Blog

  • Se anunţă ninsori în Capitală. Strat de zăpadă de 10 centimetri

    Astfel, de vineri de la ora 10.00 până sâmbătă la ora 8.00, valorile de temperatură în Capitală vor fi în continuare cu mult mai mari decât cele normale datei, astfel că temperatura maximă se va situa în jurul valorii de 13 grade, iar cea minimă va fi de 0…1 grad. Cerul va fi variabil cu înnorări seara şi noaptea când vor fi precipitaţii.

    Vor fi ploi, care din a doua parte a nopţii se vor transforma în ninsoare. Cantităţile de precipitaţii vor fi de 15…20 l/mp şi se va depune strat de zăpadă cu grosimi de 6…7 cm. Vântul va sufla în general moderat, cu intensificări spre sfârşitul intervalului când la rafală vor fi viteze de până la 45 km/h.

    Sâmbătă, până la ora 17.00, vor fi înnorări şi va continua să ningă, astfel că până la sfârşitul intervalului grosimea stratului de zăpadă va fi în medie de 10 cm. Vântul va sufla în general moderat, cu viteze de 40…45 km/h. Vremea se va răci accentuat, iar temperatura maximă va fi de 1…2 grade.

  • Revoluţie la ANAF: Ce trebuie să ştie toţi contribuabilii din România. Vedeţi aici anunţul Fiscului pentru această lună

    Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) pune la dispoziţia contribuabililor, pentru a unsprezecea lună consecutivă, o serie de webinarii.

    Webinariile oferite de ANAF au o durată de două ore şi înscrierile se pot efectua până la data şi ora începerii seminariilor, în limita locurilor disponibile. De asemenea, seminariile sunt înregistrate şi vor fi publicate pe canalul de Youtube al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.

    La un seminar pot participa simultan un număr de maximum 1000 de persoane.A

    Regulamentul pentru buna desfăşurare a seminarilor este următorul, conform informaţiilor oficiale:

    1. Accesaţi link-ul de participare cu cel puţin 5 minute înainte de începerea seminarului;

    2. În timpul seminarului microfoanele participanţilor vor fi închise de moderator.

    3. Întrebările vor fi adresate doar în timpul sesiunii de întrebări şi răspunsuri.

    4. În timpul sesiunii de întrebări şi răspunsuri vă puteţi înscrie pentru adresarea întrebărilor prin ridicarea măinii (raise hand), moment în care, în funcţie de numărul de întrebări, moderatorul vă va porni microfonul.

    5. La întrebările din cadrul sesiunii de întrebări şi răspunsuri se va răspunde în plen, în funcţie de numărul şi de complexitatea acestora.

    Seminariile aferente lunii ianuarie 2024 sunt:

     

  • Adrian Sârbu: Avem nevoie de 200.00 de militari perfect pregătiţi şi tehnică militară modernă. Refacerea capacităţii de apărare a României trebuie să fie sincronă cu o schimbare a Constituţiei

    Global Firepower (GFP) a realizat clasamentul puterilor militare ale lumii pe 2024, şi această clasificare a fost dezbătută miercuri seara la Ştiu, pe Aleph News.

    Nemo: Cele mai mari puteri militare din 2023 îşi menţin poziţiile şi anul acesta. SUA, China şi India. România noastră se menţine pe locul 47, după Cehia, dar înaintea Danemarcei.

    Adrian Sârbu: Hai să te întreb câte ceva, Hofi. Care ar trebui să fie astăzi forţa militară a României ca să dormim şi noi liniştiţi în 2024 şi în 2025, şi aşa mai departe?

    Nemo: Păi ce am văzut în scenariul ăsta, 300.000 de militari activi.

    Adrian Sârbu: Uite, Nemo, eu zic aşa. Ca şi polonezii, noi trebuie să ne gândim că nu ne apără nimeni. Deci primul lucru trebuie să fii în stare să te aperi. Simplu.

    Hofi: Ia uite cu ce ne apărăm…

    Adrian Sârbu: Tu ştii că noi avem o singură brigadă echipată corespunzător la standarde NATO? Una.

