România este beneficiar net al fondurilor de la Uniunea Europeană, dar numai pe hârtie, pentru că se fac plăţi directe în agricultură. Dacă s-ar exclude aceste plăţi directe, România este contributor net la bugetul UE cu 2 mld euro pentru perioada 2007-2012. Astfel, în perioada 2007-2012 România a plătit către UE aproape 8 mld. euro (1% din PIB în fiecare an) şi a primit 10 mld. euro – din care 6 mld. euro pentru proiecte, adică aşa-numitele fonduri structurale şi pentru proiecte din agricultură, restul de 4 mld euro fiind plăţi directe. Dacă nu ar fi fost aceste plăţi directe care vin indiferent de eficienţa administraţiei şi capacitatea de a absorbi bani europeni, România ar fi fost în mod real înregistrată ca şi contributor la bugetul UE. România a luat de la Uniunea Europeană, după aderare, în jur de 12 mld. euro, fonduri de preaderare şi de postaderare. Această situaţie o face un beneficiar net al fondurilor UE, dar trebuie făcută precizarea că fondurile pentru agricultură saltă rata de absorbţie. În schimb, rata de absorbţie pe fondurile structurale şi de coeziune care au şi cea mai mare alocare (60% din totalul alocărilor de 33,5 mld. euro între 2007-2013) este la pământ – doar 12% absorbţie din alocările de aproape 20 de miliarde de euro pentru exerciţiul financiar multianual curent.
Blog
-
România este în mod real contributor net la bugetul UE cu 2 mld. euro
România este beneficiar net al fondurilor de la Uniunea Europeană, dar numai pe hârtie, pentru că se fac plăţi directe în agricultură. Dacă s-ar exclude aceste plăţi directe, România este contributor net la bugetul UE cu 2 mld euro pentru perioada 2007-2012. Astfel, în perioada 2007-2012 România a plătit către UE aproape 8 mld. euro (1% din PIB în fiecare an) şi a primit 10 mld. euro – din care 6 mld. euro pentru proiecte, adică aşa-numitele fonduri structurale şi pentru proiecte din agricultură, restul de 4 mld euro fiind plăţi directe. Dacă nu ar fi fost aceste plăţi directe care vin indiferent de eficienţa administraţiei şi capacitatea de a absorbi bani europeni, România ar fi fost în mod real înregistrată ca şi contributor la bugetul UE. România a luat de la Uniunea Europeană, după aderare, în jur de 12 mld. euro, fonduri de preaderare şi de postaderare. Această situaţie o face un beneficiar net al fondurilor UE, dar trebuie făcută precizarea că fondurile pentru agricultură saltă rata de absorbţie. În schimb, rata de absorbţie pe fondurile structurale şi de coeziune care au şi cea mai mare alocare (60% din totalul alocărilor de 33,5 mld. euro între 2007-2013) este la pământ – doar 12% absorbţie din alocările de aproape 20 de miliarde de euro pentru exerciţiul financiar multianual curent.
-
Maghiarii de la OTP intră pe nişa ratelor fără dobândă pe card: este singurul tip de card de credit care mai atrage clienţi
OTP Bank, o bancă de talie medie cu acţionariat maghiar, încearcă să stimuleze vânzările de carduri de credit oferind clienţilor facilitatea de a plăti cumpărăturile efectuate în magazine sau pe internet în mai multe rate lunare, fără dobândă. Tranzacţiile cu cardul de credit sunt împărţite automat în şase rate indiferent de locul în care au fost efectuate. “Cardul de credit cu plata în rate este singurul tip de card de credit care se vinde pe piaţa românească. Acest card nu are niciun fel de limitări în ceea ce priveşte locul unde se face tranzacţia; inclusiv cumpărăturile efectuate în străinătate sunt împărţite automat în şase rate lunare”, a declarat Adrian Chichiţă, directorul de carduri al OTP Bank. Modelul ratelor fără dobândă pe cardurile de credit a fost lansat pe piaţa locală în urmă cu mai mulţi ani de turcii de la Credit Europe şi Garanti Bank. Ulterior, pe această piaţă au intrat şi jucători mari ca BCR, Banca Transilvania sau Raiffeisen Bank. Majoritatea băncilor acceptă însă plata în rate doar a cumpărăturilor făcute la anumiţi comercianţi parteneri.
