a trebuit să lucrăm contra timp, pentru că rolul nostru este să furnizăm utilităţi către instalaţiile de producţie. Fără noi, procesul tehnologic se poate sista, aşa că presiunea este mare.


    Greşeală vs. eşec: unde tragi linia? Şi ce înseamnă, de fapt, eşecul pentru tine?


    Şi eşecul este o parte esenţială a drumului către succes, pentru că este oportunitatea de a face mai bine. Nu este plăcut, dar fără eşec nu ajungi să te cunoşti şi să îţi construieşti rezilienţa.

     

    MOMENTE CARE CONTEAZĂ


    Care e reuşita de care eşti cel mai mândru? Un proiect, o decizie, o echipă?


    Echipa pe care am format-o de-a lungul timpului reprezintă un real sprijin în luarea celor mai bune decizii şi în găsirea soluţiilor optime pentru a face îmbunătăţiri continue, indiferent de provocările care apar. Cred că acest suport şi colaborarea sunt esenţiale pentru succesul nostru şi pentru a menţine un nivel ridicat de performanţă.


    Trei superputeri profesionale. Ce abilităţi sunt esenţiale pentru succesul în carieră?


    Creativitate, adaptabilitate şi viziunea pe termen lung. Cred că aceste trei „superputeri” se completează perfect şi mă ajută să fiu în echilibru, să iau decizii strategice şi să contribui activ la evoluţia domeniului în care lucrez.

     

    ECHILIBRU & INSPIRAŢIE


    Job + viaţă personală = echilibru? Cum reuşeşti să le păstrezi în armonie?


    Echilibrul vine din înţelegere, compatibilitate şi din felul în care ne susţinem unul pe celălalt. Faptul că în familie împărtăşim acelaşi domeniu ne apropie şi ne face să înţelegem mai profund provocările fiecăruia. Asta ne ajută să fim mereu pe aceeaşi lungime de undă, chiar şi atunci când nu suntem la muncă.


    Ce faci când nu lucrezi? Un hobby, o pasiune, o recomandare de carte?


    În timpul liber, îmi place să adun cât mai multe momente alături de familie. Suntem mereu activi şi ne bucurăm împreună de diverse activităţi care ne apropie şi ne încarcă sufleteşte.

  • Povestea unui cuplu de corporatişti ce a cumpărat „un castel uitat de lume” într-un sat din Covasna şi l-a transformat într-o destinaţie de lux cu peste 50.000 de oaspeţi. Cum arată astăzi proiectul? – FOTO

    Într-o zi friguroasă de iarnă, Lilla şi Atilla Rácz au vizitat un castel, descoperit într-o carte despre clădirile nobiliare din zonă, unde era prezentat cu menţiunea că „îşi aşteaptă soarta mai bună”. Cuibărit în Tălişoara, un sat din Covasna, conacul cu o istorie de 350 de ani era uitat de lume şi de vreme.

    A urmat o aventură curajoasă prin care cei doi au vrut să-şi valorifice experienţa acumulată în corporaţii pentru a creea un proiect propriu. Acum, Castel Daniel are o nouă viaţă, primeşte oaspeţi, oferă experienţe, fiind, el însuşi, o destinaţie.

    Castel Daniel nu este un hotel în sensul clasic. Este un loc cu suflet, un conac transilvănean restaurant cu grijă, care îmbină farmecul istoric cu ospitalitatea autentică, spune Lilla Rácz, antreprenoarea care împreună cu soţul său a cumpărat, restaurat şi dezvoltat castelul. „Oferim oaspeţilor noştri nu doar cazare şi masă, ci o experienţă: camere amenajate individual, fiecare cu povestea ei, o bucătărie locală reinterpretată, liniştea şi paşii domoli din Cellarium Slow Down Spa de care au nevoie pentru a se reconecta cu ei înşişi, şi desigur, servicii excepţionale într-un cadru istoric autentic.

    Pe lângă faptul că suntem o destinaţie autentică, cu un concept bazat pe experienţa oaspetelui, într-un spaţiu arhitectural şi istoric deosebit, ne mândrim în special cu feedbackul oaspeţilor în care, remarcă mereu calitatea serviciilor şi amabilitatea echipei noastre.”

    Povestea a început cu ani în urmă, din dorinţa celor doi soţi de a se apropia de meleagurile natale şi de a valorifica experienţa acumulată în corporaţii într-un proiect palpabil, care să păstreze şi să creeaze valori autentice, şi care i-a împins să căute o investiţie în domeniul ospitalităţii. „Aşa <ne-a găsit> castelul, într-o carte despre clădirile nobiliare din zonă, unde era prezentat cu menţiunea că <îşi aşteaptă soarta mai bună>”.

    Şi, spune antreprenoarea, a fost dragoste la prima vedere. Au mers într-o zi friguroasă de iarnă să viziteze clădirea, aflată într-o mică localitate – un colţ parcă uitat de lume, în care nu păşiseră niciodată până atunci, chiar dacă se afla la doar 50 km de oraşele lor natale. Şi deşi era frig, clădirea abandonată şi pe alocuri dărăpănată, nu le-a deloc fost greu să-şi imagineze cum ar putea readuce la viaţă poveştile ei seculare, şi să le ofere viitorilor oaspeţi experienţe cu adevărat memorabile.

    Cititi aici materialul integral