    România, ca să-ţi fie clar, (…) trebuie să investească între 10 şi 20% din PIB în securitatea ei internă şi externă. Pune-i şi pe miliţieni, şi pe aşa-zişii securişti, şi pe unii, şi pe alţii, pe toţi. Între 10-20, da? Dacă PIB-ul e 360 de miliarde (euro), între 36 de miliarde şi vreo 70 de miliarde pe an. De ce spre 70? Pentru că noi avem o întârziere de 30 de ani. Noi, timp de 30 de ani, am distrus tehnica militară, nu am creat. Eu cred că noi astăzi trebuie să avem 200.000 militari pregătiţi instantaneu şi 300.000, aşa numitele forţele Ministerului de Interne, adică miliţieni, jandarmi, şi o resursă foarte bună pe care nu o luăm în seamă, bodyguarzii. Nu toţi bodyguarzii sunt borţoşi care vin să doarmă în post noaptea.

    Deci noi dacă ne-am apuca serios şi ne-am întreba „domne, dacă noi suntem în NATO, dacă tot suntem în NATO, dacă tot nu e război, nu aplicăm doctrina aia dacă tot e război să ne ţinem de el şi să ne pregătim de război”, nu? Nouă ne trebuie 200.000 de militari perfect pregătiţi. Ăsta e un efort uriaş zi de zi în următorii 5 ani. Nu să faci rost de 200.000 de români să-i faci carne de tun, cum a fost la Revoluţie, de au murit românii omorâţi de români. Nu, să-i chemi, să-i motivezi, să creezi o carieră militară.

    Şi trebuie să ne actualizăm cu tehnica şi tehnologiile moderne militare şi să nu ne mai întoarcem tot timpul în secolul XIX. Să vorbim de tancuri, să vorbim de tunuri, să vorbim de nu ştiu ce. Astăzi vorbim de inteligenţa artificială, soldatul universal, ca în filmul ăla cu van Damme, şi de sisteme de apărare a unor ţări mici, care, cuplate, în sistemul NATO, să genereze valoare, Hofi, valoare.

    Polonia are o armată stand-by de 300.000 de cetăţeni şi o forţă de mobilizare foarte rapidă.

    Hofi: Sunteti foarte îndrăgostit de America şi de ceea ce se întâmplă acolo şi vă imaginaţi că se poate întâmpla şi în România.

    Adrian Sârbu: Da, e utopia de mintea şi sufletul meu, dar eu merg cu ea. Eu un handicap?

    Hofi: De acolo vine şi chestia asta pentru că în America armata este construită să nu facă rău cetăţeanului şi populaţiei şi nu s-a întâmplat niciodată în istorie acest lucru. În România, armata a fost contra poporului. Vorbeaţi de decembrie 1989. Asta este o mare problemă. I-am văzut chiar şi zilele astea pe jandarmi, că aţi pomenit şi aceste clase, nu doar armata în sine la securitate internă, jandarmi având grijă de cei care făceau grevă, transportatori şi agricultori să nu se apropie de oraş. Şi erau destul de agresivi cu ei. Mă tem de o Românie care este mult sub America, mă tem de o Românie, care, dacă ar avea atât de mulţi militari şi oameni de securitate cum spuneţi, se va apropia de ceea ce este astăzi Rusia în care, dacă cineva mişcă, oricând găseşti 10 băieţi să-i trimiţi peste cineva acasă să-l ridice.

    Adrian Sârbu: Eu îţi spun că sunt soluţii. Putem lua această chestiune (a ta) şi atunci eu sunt de acord că renaşterea capacităţii de apărare a României, care astăzi nu există, Doamne fereşte să intrăm şi noi într-un scenariu de război, trebuie să fie sincronă cu o schimbare constituţională în România şi să avem control real asupra armatei.

    Şi atunci când spunem „Armata e cu noi”, cum am spus în 89, nu spunem pe ideea „nu mai trageţi în noi că sunteţi cu noi”, ci „voi nu o să trageţi niciodată în noi şi o să trageţi în duşmani pentru că armata suntem noi”.

    Eu am nevoie de o investiţie în omul capabil în calitate de civil să apere ţara.

     

  • Unii dintre cei mai buni şoferi de tir din Ungaria sunt din India

    Pentru unii şoferi de tir veniţi tocmai din India, Ungaria este un tărâm al belşugului. Alţii văd această ţară est-europeană doar ca pe o rampă de lansare spre locuri de muncă mai bine plătite în Vest. Pentru Ungaria, care ar avea nevoie urgentă de câteva mii de şoferi de tir, străinii veniţi din India au devenit una dinTRE rotiţele care ţin în mişcare sectorul transportului de mărfuri şi chiar şi economia. Deoarece conducătorii de tir indieni sunt apreciaţi ca forţă de muncă acolo, companiile maghiare de pregătesc să treacă a următorul nivel: să importe şi şoferiţe de tir din India.