-
Maghiarii de la OTP intră pe nişa ratelor fără dobândă pe card: este singurul tip de card de credit care mai atrage clienţi
OTP Bank, o bancă de talie medie cu acţionariat maghiar, încearcă să stimuleze vânzările de carduri de credit oferind clienţilor facilitatea de a plăti cumpărăturile efectuate în magazine sau pe internet în mai multe rate lunare, fără dobândă. Tranzacţiile cu cardul de credit sunt împărţite automat în şase rate indiferent de locul în care au fost efectuate. “Cardul de credit cu plata în rate este singurul tip de card de credit care se vinde pe piaţa românească. Acest card nu are niciun fel de limitări în ceea ce priveşte locul unde se face tranzacţia; inclusiv cumpărăturile efectuate în străinătate sunt împărţite automat în şase rate lunare”, a declarat Adrian Chichiţă, directorul de carduri al OTP Bank. Modelul ratelor fără dobândă pe cardurile de credit a fost lansat pe piaţa locală în urmă cu mai mulţi ani de turcii de la Credit Europe şi Garanti Bank. Ulterior, pe această piaţă au intrat şi jucători mari ca BCR, Banca Transilvania sau Raiffeisen Bank. Majoritatea băncilor acceptă însă plata în rate doar a cumpărăturilor făcute la anumiţi comercianţi parteneri.
-
Franţa se loveşte de Germania în drumul spre creştere economică
Preşedintele Franţei François Hollande nu reuşeşte să convingă Germania că austeritatea nu-i va aduce Europei creştere economică, iar relaţiile dintre cele două mari puteri europene devin tot mai tensionate pe măsură ce interesele Parisului se lovesc de deciziile luate la Berlin. Tensiunile dintre Franţa şi Germania au fost cât se poate de evidente săptămâna trecută, când oficialii de la Berlin l-au refuzat pe Hollande când acesta a cerut stabilirea unui curs de schimb pe termen mediu pentru euro, acţiune care ar fi ajutat moneda europeană să se deprecieze până la un nivel la care exporturile Franţei ar redeveni competitive. Apoi, la trei zile după apelul făcut de preşedintele Franţei, cancelarul german Angela Merkel şi-a unit forţele cu premierul britanic David Cameron la summitul de la Bruxelles şi au obţinut prima reducere bugetară din istoria UE operată asupra bugetului din perioada 2014-2020. “Credeţi că acesta este bugetul pe care l-aş fi votat dacă ar fi fost după mine? Nu. Dar în UE nu suntem doar noi, sunt şi alţii implicaţi”, le-a spus resemnat Hollande reporterilor după terminarea negocierilor.
-
Franţa se loveşte de Germania în drumul spre creştere economică
Preşedintele Franţei François Hollande nu reuşeşte să convingă Germania că austeritatea nu-i va aduce Europei creştere economică, iar relaţiile dintre cele două mari puteri europene devin tot mai tensionate pe măsură ce interesele Parisului se lovesc de deciziile luate la Berlin. Tensiunile dintre Franţa şi Germania au fost cât se poate de evidente săptămâna trecută, când oficialii de la Berlin l-au refuzat pe Hollande când acesta a cerut stabilirea unui curs de schimb pe termen mediu pentru euro, acţiune care ar fi ajutat moneda europeană să se deprecieze până la un nivel la care exporturile Franţei ar redeveni competitive. Apoi, la trei zile după apelul făcut de preşedintele Franţei, cancelarul german Angela Merkel şi-a unit forţele cu premierul britanic David Cameron la summitul de la Bruxelles şi au obţinut prima reducere bugetară din istoria UE operată asupra bugetului din perioada 2014-2020. “Credeţi că acesta este bugetul pe care l-aş fi votat dacă ar fi fost după mine? Nu. Dar în UE nu suntem doar noi, sunt şi alţii implicaţi”, le-a spus resemnat Hollande reporterilor după terminarea negocierilor.
-
Benedict al XVI-lea, primul papă care demisionează în ultimele şase secole. Motivul: epuizarea
“Este nevoie de forţa fizică şi psihică, forţă care în ultimele luni s-a deteriorat, ceea ce m-a făcut să recunosc că nu mai am capacitatea necesară pentru a-mi îndeplini atribuţiile. Din acest motiv, şi în cunoştinţă de cauză privind gravitatea faptei, declar liber că renunţ la postul de episcop al Romei, succesorul Sfântului Petru”, a declarat Papa Benedict al XVI-lea, citat de agenţia Thomson Reuters. Cel mai recent papă care a demisionat este Gregory al XII-lea (1406-1415), care a recurs la această soluţie pentru a pune capăt Schismei Occidentale, sau Schisma Papală, o scindare în sânul Bisericii Catolice între anii 1378 şi 1417. Suveranul Pontif în vârstă de 85 de ani nu a demisionat din cauza “unor dificultăţi în papalitate”, iar decizia sa i-a luat prin surprindere chiar şi pe cei mai apropiaţi clerici ai săi, potrivit unui purtător de cuvânt al Vaticanului.
