BusinessMagazin

Blog

  • Cine este românca ce a decis să renunţe la un job sigur în străinătate pentru o idee aproape nebunească de antreprenoriat în ţara natală

    Un punct de inflexiune şi o dorinţă de a schimba macazul au condus-o pe Georgiana Ghiciuc la un business născut din pasiunea ei dintotdeauna – pantofii. Locuia în Berlin, astfel că o schimbare a fost şi revenirea în ţară. O decizie aproape nebunească, aşa că brandul pornit de la zero trebuia să reflecte asta.

    „După 14 ani de lucrat în servicii, m-am hotărât că ar fi frumos să schimb radical macazul şi să mă ocup de pasiunea mea dintotdeauna – pantofii. Pur şi simplu m-am întrebat ce aş face în viaţă dacă ar fi să aleg ceva ce mă pasionează cu adevărat şi am ajuns la ideea de pantofi cu toc”, povesteşte Georgiana, fondatoarea MAD Shoes. Aşa că a lăsat Germania pentru România şi a găsit aici un furnizor local care lucrează pantofii manual.

    Sunt pantofi din satin, cu accesorii lucrate de artişti români şi internaţionali, ceea ce face ca fiecare model să fie unic. Micile detalii sunt din sticlă sau porţelan, iar în plan sunt şi unele din metal pentru colecţiile viitoare. Uşor nu a fost până acum, pentru că provocările sunt multiple. Simplul fapt că atunci când a pornit, în toamna anului 2023, nu cunoştea mai deloc domeniul în care a intrat a fost un obstacol serios. Dar Georgiana învaţă permanent despre ce înseamnă producţia de pantofi şi îşi formează deja ochiul astfel încât să recunoască din prima un pantof lucrat excelent. Şi marketingul este o provocare. „Oricine poate produce pantofi, dar dificultatea majoră este să-i vinzi. Poziţionarea şi definirea unei pieţe exacte e problema cu care se luptă cele mai multe branduri. Şi, deşi suntem experţi în marketing B2B, marketingul direct către consumator e cu totul altă poveste. Mărturisesc că poziţionarea acestui gen de produs într-o piaţă ultracompetitivă nu e deloc uşoară.”

    Experienţa Georgianei Ghiciuc este în comunicare şi marketing digital, având în spate un master de profil în Franţa, pe lângă un doctorat în comunicare politică. În 2014, a fondat o mică agenţie de marketing digital şi employer branding – Beaglecat, iar în Germania a lucrat în calitate de consultant în marketing şi cultură organizaţională. Aşadar, nici cunoştinţele, nici experienţa în promovare nu-i lipsesc. A mai adăugat o investiţie estimată la peste 30.000 de euro în ultima jumătate de an şi a ajuns cu MAD Shoes în punctul în care munceşte la consolidarea brandului pe o piaţă deja aglomerată. „Suntem implicate eu şi colega mea din agenţia de marketing şi lucrăm cu o serie de colaboratori. Partea de producţie am externalizat-o către fabrica din Bucureşti. Noi gândim numai designul şi ţinem legătura cu furnizorii.”

    MAD Shoes este pentru femeile cărora leplac brandurile de lux, dar care vor să se diferenţieze în noianul de opţiuni pe care le oferă piaţa. Nu sunt neapărat obsedate de modă, dar adoptă uneori ţinute mai îndrăzneţe. Sunt femei pasionate de artă şi care ţin la sustenabilitate când vine vorba de brandurile de modă pe care le poartă. „De aceea pantofii noştri, în ediţie limitată, lucraţi cu artişti naţionali şi internaţionali, pot fi purtaţi şi de femeile din zona corporate, şi de cele care îşi doresc să faca din modă un statement.” Producţia unei perechi de pantofi MAD Shoes costă în medie 100 de euro, sumă la care se adaugă costurile cu care vin accesoriile, ambalajul şi toată munca de marketing. Ce îşi doreşte Georgiana Ghiciuc mai departe? „Ne dorim ca anul acesta să ajungem la piaţa noastră ţintă în măsură cât mai mare – femeile din Europa de Vest. Şi să punctăm mai clar viziunea brandului: aceea de a aduce împreună măiestria pantofilor handmade şi creativitatea artiştilor plastici.”   