     

    Există aproximativ o jumătate de milion de posturi de şofer de tir vacante în toată Europa şi cel puţin 8.000 în Ungaria şi, în ciuda salariilor lunare mari, sunt dificil de găsit noi angajaţi, scrie Telex.hu, unul dintre cele mai mari ziare online ungureşti. Deplasări lungi, de obicei de 2-3 săptămâni, atribuţii de serviciu cum ar fi descărcarea şi încărcarea de marfă şi, adesea, opriri pentru odihnă inadecvate pe marginea drumului – este un stil de viaţă care vine la pachet cu locul de muncă, unul care devine din ce în ce mai puţin atractiv pentru tineri. În plus, nu este încurajator nici faptul că un permis de conducere pentru camion şi examenele necesare pentru a ajunge la permis pot costa până la 5.000 de euro în total.

    În trecut, mulţi şoferi profesionişti veneau din Ucraina, dar războiul a pus capăt acestui flux, iar a căuta înlocuitori în România sau Bulgaria nu este o soluţie pentru că şi ţările vecine duc lipsă de oameni în sectorul transportului rutier de mărfuri.Toate acestea sunt motive pentru creşterea numărului de şoferi profesionişti din India, precum şi din ţările asiatice şi africane, care sosesc în Ungaria deja de doi ani. Zsolt Barna, CEO al companiei de logistică Waberer’s International şi preşedinte al Asociaţiei Maghiare de Transport Rutier (MKFE), a făcut vâlvâ în presa maghiară cu anunţul că va recruta în curând şi şoferiţe de tir din India. Iniţial, douăzeci şi cinci de femei pot ajunge să muncească, dar în cinci ani numărul ar putea creşte ameţitor, potrivit unui articol al Trans.info. Există multe companii care îi aşteaptă pe indieni întrucât Ungaria este ţara est-europeană din care pleacă cei mai mulţi tineri pentru a se angaja în Europa de Vest, vârsta medie a şoferilor profesionişti rămaşi fiind în prezent de 47 de ani. Waberer’s a angajat 70 de indieni în ultimul an şi jumătate şi, deşi nu există încă femei printre şoferii străini, Zsolt Barna spune că în total compania ar putea ajunge să aibă 100 de şoferi de camion din India pentru subsidiara din Ungaria. Compania a lucrat şi cu Bányai & Partners Consulting, o firmă de consultanţă în recrutări, dar ei nu sunt singurii care caută în alte ţări şoferi pentru joburi maghiare. Bányai & Partners Consulting recrutează personal indian şi pentru alte companii, mai mici şi mai mari, inclusiv pentru Magyar Suzuki.  Douăzeci de şoferi au ajuns la TT Sped din judeţul Hajdú-Bihar. Tibor Bányai subliniază că femeile şofer trebuie să aibă aceleaşi competenţe ca bărbaţii pentru a ocupa aceste locuri de muncă, dar ele sunt ajutate să realizeze acest lucru în cadrul unui program de şanse egale.

    Bányai spune că nu este ceva obişnuit ca noii veniţi din India să vrea să se stabilească în Ungaria. În schimb, ei îşi trimit veniturile pe care le-au câştigat la companii maghiare familiilor lor de acasă. Femeile din India candidate pentru posturile de şoferiţe de camion trebui să-şi depună cererile pentru permise de şedere la Consulatul General al Ungariei din Mumbai, actele fiind procesate de Direcţia Generală pentru Imigrări. Prima şoferiţă indiană a sosit deja în Ungaria în vară.


    La un salariu lunar de 2.000 de euro, încă nu sunt suficienţi solicitanţi. Atât Zsolt Barna, cât şi Sándor Székely, preşedintele Uniunii Europene a Şoferilor de Camion (TESZ),  sunt de acord că numărul tot mai mare de şoferi recrutaţi din ţări noneuropene nu este o soluţie sigură la criza de personal din industrie.


    Un program de şanse egale ar putea contribui la atenuarea penuriei de şoferi nu doar în Europa de Est, ci în toată Europa.

    Viktor Hricz, managerul subsidiarei maghiare a companiei daneze Baton Transport, a explicat pentru Telex că transportatorul a lansat un program de şanse egale numit Trucking for Equality, iar ca parte a acestuia caută şoferi în India. Ideea a venit de la proprietarul Baton, Claus Hansen, şi s-a născut după ce o femeie a aplicat pentru un program internaţional de recrutare a şoferilor în Sehlem, India, împreună cu o sută de bărbaţi.

