Banca Transilvania (TLV), cea mai mare bancă cu capital majoritar privat românesc, a raportat un profit net de 320,4 mil. lei (71,9 mil. euro), în creştere cu 40% faţă de 2011, dar conducerea băncii va propune ca profitul să fie reinvestit, astfel că cel mai probabil capitalul social va fi majorat, iar acţionarii băncii vor primi “acţiuni gratuite”.
Coreea de Nord a testat un dispozitiv nuclear
Coreea de Nord a detonat un dispozitiv nuclear joi, acesta fiind al treilea experiment din cadrul mai multor încercări de a construi arme de distrugere în masă, pe care America şi alte state le consideră o ameninţare majoră.
Benedict al XVI-lea, primul papă care demisionează în ultimele şase secole
Papa Benedict al XVI-lea va deveni primul papă care demisionează în ultimele şase secole, punând capăt unei cariere în care s-a axat mai mult pe reforme teologice interne şi mai puţin pe provocările cu care se confruntă Biserica Catolică la nivel mondial.
Noi probe ale autorităţilor fiscale britanice în investigaţiei unei companii de software
Autorităţile fiscale britanice au dezvăluit noi probe privind investigaţia asupra companiei de software Autonomy Corp., preluată de Hewlett Packard Co, pentru 11 miliarde şi acuzată ulterior de încălcarea legilor fiscale.
Banca elenă Piraeus Bank va investi prin intermediul diviziei imobiliare Piraeus Real Estate “câteva milioane de euro” pentru finalizarea unui proiect rezidenţial cu şase blocuri din Braşov, după ce dezvoltatorul iniţial al proiectului Seasons Residence, client al băncii, a intrat în faliment, iar activele au fost scoase la lichidare. Piraeus a cumpărat la sfârşitul anului trecut pentru circa 10 mil. euro activele firmei Gespi Investments şi şi-a asumat rolul de dezvoltator “în vederea recuperării unei părţi cât mai mari din împrumutul acordat dezvoltatorului aflat în incapacitate de a finaliza proiectul”. “Managementul proiectului a fost preluat integral de Piraeus Real Estate. Estimăm că lucrările la cele şase blocuri care alcătuiesc proiectul (…) vor demara la începutul trimestrului II al acestui an, având un termen estimat de finalizare de 14 luni”, au precizat pentru ZF reprezentanţii Piraeus Bank. În faţa avalanşei de insolvenţe şi falimente din domeniul imobiliar băncile au căutat diverse soluţii pentru reducerea pierderilor, astfel că în portofoliul lor au ajuns inclusiv centre comerciale de mari dimensiuni sau clădiri de birouri în Pipera.
Luna decembrie a fost cea mai slabă de anul trecut pentru schimburile comerciale externe, cu 5% sub anul trecut. Exporturile au revenit anul trecut în teritoriul negativ şi au scăzut cu 0,5%, în condiţiile contracţiei unor economii din zona euro, principalii partenerii comerciali ai României, deşi se estima o creştere de 7%. Declinul vine după ce în 2011 exporturile înregistrau un avans de 20%. Economia României este încă puternic dependentă de zona euro, ceea ce reprezintă o vulnerabilitate, dar se observă continuarea creşterii gradului de diversificare geografică, exporturile către ţările non-UE fiind în creştere anul trecut. Luna decembrie a fost cea mai slabă de anul trecut pentru schimburile comerciale externe, exporturile totalizând doar 3,1 mld. euro, cu 5% sub nivelul din 2011. Evoluţia a fost influenţată de exporturile intra-UE, care au scăzut cu 8,6%, în timp ce schimburile comerciale în afara Uniunii Europene au crescut cu 3%. Aceasta este prima scădere din ultimii trei ani. În 2010 şi 2011 exporturile au crescut cu 20-25% pe an.
Citiţi pe www.zf.ro editorialul lui Claudiu Doltu, “De unde poate veni creşterea economică?”
Luna decembrie a fost cea mai slabă de anul trecut pentru schimburile comerciale externe, cu 5% sub anul trecut. Exporturile au revenit anul trecut în teritoriul negativ şi au scăzut cu 0,5%, în condiţiile contracţiei unor economii din zona euro, principalii partenerii comerciali ai României, deşi se estima o creştere de 7%. Declinul vine după ce în 2011 exporturile înregistrau un avans de 20%. Economia României este încă puternic dependentă de zona euro, ceea ce reprezintă o vulnerabilitate, dar se observă continuarea creşterii gradului de diversificare geografică, exporturile către ţările non-UE fiind în creştere anul trecut. Luna decembrie a fost cea mai slabă de anul trecut pentru schimburile comerciale externe, exporturile totalizând doar 3,1 mld. euro, cu 5% sub nivelul din 2011. Evoluţia a fost influenţată de exporturile intra-UE, care au scăzut cu 8,6%, în timp ce schimburile comerciale în afara Uniunii Europene au crescut cu 3%. Aceasta este prima scădere din ultimii trei ani. În 2010 şi 2011 exporturile au crescut cu 20-25% pe an.
Citiţi pe www.zf.ro editorialul lui Claudiu Doltu, “De unde poate veni creşterea economică?”