     

    „Oricine poate produce pantofi, dar dificultatea majoră este să-i vinzi. Poziţionarea şi definirea unei pieţe exacte e problema cu care se luptă cele mai multe branduri.“ – Georgiana Ghiciuc, fondatoare MAD Shoes

    Producţia unei perechi de pantofi MAD Shoes costă în medie 100 de euro, sumă la care se adaugă costurile cu care vin accesoriile, ambalajul şi toată munca de marketing.

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Le Chat Gourmand – cofetărie (Bucureşti)

    Fondatoare: Andra Safta

    Prezenţă: în zona de nord a Capitalei

    Saint Roastery – cafenea de specialitate (Bucureşti)

    Fondatori: Simona şi Ionuţ Croitoru

    Investiţie iniţială: 150.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2023: 650.000 de euro

    Prezenţă: în zona Victoriei din Bucureşti

    Luna Rock – glamping (judeţul Vâlcea)

    Fondator: Marius Dumitran

    Investiţie: 50.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2023: 13.000 de euro

    Prezenţă: Brezoi, jud. Vâlcea

    ProMold Sib – fabrică de piese metalice de precizie (Sibiu)

    Fondator: Sergiu Opriş

    Investiţie iniţială: peste 100.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2023: 300.000 de euro

    Prezenţă: naţională şi internaţională

    Atelier Răpeanu – atelier de obiecte din lemn masiv (Bucureşti)

    Fondator: Dragoş Răpeanu

    Investiţie iniţială: 1.500-2.000 de euro

    Prezenţă: online

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Cea mai mare economie a Europei moare încet: Dezastru demografic după ce natalitatea s-a prăbuşit la cel mai scăzut nivel din ultimul deceniu

    Naşterile din Germania au ajuns anul trecut la cel mai scăzut nivel din ultimul deceniu, în timp ce numărul căsătoriilor a scăzut, de asemenea, brusc, aproape de minimele record de după război, agravând provocările demografice cu care se confruntă cea mai mare economie europeană, scrie Financial Times.

    Numărul celor copiilor născuţi în Germania anul trecut a coborât cu 6,2% faţă de anul precedent, ajungând la cel mai scăzut nivel înregistrat din 2013, potrivit cifrelor publicate joi de biroul federal de statistică.

    Dificultatea abordării problemei îmbătrânirii populaţiei din Germania a fost subliniată de o scădere de 7,6% a numărului de căsătorii înregistrate în ţară, număr care a coborât la cel mai scăzut nivel contabilizat de la începutul datelor, în 1950 – excluzând anul 2021, când blocajele cauzate de pandemie au dus la amânarea sau anularea mai multor nunţi.

  • Cele mai inovatoare companii din România în 2023. Şcoala de agrilideri – Agro Consulting Group (ACC)

    Agro Consulting Club este rezultatul parteneriatului dintre Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară (USAMV) din Cluj-Napoca şi Grupul Hodler, acţionar al Poultry Investment SA. Obiectivul principal al Clubului de Consultanţă în Agricultură ACC este de a contribui la dezvoltarea profesională a studenţilor din cadrul USAMV Cluj-Napoca, dincolo de educaţia universitară. ACC – Agro Consulting Club oferă membrilor săi posibilitatea de a aplica în practică cunoştinţele dobândite pe băncile universităţii.

     

    Descrierea inovaţiei:

    Agro Consulting Club (ACC) a fost înfiinţat în Cluj-Napoca şi este rezultatul parteneriatului strategic între USAMV Cluj-Napoca şi grupul de companii, care deţine şi pachetul majoritar în compania Poultry Investment SA. Acest club este susţinut de Poultry, dar şi de alte companii din grup şi din afara grupului, scopul lui fiind unul foarte practic şi extrem de necesar pe piaţă. Clubul oferă studenţilor înrolaţi, posibilitatea de a face stagii de practică la companii renumite din ţară şi străinătate, totodată vizite la fabrici, amplasamente şi unităţi de producţie. Studenţii din cadrul USAMV au  posibilitatea, după un proces de admitere, să devină membri ai clubului. Nevoia la care răspunde acest club este cea de a oferi posibilitatea studenţilor să cunoască companii, fluxuri, metode şi procese de lucru în detaliu.