    Femeia a fost curajoasă şi motivată şi, deşi nu a trecut proba practică, compania a decis să folosească propriile resurse pentru a schimba stereotipul conform căruia conducerea camionului este o meserie doar pentru bărbaţi, punând accent pe egalitatea de gen. După cum spune Hricz, India s-a clasat pe locul 135 din 146 de ţări în raportul Forumului Economic Mondial de anul trecut privind inegalităţile de gen, aşa că sunt multe de făcut acolo.

    Baton, în cooperare cu ONG-uri indiene şi cu o companie locală de recrutare, are nevoie de câteva luni pentru a pregăti femeile indiene pentru a fi şoferiţe de camion în Europa, precum şi pentru viaţa în Europa şi Ungaria. Printre altele, ele sunt învăţate despre drepturile lor, despre obiceiurile culturale locale şi stilul de viaţă, apoi li se oferă o pregătire aprofundată pentru a deveni mai independente şi mai încrezătoare. Dacă nu au permis de conducere, sunt învăţate să conducă maşina pentru a-şi găsi de lucru ca taximetriste sau, cu pregătire continuă, ca şoferiţe de camion sau autobuz.

    Cei mai buni dintre participanţii la programul din India pot aplica pentru a deveni şoferi internaţionali de camion, pot veni în Europa după finalizarea procedurilor şi pot începe să lucreze în Ungaria. Ulterior vor avea ocazia să conducă şi în Europa de Vest deoarece transportul danez este prezent în mai multe ţări. Compania îi va însoţi pe tot parcursul procesului, aşa că îi va ajuta să se stabilească, le va oferi cazare şi îi va ajuta în chestiuni private dacă este nevoie. Reprezentantul Baton Transport a adăugat că se acordă o atenţie deosebită condiţiilor de siguranţă în care lucrează şoferiţele, inclusiv asigurării unor condiţii de odihnă adecvată pe parcursul călătoriei.

    Aşteptările de la candidaţi sunt ca ei să aibă studii de bază şi cunoştinţe bune de limba engleză, dar nu şi să poată conduce deja un tir. Ei vor fi instruiţi în India, cu opţiunea de a-şi aduce familiile în Ungaria odată ce se vor stabili în ţară. Viitorii şoferi vor trebui să lucreze cinci zile pe săptămână şi 15 ore pe zi, inclusiv câte 4,5 ore la volan de două ori pe zi. În schimb, ei se pot aştepta la un salariu lunar de 1.800 euro, pe măsura volumului de muncă.

     

    Şoferii extracomunitari care aplică pentru un loc de muncă la Waberer’s au nevoie de un permis de conducere valabil de categoria C (şoferi de camioane) şi trebuie să vorbească şi limba engleză, la fel ca la cealaltă companie, ceea ce limitează baza de posibili candidaţi. Zsolt Barna spune că primele sale experienţe au fost amestecate, parţial din cauza imperfecţiunilor din procesul de recrutare. Drept urmare, au fost selectaţi unii candidaţi ale căror competenţe lingvistice nu erau la nivelul aşteptărilor şi aceştia au comunicat cu examinatorii lor prin intermediul unui interpret în timpul procesului de preselecţie din străinătate. Unii dintre ei puteau într-adevăr să conducă un camion, dar nu s-au putut adapta la condiţiile de trafic din Ungaria, la sistemul de circulaţie pe dreapta sau pur şi simplu nu respectau regulile. Prin urmare, au fost nevoiţi să plece acasă.

    Recrutarea nu a fost uşoară, dar şoferii indieni lucrează în Ungaria deja de un an şi mai bine. În unele cazuri, cei care au sosit anul trecut au văzut Ungaria ca pe un simplu punct de start  şi au plecat după câteva luni în alte ţări UE pentru a munci acolo. În ciuda problemelor iniţiale, şeful Waberer’s spune că compania este foarte mulţumită de personalul indian din echipa sa. Sunt punctuali, respectuoşi, excelenţi la operarea vehiculelor, îşi păstrează camioanele curate, conduc economic, pentru care toţi primesc un bonus.


    Aşteptările de la candidaţi sunt ca ei să aibă studii de bază şi cunoştinţe bune de limba engleză, dar nu şi să poată conduce deja un tir. Ei vor fi instruiţi în India, cu opţiunea de a-şi aduce familiile în Ungaria odată ce se vor stabili în ţară. Viitorii şoferi vor trebui să lucreze cinci zile pe săptămână şi 15 ore pe zi, inclusiv câte 4,5 ore la volan de două ori pe zi. În  schimb, ei se pot aştepta la un salariu lunar de 1.800 euro, pe măsura volumului de muncă.