Fondurile mutuale au atras de la investitori 235 mil. lei (53,6 mil. euro) în ianuarie, cea mai bună lună din ultimul an, semn că sentimentul investitorilor este pozitiv la început de 2013. Intrările nete de 235 mil. lei au ajutat fondurile mutuale să sară în premieră peste pragul de 9 mld. lei (2,07 mld.euro) în active nete. Cap de afiş au fost fondurile cu profil de risc conservator care au atras de la investitori o sumă netă de 227,1 mil. lei, cea mai mare parte din suma totală de 235 mil. lei a intrărilor nete raportate de industrie în ianuarie, potrivit statisticilor lunare emise de Asociaţia Administratorilor de Fonduri. Fondul BCR Obligaţiuni, administrat de Erste Asset Management, a atras cele mai mari intrări nete, respectiv 108 mil. lei luna trecută, sau jumătate din totalul raportat de industrie. În ultimele 12 luni, fondul a raportat un randament de 7,5%. “Scăderea dobânzilor bancare alături de diminuarea riscului politic au consolidat atractivitatea fondurilor de obligaţiuni şi au îndreptat investitorii spre acest tip de plasamente. Sunt perspective bune şi pentru următoarele luni”, a spus Dragoş Neacşu, preşedintele Erste Asset Management, liderul pieţei de fonduri mutuale cu active în gestiune de 3,9 mld. lei.
Fondurile mutuale au atras de la investitori 235 mil. lei (53,6 mil. euro) în ianuarie, cea mai bună lună din ultimul an, semn că sentimentul investitorilor este pozitiv la început de 2013. Intrările nete de 235 mil. lei au ajutat fondurile mutuale să sară în premieră peste pragul de 9 mld. lei (2,07 mld.euro) în active nete. Cap de afiş au fost fondurile cu profil de risc conservator care au atras de la investitori o sumă netă de 227,1 mil. lei, cea mai mare parte din suma totală de 235 mil. lei a intrărilor nete raportate de industrie în ianuarie, potrivit statisticilor lunare emise de Asociaţia Administratorilor de Fonduri. Fondul BCR Obligaţiuni, administrat de Erste Asset Management, a atras cele mai mari intrări nete, respectiv 108 mil. lei luna trecută, sau jumătate din totalul raportat de industrie. În ultimele 12 luni, fondul a raportat un randament de 7,5%. “Scăderea dobânzilor bancare alături de diminuarea riscului politic au consolidat atractivitatea fondurilor de obligaţiuni şi au îndreptat investitorii spre acest tip de plasamente. Sunt perspective bune şi pentru următoarele luni”, a spus Dragoş Neacşu, preşedintele Erste Asset Management, liderul pieţei de fonduri mutuale cu active în gestiune de 3,9 mld. lei.
Economia zonei euro a scăzut cu 0,4% în ultimul trimestru al anului trecut, potrivit mediei estimărilor mai multor analişti intervievaţi de agenţia Bloomberg. Declinul, cel mai accentuat de după primul trimestru din 2009 – când PIB-ul s-a prăbuşit cu aproape 4%, subliniază pagubele pe care le produce economiei criza datoriilor suverane. “Încă nu ştim cum vom ieşi din criză. Dacă am compara această criză cu un maraton, atunci am făcut deja două treimi din cursă. Dar ultima treime este întotdeauna cea mai grea”, a afirmat Wolfgang Franz, preşedintele echipei de consilieri economici a cancelarului german Angela Merkel, pentru publicaţia Welt am Sonntag. Acest punct de vedere contrastează drastic cu valul de optimism alimentat de Merkel, preşedintele BCE Mario Draghi şi preşedintele Franţei Francois Hollande care a înconjurat până acum zona euro. Merkel şi Hollande au asigurat chiar că zona euro a depăşit cea mai dificilă parte a crizei.
Economia zonei euro a scăzut cu 0,4% în ultimul trimestru al anului trecut, potrivit mediei estimărilor mai multor analişti intervievaţi de agenţia Bloomberg. Declinul, cel mai accentuat de după primul trimestru din 2009 – când PIB-ul s-a prăbuşit cu aproape 4%, subliniază pagubele pe care le produce economiei criza datoriilor suverane. “Încă nu ştim cum vom ieşi din criză. Dacă am compara această criză cu un maraton, atunci am făcut deja două treimi din cursă. Dar ultima treime este întotdeauna cea mai grea”, a afirmat Wolfgang Franz, preşedintele echipei de consilieri economici a cancelarului german Angela Merkel, pentru publicaţia Welt am Sonntag. Acest punct de vedere contrastează drastic cu valul de optimism alimentat de Merkel, preşedintele BCE Mario Draghi şi preşedintele Franţei Francois Hollande care a înconjurat până acum zona euro. Merkel şi Hollande au asigurat chiar că zona euro a depăşit cea mai dificilă parte a crizei.
“Până acum hotelul a fost ocupat aproape în întregime de turişti brazilieni, ruşi, dar nu numai. Rezervări de la români nu am avut până acum, dar cu siguranţă vom avea. Am fost în Bucureşti în scop de business şi voi reveni”, a spus Julien Strozyk, un reprezentant al hotelului de cinci stele La Sivoliere din Courchevel 1.850, care operează 35 de camere şi apartamente şi un centru spa. O cameră pentru două persoane se rezervă cu 890 de euro pe noapte, în timp ce un apartament pentru şase persoane se închiriază cu 4.430 de euro pe noapte, iar unul duplex cu patru camere (o capacitate de opt persoane) cu 6.740 de euro. Pentru clienţii cu bugete ridicate se pune la dispoziţie chiar şi un bucătar privat pentru 500 de euro. Mai mult, hotelul oferă şi spaţiu pentru câini şi chiar un meniu la alegere contra tarifului de 35 de euro.