    Elementul de noutate:

    Clubul de Consultanţă în Agricultură este rezultatul colaborării strânse între mediul academic şi mediul privat, din acest motiv este mult mai mult decât un program simplu de practică. Membrii clubului au posibilitatea de a participa în şedinţe de shadowing, pot petrece o zi sau chiar câteva zile în umbra unui manager de top din ţară sau din străinătate. Asta înseamnă că participă la fiecare sedinţă,  fiecare întâlnire şi au posibilitatea de a vedea şi învăţa cum îşi organizează un manager de top ziua de lucru. Anterior, în parteneriat cu universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, au înfiinţat şi Clubul de Consultanţă în Afaceri – GTK. Ambele cluburi pregătesc studenţii pentru a face faţă cu brio provocărilor din piaţa muncii, prin studii de caz, stagii de practică, shadowing, vizite de lucru. Studenţii astfel pregătiţi au posibilităţi mult mai mari de angajare şi de promovare în cadrul companiilor.

    Efectele inovaţiei:

    Efectele cele mai vizibile se văd deja în băncile facultăţii, unde studenţii care au avut posibilitatea de a vedea şi testa cele învăţate pe teren au deja o opinie şi perspectivă mult mai dezvoltată. În al doilea rând acest efect se simte şi în piaţa muncii, unde acesti studenţi, viitori angajaţi ai companiilor de profil din ţară vor intra mult mai pregătiţi, cunoscând deja multe companii, fluxuri şi procese de lucru, la multe din aceste companii efectuând deja stagii de practică şi de shadowing.

  • Cele mai inovatoare companii din România în 2023. Superpreţ: sistemul automatizat de evidenţiere a celor mai bune preţuri

    Eticheta Super Preţ este un instrument prin care clienţii sunt informaţi că produsul afişat are cel mai bun preţ din online. Această etichetă este acordată pe baza unui algoritm automatizat care compară, la fiecare 15 minute, preţurile disponibile în piaţă pentru fiecare din peste 700.000 de produse.

     

    Descrierea inovaţiei:

    Lansat în martie 2023, Super Preţ poate fi regăsit la peste 700.000 de produse din toate grupele de nevoi din oferta eMAG şi a sellerilor din marketplace. Acesta atestă faptul că produsul are cel mai mic preţ, prin comparaţie cu preţurile practicate de alţi retaileri la un anumit moment. Această inovaţie este posibilă datorită unui algoritm automat de comparare a preţurilor, care a fost dezvoltat ca parte a unui plan amplu de investiţii pe trei ani în tehnologie dezvoltată de eMAG în România, care se ridică la  447 de milioane de lei.

    Eticheta Super Preţ a fost dezvoltată pentru a veni în întâmpinarea clienţilor într-o perioadă în care inflaţia şi costurile mari au pus presiune pe bugetele oamenilor, care au devenit din ce în ce mai atenţi la felul în care îşi gestionează cheltuielile. În egală măsură, Super Preţ simplifică experienţa de cumpărare a clienţilor la fiecare sesiune de cumpărături.

     

    Elementul de noutate:

    Super Preţ este un instrument inovator, care le oferă clienţilor garanţia celui mai bun preţ, fără să mai fie nevoie ca ei să caute în mai multe magazine  şi să  piardă timp comparând oferte. Datorită lui, experienţa de cumpărare este mai simplă şi mai bună.

     

    Efectele inovaţiei:

    De la lansarea acestui instrument şi până în prezent, peste 30% dintre comenzi au fost plasate pentru produsele care aveau eticheta Super Preţ. Gradul de utilizare crescut reflectă utilitatea lui în vieţile clienţilor noştri şi confirmă că dezvoltările din spate şi tehnologia pe care o folosim le oferă o experienţă bună de shopping, care îi ajută să economisească şi timp şi bani.

  • Afaceri de la Zero. O familie din Constanţa a pariat pe o afacere inedită: paie de băut din tulpini din grâu. „Vrem să intrăm cu produsele în HoReCa“

    ♦ Investiţia în dezvoltarea acestei afaceri s-a ridicat la 50.000 de euro ♦ Pentru a realiza produsul finit, echipa Pai din Pai recoltează tulpinile de grâu, le taie manual, apoi le sterilizează şi le ambalează.

    Pentru Andreea Chiţu pandemia a coincis cu întoarcerea în ţară după o perioadă petrecută în Franţa, iar revenirea pe plaiuri mioritice a venit la pachet şi cu căutarea unui nou drum în carieră.