    Nu este deloc evident modul în care un şofer de pe alt continent se poate stabili şi integra în Ungaria pentru a începe apoi lucrul. În acest sens, Zsolt Barna a spus că, din experienţa sa, mulţi dintre cei care vin din India au stat deja mult timp departe de familii, ceea ce nu este neobişnuit acolo. Mulţi vin să muncească pentru a-i întreţine pe cei dragi. Banii câştigaţi îi trimit acasă.

     

    Compania oferă o perioadă de pregătire de şase luni, de două ori mai lungă decât de obicei, pentru cei care vin de departe, iar în timpul cursurilor viitorii angajaţi beneficiază de salarii reduse şi cazare. Instruirea oferită de Waberer’s include nu doar 35 de ore de practică de condus, ci şi un curs de pregătire pentru aşa-numitul test GKI (testul şoferilor profesionişti de transport) şi pentru examenul în sine, deoarece doar persoanele care deţin aşa-numitul carnet de calificare pot lucra ca şoferi profesionişti în UE. Deşi trebuie să se obişnuiască cu condiţiile de trafic, spune Barna, şoferii indieni sunt mai buni decât media la manevrarea remorcilor lungi, la mers înapoi sau la acces la rampă, de exemplu. În plus, ei trebuie doar să înveţe să se ocupe de soluţiile tehnice ale camioanelor, care sunt mult mai noi decât vehiculele pe care le-au folosit în locurile de muncă anterioare. Organizarea muncii ţine cont de faptul că şoferii indieni sunt obişnuiţi cu circulaţia pe stânga, ceea ce este rar în UE şi, prin urmare, sunt deseori repartizaţi pentru locuri de muncă în transporturi în Anglia, unde ar conduce ca la ei în ţară.

    Şoferii din India, Africa şi Asia pot primi şi un bonus dacă învaţă maghiara, dar CEO-ul spune că sunt puţini solicitanţi pentru această opţiune. Serviciul de dispecerat al companiei este multilingv, deoarece şoferii pot comunica cu centrul în engleză şi rusă, printre alte limbi, pe lângă maghiară. De altfel, Waberer’s este o companie internaţională cu o subsidiară în Polonia, unde, de asemenea, muncesc mulţi şoferii din afara ţării.

    La un salariu lunar de 2.000 de euro, încă nu sunt suficienţi solicitanţi. Atât Zsolt Barna, cât şi Sándor Székely, preşedintele Uniunii Europene a Şoferilor de Camion (TESZ),  sunt de acord că numărul tot mai mare de şoferi recrutaţi din ţări noneuropene nu este o soluţie sigură la criza de personal din industrie.

    Székely a subliniat că de ani de zile nu se mai face pregătire profesională în Ungaria, aşa că şoferii profesionişti sunt de fapt doar muncitori semicalificaţi, iar sindicatul, de comun acord cu asociaţiile de transport, a iniţiat crearea unui sistem de formare şcolară pentru şoferi profesionişti care ar garanta un salariu minim profesional la găsirea unui loc de muncă, pe lângă diurne. În prezent, nu se plăteşte impozit pe veniturile suplimentare din economisirea  combustibilului sau chiar pe diurna de curse internaţionale de 60 de euro, care este cu 20-30% sub media europeană şi a rămas neschimbată din 2016. Diurnele interne sunt chiar mai mici decât media europeană, aşa că nu este surprinzător faptul că mulţi oameni pur şi simplu pleacă mai departe după expirarea contractelor de muncă, făcute de obicei pe doi ani. Şoferii indieni şi filipinezi, şi ei lăudaţi, ca şi colegii lor maghiari îşi caută locuri de muncă în Austria, de exemplu. Acolo beneficiază de condiţii salariale mai bune pentru pensionare şi asigurări de sănătate.

    Comentând vestea despre sosirea şoferiţelor din India, cei doi profesionişti au spus că, deşi profesia a fost deja deschisă femeilor, marea majoritate a angajaţilor sunt încă bărbaţi. Acest lucru se datorează parţial faptului că sarcinile de încărcare/descărcare nu au fost încă separate de şofat.