-
Benedict al XVI-lea, primul papă care demisionează în ultimele şase secole. Motivul: epuizarea
“Este nevoie de forţa fizică şi psihică, forţă care în ultimele luni s-a deteriorat, ceea ce m-a făcut să recunosc că nu mai am capacitatea necesară pentru a-mi îndeplini atribuţiile. Din acest motiv, şi în cunoştinţă de cauză privind gravitatea faptei, declar liber că renunţ la postul de episcop al Romei, succesorul Sfântului Petru”, a declarat Papa Benedict al XVI-lea, citat de agenţia Thomson Reuters. Cel mai recent papă care a demisionat este Gregory al XII-lea (1406-1415), care a recurs la această soluţie pentru a pune capăt Schismei Occidentale, sau Schisma Papală, o scindare în sânul Bisericii Catolice între anii 1378 şi 1417. Suveranul Pontif în vârstă de 85 de ani nu a demisionat din cauza “unor dificultăţi în papalitate”, iar decizia sa i-a luat prin surprindere chiar şi pe cei mai apropiaţi clerici ai săi, potrivit unui purtător de cuvânt al Vaticanului.
-
Dezvoltatorii vor livra mai multe birouri: în Bucureşti vor fi intrări importante de companii internaţionale
Suprafaţa de spaţii de birouri finalizate în acest an va fi cu mult superioară celei livrate pe piaţă anul trecut, însă pe piaţa de retail dezvoltatorii au în plan un număr mai mic de proiecte, potrivit firmei de consultanţă imobiliară Jones Lang LaSalle, care estimează scăderi de chirii în 2013 pe ambele segmente. Astfel, pe piaţa birourilor, în prezent oferta anului 2013 este estimată la 130.000-150.000 metri pătraţi, din care aproximativ 50.000 metri pătraţi sunt deja precontractaţi. “Cu toate că pentru anul 2014 foarte puţine proiecte sunt în construcţie, estimăm oferta între 70.000 şi 90.000 metri pătraţi. Ne aşteptăm ca activitatea de închiriere a anului 2013 să fie superioară anului 2012, cu importante intrări de companii internaţionale pe piaţa bucureşteană”, afirmă reprezentanţii Jones Lang LaSalle. Cu numai două clădiri de talie mică finalizate în ultimul trimestru al anului trecut, care însumează 4.800 metri pătraţi, oferta nouă de spaţii de birouri a anului 2012 s-a ridicat la doar 48.000 metri pătraţi. Suprafaţa de birouri finalizate anul trecut reprezintă 54% din stocul finalizat în 2011 şi doar 17% din birourile date în folosinţă în 2010.
-
Dezvoltatorii vor livra mai multe birouri: în Bucureşti vor fi intrări importante de companii internaţionale
Suprafaţa de spaţii de birouri finalizate în acest an va fi cu mult superioară celei livrate pe piaţă anul trecut, însă pe piaţa de retail dezvoltatorii au în plan un număr mai mic de proiecte, potrivit firmei de consultanţă imobiliară Jones Lang LaSalle, care estimează scăderi de chirii în 2013 pe ambele segmente. Astfel, pe piaţa birourilor, în prezent oferta anului 2013 este estimată la 130.000-150.000 metri pătraţi, din care aproximativ 50.000 metri pătraţi sunt deja precontractaţi. “Cu toate că pentru anul 2014 foarte puţine proiecte sunt în construcţie, estimăm oferta între 70.000 şi 90.000 metri pătraţi. Ne aşteptăm ca activitatea de închiriere a anului 2013 să fie superioară anului 2012, cu importante intrări de companii internaţionale pe piaţa bucureşteană”, afirmă reprezentanţii Jones Lang LaSalle. Cu numai două clădiri de talie mică finalizate în ultimul trimestru al anului trecut, care însumează 4.800 metri pătraţi, oferta nouă de spaţii de birouri a anului 2012 s-a ridicat la doar 48.000 metri pătraţi. Suprafaţa de birouri finalizate anul trecut reprezintă 54% din stocul finalizat în 2011 şi doar 17% din birourile date în folosinţă în 2010.