    Observând o filmare cu un fermier din Franţa care producea la scară mică paie de băut din secară s-a gândit să creeze un business similar. Aşa a apărut Pai din Pai, un start-up în domeniul paielor de băut din tulpini de grâu. „Voiam să fructific experienţa mea din Franţa şi atunci am hotărât împreună cu vărul meu să aducem şi în România această soluţie inovatoare”, a povestit Andreea Chiţu în cadrul emisiunii Afaceri de la Zero.

    Practic, din 2021 utilizarea paielor de băut din plastic de unică folosinţă este interzisă, iar pe acest teren Andreea Chiţu şi familia ei extinsă au pus bazele unei afaceri mai puţin obişnuite în România. Parteneri în acest business sunt şi Alexandra Ivana şi tatăl ei, acesta din urmă activând în agricultură de 20 de ani şi lucrând în prezent 80 de hectare de teren.

    „Paiele noastre sunt 100% naturale şi biodegradabile, având un impact neutru atât asupra mediului, cât şi asupra sănătăţii, pentru că acestea nu sunt tratate chimic. Şi o altă caracteristică foarte importantă a paielor biodegradabile este faptul că acestea sunt foarte rezistente, se pot folosi atât la  băuturi foarte calde, cât şi la băuturi foarte reci şi nu alterează gustul băuturii”, a punctat Alexandra Ivana, studentă la facultatea de marketing şi omul responsabil de promovare în echipa Pai din Pai, formată din şase oameni.

    Ea menţionează că pentru realizarea paielor nu este necesar un anumit tip de grâu, ci se recoltează spicul separat, iar tulpina trebuie să rămână întreagă. „Apoi această tulpină este strânsă în snopi, este culeasă cu braţele de pe câmp, este tăiată manual, cu foarfeca spălată, sterilizată, ulterior pusă în ambalaje de hârtie reciclabile, fără lipici, fără adezivi, cu cutii cu autoformare, tocmai pentru a avea un impact neutru pentru paiele de băut”.

    Pai din Pai s-a lansat recent la un festival dedicat cafelei din Bucureşti, iar Andreea Chiţu spune că părerile au fost atât pro, cât şi contra. „Au fost oameni de dreptul entuziasmaţi de această idee, pentru că este un pai rezistent în băuturile calde şi rezistent în băuturile reci şi nu alterează gustul. Au fost oamenii ce ne-au şocat cu reacţia lor, au spus dacă se putea asta, de ce nu s-a făcut până acum, dar ţin să le precizez că în Bucureştiul anilor 70 în restaurante era folosit paiul de grâu. Ideea nu este atât de inovatoare, pur şi simplu căutăm să ne întoarcem drumul la origini, aşa cum trăiam odată în mod natural”, a menţionat ea.

    Andreea Chiţu subliniază că la acest proiect a lucrat mai bine de un an şi în prezent nu mai există alt producător de astfel de paie. „În luna februarie am dat drumul magazinului nostru online şi în luna martie am intrat pe platforma eMag pentru că ne-am dorit să intrăm în legătură directă cu consumatorul final. Considerăm că el va crea şi va dicta piaţa şi trebuie să ştie care această opţiune în România a unui produs natural produs în România”. Mai departe, ţinta este listarea produselor în restaurante şi baruri.

    „În momentul de faţă, mai potrivit ni se pare să intrăm în HoReca. Asta ne va permite să creştem organic cu firma noastră. Pe de altă parte, legea AGEC întârzie să se pună în aplicare în România. Ea există, dar nu se aplică încă interzicea operatorilor economici folosirea paielor de plastic pentru unică folosinţă. Considerăm că Horeca nu are astăzi o soluţie viabilă pentru clienţi şi atunci ne dorim să ajungem la tot ce înseamnă restaurante, cafenele, baruri, festivaluri”.

     În dezvoltarea Pai din Pai, antreprenorii au investit 50.000 de euro. Spaţiul în care funcţionează unitatea Pai din Pai se află în judeţul Constanţa, aproape de graniţa cu Bulgaria.

    „A fost necesară renovarea unui spaţiu de depozitare şi transformarea în spaţiul de producţie. Cum spuneam, chiar dacă suntem o producţie artizanală, trebuie să respectăm nişte norme în vigoare şi să ne adresăm cu un produs curat consumatorului final”.  Mai departe, antreprenorii şi-au propus să crească organic, să fie prezenţi la cât mai multe festivaluri şi în cât mai multe locaţii HoReCa, în special de pe litoral.