    Femeile reprezintă 1-2% din forţa de muncă actuală din sector. Multe şoferiţe lucrează în ture cu partenerii lor sau, aşa cum spune Sándor Székely, „lucrează cu patru mâini”. Zsolt Barna a adăugat că personalul feminin al Waberer’s include multe persoane calificate ca manipulant de motostivuitor şi ca şofer de camion uşor. Compania este întotdeauna bucuroasă să angajeze femei, dar acest lucru nu înseamnă că o proporţie semnificativă a posturilor vacante pot fi ocupate de şoferiţe.   

  • Cine este românca ce a înţeles potenţialul enorm al uneia dintre cele mai importante resurse din ţara noastră, pe care majoritatea o ignoră, şi a făcut din asta o afacere de milioane de euro

    100 Cei mai admiraţi CEO din România – 32. Rucsandra Hurezeanu, Fondator şi CEO, Ivatherm

    Rucsandra Hurezeanu este cea care a pornit în piaţa locală, în 2005, prima companie de dermatocosmetice, Ivatherm, în urma concesionării unui izvor termosalin de la Herculane, brandul având astăzi o prezenţă internaţională în 15 ţări, în Europa, Asia şi Orientul Mijlociu. Anterior, antreprenoarea a lucrat timp de un deceniu în marketing şi vânzări, în unele dintre cele mai mari companii farmaceutice din România şi Franţa. Este absolventă a Facultăţii de Medicină din Bucureşti şi a unor cursuri de economie la Paris, urmate de un doctorat în ştiinţe medicale. Printre marile sale pasiuni se numără şi lectura, aşa că în zona de business, scriitorii pe care îi recomandă sunt: Malcolm Gladwell, Dale Carnegie, Jack Trout şi Seth Godin. Spune însă că îi plac şi lecturile din sfera spiritualităţii, a conexiunii cu Dumnezeu, precum şi cele de psihologie, printre scriitorii favoriţi din această nişă numărându-se Eckhart Tolle, Deepak Chopra, Brene Brown şi Marianne Williamson.

  • 100 Cei mai admiraţi CEO din România – Cine este Lavinia Ivas, executivul care vinde parfumuri care costă mii de lei bucata

    100 Cei mai admiraţi CEO din România – 44. Lavinia Ivas, CEO, Parfumerie Douglas România: Am învăţat şi că entuziasmul se transmite, dacă ai ales oamenii potriviţi cu valori şi principii similare

    În calitate de CEO al Parfumeriei Douglas România, rol pe care îl deţine din octombrie 2011, Lavinia Ivas a condus Douglas către statutul de lider de piaţă în retailul de parfumerie din ţară, extinzându-şi prezenţa de la 8 magazine la 41 în 23 de oraşe. Cu o creştere semnificativă de 32%, Douglas a atins o cifră de afaceri de 279 de milioane de lei în 2022. Ea a a acumulat o experienţă de 24 de ani de activitate în industria frumuseţii şi farmaceutică, având o traiectorie solidă în companii multinaţionale cu proprietate de familie, cât şi în companii deţinute de fonduri private.

    Din rândul celor mai importante momente din cariera sa, cât şi din dezvoltarea companiei, ea menţionează, în afară de dezvoltarea reţelei în Bucureşti şi în ţară, implementarea programului de loialitate Douglas Card, lansarea magazinului online, în urmă cu şapte ani, dezvoltarea portofoliului de produse şi servicii, asigurarea infrastructurii logistice necesare pentru dezvoltarea businessului din România, cât şi multe alte proiecte derulate pe parcursul acestor ani împreună cu echipa locală, regională sau internaţională: „Ce ştiu, şi asta a fost o reconfirmare, este că totul se construieşte cu echipe, că trebuie să îţi aloci timp şi resurse pentru a forma echipa de care ai nevoie, pentru a construi ceea ce ţi-ai propus. Am învăţat şi că entuziasmul se transmite, dacă ai ales oamenii potriviţi cu valori şi principii similare”.


     

  • Cine este spaniolul care deţine una dintre cele mai mari agenţii de turism din România

    100 Cei mai admiraţi CEO din România – 37. Javier Garcia del Valle, CEO, Happy Tour Group: O trăsătură esenţială pentru un lider este perseverenţa

    Primul vis al executivului a fost să îşi construiască o carieră în aviaţia militară. A studiat însă economia, dar pentru că nu i-a plăcut sufi­cient, a renunţatla cur­suri şi s-a înscris la o altă facultate, specializându-se pe managementul ospitalităţii. Are o experienţă internaţională de peste trei decenii în industria turismului, în poziţii de top management, formată pe pieţe din SUA, Europa şi China.