    „Vrem să ne lansăm cele două produse- paiele din orz şi paiele de secară, pentru că avem deja feedback-ul de pe piaţă, a fost testat acest produs şi mulţi clienţi îşi doresc să-l folosească”, a menţionat Andreea Chiţu.

    Alexandra Ivana şi Andreea Chiţu, fondatoare, Pai din Pai: Mai potrivit ni se pare să intrăm în Horeca. Asta ne va permite să creştem organic cu firma noastră. Pe de altă parte, legea AGEC întârzie să se pună în aplicare în România. Ea există, dar nu aplică încă interzicerea operatorilor economici folosirea paielor de plastic pentru unică folosinţă.

    ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul Afaceri de la zero, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. 

    ⇒ Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    ⇒ În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

  • Reţeaua de mobilitate Autonom Services a închis anul 2023 cu venituri totale de 729 mil. lei şi un profit net de 30 mil. lei

    Autonom Services, cea mai extinsă reţea de mobilitate din România, controlată de fraţii Marius şi Dan Ştefan şi cu obligaţiuni listate la Bursa de Valori Bucureşti, a închis anul 2023 cu venituri totale de 728,9 milioane lei, în urcare cu 13% faţă de 2022 şi un profit net de 30 de milioane de lei, în scădere cu 48% faţă de anul precedent. „2023 a fost un nou an de creştere pentru Autonom, fiind al 17-lea an consecutiv de creştere cu două cifre, însă, cu siguranţă, nu a fost un an simplu.

    După anul 2022, un an excepţional pentru compania noastră, anul 2023 a fost un an bun, cu creşteri de venituri pe toate liniile principale de activitate, însă marcat de inflaţie galopantă şi de creşteri semnificative ale costurilor financiare aferente dobânzilor”, scriu cei doi fondatori într-o scrisoare. Divizia de Leasing Operaţional şi-a continuat evoluţia pozitivă, realizând o creştere de 29% în 2023, faţă de finalul lui 2022, înregistrând venituri de 378,9 milioane lei.

    Autonom Rent-a-Car, divizia de închirieri pe termen scurt şi mediu, a avut parte, de asemenea, de un an cu rezultate în creştere. Veniturile diviziei au crescut cu 15% în 2023 şi au ajuns la 120,7 milioane lei. Divizia de vânzări maşini Autonom AutoRulate a înregistrat venituri totale din vânzare de 160,5 mil. lei, în creştere cu 33% faţă de 2022. Dintre principalele activităţi, anul trecut agenţia americană de rating Fitch a revizuit perspectiva companiei din Stabilă în Pozitivă.

    Tot în 2023, Autonom a comandat o flotă de 200 de maşini electrice Tesla şi a inaugurat un nou sediu în Piatra Neamţ, clădire certificate BREEAM cu un punctaj „outstanding”, fiind în top 10 corpuri de clădiri de birouri din România. Totodată, Autonom a lansat anul trecut brandul Blue, o nouă companie de ridesharing. Autonom are obligaţiuni listate la BVB sub simbolurile AUT26E şi AUT24E.

     

  • Maxime istorice pe Banca Transilvania şi OMV Petrom, după creşteri de 2,6% şi 2,5% în şedinţa de joi

    Bursa de la Bucureşti a înregistrat o creştere de 1,1% în şedinţa de tranzacţionare de joi, dinamică reflectată de indicele principal BET şi determinată în principal de avansul acţiunilor Purcari Wineries (4%), Banca Transilvania (2,6%) şi OMV Petrom (2,5%), arată datele agregate de ZF de la BVB.

    Cele două din urmă au marcat de altfel noi maxime istorice. Acţiunile Băncii Transilvania (simbol bursier TLV) au ajuns la un preţ de 29,15 lei pe unitate, cea mai ridicată valoare din 29 aprilie încoace, în timp ce OMV Petrom (simbol bursier SNP) au crescut la 0,7075 lei pe acţiune, de asemenea cel mai ridicat nivel din 29 aprilie.

    Banca Transilvania urmează să publice raportul financiar aferent primelor trei luni din 2024 în data de 10 mai, în timp ce Petrom a anunţat deja rezultatele la T1/2024 pe 30 aprilie. Cea mai mare companie petrolieră din România a raportat pentru primul trimestru un profit net de 1,4 mld. lei, în scădere cu 6% faţă de aceeaşi perioadă din 2023 şi afaceri de 8,5 mld. lei, cu 10% mai mici.

    Lichiditatea totală s-a ridicat la 32,9 mil. lei în şedinţa din 2 mai, cele mai tranzacţionate acţiuni fiind Banca Transilvania (8,5 mil. lei), Hidroelectrica (3,9 mil. lei) şi OMV Petrom (3,5 mil. lei). Indicele principal BET înregistrează un avans de 12,3% de la începutul acestui an, arată datele BVB.

  • Situaţie de urgenţă la Slănic. Autorităţile din Prahova vor să facă noi evacuări ale populaţiei

    Autorităţile din Prahova vor să facă noi evacuări ale locuitorilor din oraşul Slănic. Este vorba despre locuitorii care se află în zona din apropierea craterului apărut în oraş. Autorităţile vor emite avertisment RO Alert.

    Măsura privind evacuarea a fost anunţată pe site-ul Prefecturii Prahova.

    „Prefectul judeţului, domnul Emil Drăgănescu, aflându-se la faţa locului în urma surpării de teren din Slănic, informează cetăţenii oraşului Slănic faptul că, datorită ultimelor date primite şi a informaţiilor preliminare, se impun măsuri suplimentare de evacuare în zona adiacentă craterului”, a anunţat Prefectura Prahova.

    În curând se va emite un mesaj RO Alert pentru zona afectată, mai anunţă Prefectura.

    „De asemena, prefectului judeţului Prahova, roagă cetăţenii oraşului Slănic să-şi păstreze calmul, să colaboreze cu instituţiile statului şi să aibă încredere în autorităţi”, scrie în mesajul publicat pe portalul Prefecturii.

    Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă a confirmat informaţia şi a anunţat că o încă echipă din cadrul IGSU se va deplasa în localitatea Slănic, pentru a efectua o nouă analiză.

    „Urmare a situaţiei actuale regăsite la nivelul localităţii Slănic, coroborat cu ultimele decizii adoptate în urma şedinţei extraordinare a Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă a dispus extinderea perimetrului de siguranţă prin evacuarea comunităţilor din proximitatea zonei afectate. În acest sens, prin grija Instituţiei Prefectului şi a Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Prahova, acţiunea de evacuare a populaţiei, în scopul eliminării oricărui pericol în ceea ce priveşte siguranţa acestora se va realiza în cel mai scurt timp. Totodată, din dispoziţia secretarului de stat, şeful DSU, dr. Raed Arafat, o nouă echipă din cadrul IGSU se va deplasa în localitatea Slănic, care alături de specialişti în domeniul construcţiilor şi mineri vor efectua o nouă recunoaştere şi analiză a situaţiei la faţa locului”, a precizat Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă.

  • Ce acţiuni au tranzacţionat în martie fondurile de pensii private Pilon II la Bursa de Valori Bucureşti: NN Pensii a cumpărat Electrica, Metropolitan a dat Banca Transilvania şi Petrom, dar cea mai căutată acţiune a fost Romgaz cu 77 mil. lei

    Aripi, AZT Viitorul Tău, BCR Pensii, Metropolitan Life Pensii Private şi NN Pensii au fost fondurile de pensii private Pilon II care în luna martie au avut activitate la Bursa de Valori Bucureşti, atât în sensul cumpărarii de acţiuni, cât şi pe partea de vânzarea, cea din urmă intervenind mai degrabă pe fondul atingerii limitei de 5% din activ, arată datele agregate de ZF.

    Astfel, pe partea de achiziţii, fondurile menţionate mai sus au cumpărat acţiuni de 198 mil. lei la companii precum BRD Soc Gen, Electrica, Hidroelectrica, Romgaz. De altfel în cazul Romgaz se înregistrează cele mai mari cumpărări de acţiuni, de 77 mil. lei, din partea Aripi (155.000 de acţiuni), AZT Viitorul Tău (698.000 de acţiuni), BCR Pensii (70.000), Metropolitan Life (530.039 acţiuni). La polul opus, vânzări a avut în special Metropolitan Life – la Banca Transilvania şi la OMV Petrom – în contextul în care deţinerile se apropie de pragul de 5% din activul fondului.