    Din 2008 face parte din echipa Happy Tour, companie al cărei proprietar a devenit în urmă cu doi ani. În business, Javier Garcia del Valle consideră că o trăsătură esenţială pentru un lider este perseverenţa, iar tinerilor aflaţi la începutul carierei le recomandă să fie cu ochii în patru, să se trezească dacă vor să-şi vadă visul cu ochii, citându-l aici pe M.J. Powell, dar şi ca atunci când vor să facă un lucru, să-l privească din toate unghiurile. Este pasionat de sport, în special golf şi motociclism, iar una dintre activităţile sale preferate este să străbată Transfăgărăşanul şi Transalpina pe motocicletă.


     

  • 100 Cei mai admiraţi CEO din România – 43. Bogdan Badea, CEO, eJobs

    Bogdan Badea are un parcurs profesional care include cinci companii: Procter & Gamble, Smartree România, Accace România, EY şi eJobs. În toate a avut poziţii de management, iar în două dintre ele a ajuns pe cea mai înaltă treaptă ierarhică. El a preluat rolul actual în primăvara anului 2018, după ce a ocupat funcţia de director de vânzări al companiei. Executivul a absolvit Facultatea de Cibernetică din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti şi a urmat, de asemenea, un master în finanţe corporative şi burse de valori.

    În opinia lui, leadershipul participativ şi laissez-faire sunt cele mai sănătoase, iar la polul opus, cel mai nociv i se pare stilul de leadership autocratic, despre care crede că e extrem de energofag şi are un efect negativ asupra unui indicator care crede că e mai important decât orice: nivelul de fericire a angajaţilor. În ceea ce-l priveşte, spune că se numără printre managerii care sunt direct implicaţi şi la curent cu mai toate proiectele interne, încurajându-şi şi colegii să facă la fel şi să aibă o abordare şi o viziune cât mai antreprenoriale.

  • Unde se află unele dintre cele mai pitoreşti lacuri din vârf de munte din România, şi de ce se numesc şteampuri

    Pentru separarea aurului de restul minereului s-au construit mori de apă numite „şteampuri”. Debitul pârâielor ce treceau pe lângă exploatările miniere era prea scăzut, încât pentru punerea în funcţiune a şteampurilor s-au construit mai multe lacuri artificiale numite „lacuri pentru şteampuri” sau „tăuri”. Majoritatea lor mai există şi astăzi şi nemaifiind utile scopului lor iniţial, au fost amenajate pentru piscicultură, agrement şi pescuit sportiv.

    Tăul Mare este situat aproape de izvoarele văii Roşia, la o altitudine de 930 m. A fost construit în anul 1908 şi a primit numele de Tăul Mare datorită întinderii lui pe o suprafaţă mai mare decât celelalte lacuri.
    Tăul Cornei este situat la obârşia văii Corna, afluent direct al râului Abrud, la mică distanţă de satul Corna, la altitudinea de 930 m. Tăul Cornei este unul din cele mai frumoase şi mai vizitate tăuri din zonă.
    Tăul Brazi este situat pe un afluent al văii Roşia, la mică distanţă de Tăul Cornei la aceeaşi altitudine de 930 m. Se spune că lacul ar fi fost construit din ordinul Mariei Tereza. Lacul este înconjurat de o poiană cu vedere spre dealurile din împrejurimi şi de o pădurice de brazi, de unde şi denumirea.
    Tăul Ţarinii este cel mai înalt lac din bazinul Roşiei situat la o altitudine de aproape 1000 m în apropiere de Tăul Mare. Lacul este înconjurat de o ţarini, de unde şi denumirea, şi de câteva case împrăştiate prin apropiere. Datorită poziţiei într-un loc deschis, de pe malurile lacului se deschide o panoramă spre Vârful Vulcan (1263 m) declarat monument al naturii datorită formaţiunilor sale carstice.
    Alte lacuri din bazinul Roşiei sunt: Tăul Anghel, situat în imediata apropiere de Tăul Brazi la nici 100 m distanţă; Tăul Muntari, cel mai vechi şi mai mic din zonă; Tăul Gaurari, aflat pe Valea Seliştei un, afluent direct al Abrudelului şi Tăul Cartuş aflat puţin mai jos de Tăul Brazi într-o albie îngustă.