    “În timp ce investiţiile în Hidroelectrica depăşesc limita de 5% din activul unui fond la mai mult de jumătate din fondurile de pensii private Pilon 2 pentru ca legislaţia permite investirea până la 10% în societăţi în care statul deţine peste 50% din emitent, companiile private nu beneficiază de acelaşi tratament preferenţial. Ca urmare în martie mai multe fonduri de pensii s-au văzut nevoite să vândă Banca Transilvania şi OMV Petrom ca urmare a creşterii preţului acţiunilor acestor emitenţi, ceea ce a condus la depăşirea limitei de 5%. Deci aceste vânzări nu trebuie văzute ca un semn ca fondurile de pensii nu mai vor să investească în aceşti emitenţi, ci doar ca o recalibrare a portofoliului pentru încadrarea în prevederile legale”, spune George Moţ, administrator al platformei desprepensiiprivate.ro.

    Mai jos, tranzacţiile fiecărui fond Pilon 2 în martie:

    Aripi

    Fondul de pensii Aripi, administrat de Generali, a cumpărat în martie 155.000 de acţiuni Romgaz (echivalentul unor tranzacţii de 8,2 mil. lei la un preţ mediu pe acţiune de 52,65 lei).

    AZT Viitorul Tău

    Fondul a cumpărat aproape 600.000 de acţiuni TLV în martie, 624.000 de acţiuni BRD şi aproape 700.000 de acţiuni SNG.

    BCR Pensii

    La Bursa de Valori Bucureşti BCR Pensii a vândut 125.000 de acţiuni Alro Slatina, 222.000 de acţiuni TLV şi 394.000 de acţiuni FP, şi în schimb a cumpărat 70.000 de acţiuni SNG.

    Metropolitan Life

    Acest fond a fost cel mai activ în martie ca număr de tranzacţii. Administratorul a vândut 1,5 milioane de acţiuni TLV şi alte 44 mil. de acţiuni Petrom. În schimb a cumpărat BRD, MedLife, One United Properties, Romgaz şi TTS.

    NN Pensii

    Cel mai mare fond Pilon II din România a cumpărat 2,5 milioane de acţiuni Electrica pentru 33 mil. lei.

     

     

     ​

     

  • Coca-Cola primeşte o nouă lovitură pe piaţa locală: vânzările scad cu peste 10% în T1, după un declin de 8% anul trecut

    Coca-Cola HBC România, liderul pieţei de băuturi răcoritoare, a înregistrat în primul trimestru o scădere a volumelor cu peste 10% (low-double digits), declin condus de categoriile de băuturi carbonatate şi de cele necarbonatate, se arată în ultimul raport al grupului.

    „Consumul rămâne plin de provocări, fiind afectat de introducerea taxei pe zahăr în ianuarie, venită după creşterea TVA din ianuarie 2023 şi lansarea Sistemului Garanţie-Returnare în noiembrie 2023. Categoriile de băuturi energizante şi de cafea au continuat să aibă un moment bun cu volume în creştere cu peste 17% (high-teens) şi respectiv cu 14-16% (mid-teens)”, se arată în raportul citat.

    Declinul vine după ce compania a avut în 2023 o scădere a volumelor de 8,3% faţă de anul precedent, arată ultimul raport al companiei. Aceasta este a doua cea mai mare scădere  anuală a volumelor îmbuteliatorului unor branduri precum Coca-Cola, Fanta, Sprite şi Dorna în ultimul deceniu, conform unei analize ZF pe baza datelor din arhiva ZF şi din rapoartele anuale ale gigantului. Însă, la fel ca în primul trimestru din acest an, cafeaua şi băuturile energizante au avut un avans de peste 10%.

    La nivel de grup, Coca-Cola HBC a consemnat o creştere organică a veniturilor de 12,6%, la 2,22 miliarde de euro şi a volumelor de 1,8% la 632 million cases (3,5 miliarde de litri). În ţări din estul Europei precum Ungaria, Polonia sau Republica Cehă au fost pe o pantă ascendentă, conform raportului anual.

    Coca-Cola HBC România a terminat anul 2022 cu o cifră de afaceri de 3,2 miliarde de lei (circa 650 mil. euro), în creştere cu peste 15% faţă de anul precedent, arată datele de la Ministerul de Finanţe.