  • Adrian Sârbu: Democraţia e bună, dar trebuie să te ţii de ea. România trebuie să copieze sistemul electoral american. Toate funcţiile publice să fie alese şi finanţarea transparentă

    Nemo: Aţi invocat de multe ori, în discuţii, aici la Ştiu, democraţia americană, pe care românii ar trebui să o ia drept model. Dar democraţia asta americană e complicată. La noi, românii nu prea ies la vot, vrem să comasăm alegeri. Americanii au început deja alegerile şi nu sunt alea generale.

    Adrian Sârbu: În primul rând, democraţia americană e democraţie pentru că acolo se desfăşoară alegeri tot timpul şi pentru orice funcţie importantă. Ţi-am spus tot, da? A concura pentru un job public este o acţiune permanentă, şi cele mai importante joburi, nu numai preşedintele şi primarul de la noi, sunt alese. Direct sau indirect. Ăsta e primul lucru.

    Nemo: Şi nu obosesc americanii.

    Hofi: Exact, nu obosesc pentru că au nişte conducători şi ideologi foarte proşti, înţelegeţi ironia, care nu spun: „uite avem patru rânduri de alegeri anul ăsta, să nu mai facem atâtea”.

    Adrian Sârbu:  Hai să parafrazez o zicală mult îndrăgită de tine.

    Hofi: Hai să văd cât e ora că poate înjuraţi. Puteţi să spuneţi.

    Adrian Sârbu: Zice „băutura e bună, dar să te ţii de ea”, da? Am voie?

    Hofi: Şi mie îmi place vorba asta?

    Adrian Sârbu: Şi eu spun, vorbind despre America democraţia: e bună, dar să te ţii de ea, da? În fiecare zi şi pentru fiecare funcţie importantă. Ăsta e un element. Al doilea. Sistemul de alegeri cu electori, care, ştii care e culmea? A fost şi în România şi l-am abandonat. În Caragiale, România când a intrat în democraţie, a funcţionat cu democraţie indirectă. Sistemul american, înainte de toate, este foarte clar. Am o putere legislativă, Congresul. Şi am o putere executivă, preşedintele. În America, preşedintele e ales direct-indirect. Adică, alegătorii aleg electori care votează pentru preşedinte după sistemul cine a câştigat un stat, the winner takes it all. Deci, sistemul electoral american este model. În acest sistem, care e foarte complex, foarte complex, ai alegerea preşedintelui direct-indirectă, pentru că până la urmă votul tău generează electori care votează pentru tine, nu votează împotriva ta, model pe care Trump a încercat să-l fisureze în 2020 şi o să-l coste. Şi un lucru foarte, foarte important: transparenţa finanţării. E transparenţa finanţării până la super PAC-uri ( comitete de acţiune politică). Tu, Hofi, ai voie să-i dai lui Nemo până la o sumă de bani, dacă eşti individ. Dacă eşti firmă, până la o sumă de bani. Toţi banii sunt pe faţă. Nu-i dă AEP. AEP-ul e chestia asta de la noi care dă milioane de euro partidelor ca să dea şpagă presei, să dea şpagă celor care sunt bine poziţionaţi. Nu e ca la noi.

    Hofi: Adică în România banii pleacă de la toţi, acolo pleacă de la cine vrea să dea.

    Adrian Sârbu: Nu, în România banii noştri se duc la buget, nişte şmecheri îi împart cum vor ei, pe un algoritm pe care l-au creat, dar nu au întrebat pe nimeni, că l-au făcut în Parlament bara-bara, pe vremea lui Băsescu.

    Nemo: Şi mai fac parte şi partidelor.

    Adrian Sârbu: Şi acum ei zic că finanţează democraţia dând şpagă presei. Asta e România. Ne întoarcem în America. Orice ban e vizibil. Într-adevăr, după nişte dezbateri foarte, foarte dureroase au născut acum vreo 8 ani, chiar pe vremea lui Obama, nu a lui Trump, aceste super-PAC unde tu poţi să pui bani, respectiva organizaţie, care atenţie, este supercontrolată, orice dolar de acolo e controlat şi raportat, foarte important, aceste super-PAC-uri fac campanie favorabilă unuia sau altuia, favorabilă unei teme, unei idei, unui trend. Şi, într-adevăr, sunt driveri ai opiniei. Dar când eu spun democraţie, ai principalele două condiţii ale democraţiei, şi anume votezi funcţiile, în primul rând funcţiile sunt clare, legislativ – executiv, votezi şi vezi rezultatul votului tău şi ai toată finanţarea vizibilă. Ce trebuie să facem noi? Să-l copiem.