Blog

  • Unul dintre cei mai mari angajatori din România închide o fabrică de componente auto şi lăsa sute de angajaţi fără loc de muncă

    Unul dintre cei mai mari angajatori din România închide o fabrică de componente auto, unde lucrau 200 de angajaţi, relatează Ziarul Financiar.

    Circa 200 de angajaţi din cadrul fabricii Leoni din Luduş au protestat joi, 2 mai 2024, în urma deciziei de a închide punctul de lucru.

    De partea cealaltă, compania dă vina pe cererea scăzută din piaţă, determinată de reducerea subvenţiilor pentru maşini electrice, decizie care a dus la vânzări mai puţine pentru acestea, după ce Comisia Europeană a pus presiune pe toţi constructorii să investească în noi tehnologii, fără a impulsiona investiţii şi în reţele de încărcare pentru acestea.

    “După cum ştiţi, economia mondială a suferit transformări semnificative în ultima perioadă din cauza situaţiei geo-politice globale. Toate aceste evenimente au determinat contracţii economice în mai multe sectoare. Piaţa producătoare de maşini este şi ea afectată din punct de vedere al rutelor de distribuţie, dar şi al scăderii producţiei, ceea ce duce la o cerere scăzută a părţilor componente. De asemenea, producătorii auto sunt nevoiţi să facă tranziţia de la motoarele pe benzină şi motorină la cele hibride şi electrice, dar subvenţiile pentru maşinile electrice au scăzut în toate ţările europene, ceea ce nu încurajează vânzarea lor”, au spus reprezentanţii Leoni într-un comunicat de presă.

    În martie 2024, potrivit datelor ACEA – Asociaţia Constructorilor Europeni de Automobile, înmatriculările maşinilor electrice au scăzut cu peste 11% faţă de martie 2023, la circa 134.000 de unităţi, iar cota lor de piaţă s-a redus de la 13,9% la 13%. Dar declinul a fost cauzat de Germania, unde înmatriculările electricelor a scăzut în martie cu aproape 30%, în timp ce în Belgia sau Franţa acestea au continuat să crească. Mai mult, per total, în T1, electricele au urcat cu aproape 4% la nivel european la un total de 333.000 de unităţi. Pe de altă parte, autorităţile europene recunosc că sunt necesare de opt ori mai multe puncte de încărcare a fi instalate anual până în 2030 pentru a atinge targetul. Dacă acum sunt instalate în Europa 3.000 pe săptămână, sunt acum necesare 8.000 în acelaşi interval.

    Oficialii companiei explică faptul că “în acest context, dar şi în contextul economic general, la nivelul grupului Leoni, au avut loc o serie de analize amănunţite care au evaluat eficienţa operaţiunilor noastre. După discuţii îndelungate, am identificat o nevoie de flexibilizare a modului în care lucrăm, astfel încât să ţinem pasul cu cerinţele pieţei auto. Decizia detaşării angajaţilor noştri din Luduş către alte fabrici Leoni din România, respectiv la fabricile din Arad si Bistriţa, a fost luată ca urmare a reducerii drastice a comenzilor pentru fabrica din Luduş şi având în vedere dorinţa noastră de a păstra toţi aceşti angajaţi valoroşi în cadrul companiei”.

    Angajaţii Leoni de la Luduş au drept opţiune relocarea la Arad, în fabrica de acolo, la peste 300 km distanţă, fie demisia, potrivit postărilor angajaţilor pe reţelele sociale.

    “Din dorinţa de a afecta cât mai puţin salariaţii noştri şi pentru a păstra continuitatea în muncă, le-am oferit acestora posibilitatea de a-şi desfaşura activitatea la fabricile din Bistriţa. Până când fabricile de la Bistriţa vor avea posibilitatea de a-i integra în procesele specifice, ne-am îndreptat angajaţii spre fabrica din Arad. Astfel, pentru o perioadă de maxim 5 luni, angajaţii au posibilitatea detaşării la fabrica din Arad. Sprijinim relocarea angajaţilor noştri prin asigurarea cazării, dar şi prin oferirea unui bonus de relocare. După această perioadă, activitatea angajaţilor nostri se va relua la fabricile din Bistriţa. Compania va pune la dispoziţie transportul gratuit până la locul de muncă şi retur”, spun oficialii în comunicat.

    Cu o forţă de muncă de aproximativ 12.000 de angajaţi în 2024, Leoni România este unul dintre cei mai importanţi angajatori din ţară.

    Istoria companiei începe odată cu deschiderea primei fabrici Wiring Systems Division la Arad în anul 2000. În anul 2002 a fost deschisă fabrica din Bistriţa urmând ca 3 ani mai târziu să îşi deschidă porţile şi cea de la Piteşti. Am continuat să ne extindem cu fabrici satelit în Beiuş, Luduş, Marghita şi Bumbeşti-Jiu. În 2016, a fost înfiinţat primul Shared Service Center LEONI (SSC) în Cluj-Napoca care coordonează 17 funcţii corporate distincte.

    În prezent, compania opereaz un total de 10 fabrici în România, cu o suprafaţă totală de producţie de 180.000 mp.

    În cadrul operaţiunilor din România, LEONI produce aproximativ 23.500 de produse, cu un accent major pe ansambluri LV (low-voltage) pentru vehiculele convenţionale şi HV (high-voltage) pentru vehiculele electrice. Această gamă diversificată de produse este furnizată celor mai importanţi producători auto din industrie.

  • Nicuşor Dan: Dăm în exploatare încă 1,2 km de metri de conductă de termoficare modernizată

    Primarul general al Capitalei, Nicuşor Dan, anunţă darea în exploatare încă 1,2 km de metri de conductă de termoficare modernizată, pe Magistrala II-III Grozăveşti. 

    „Dăm în exploatare încă 1,2 km de metri de conductă de termoficare modernizată. Compania Municipală Energetica Servicii Bucureşti a realizat probele de presiune pentru încă două tronsoane de conductă magistrală de termoficare, în Obiectivul 4 – Magistrala II-III Grozăveşti. 650 de metri de conductă nouă, preizolată, dotată cu senzori de detecţie a avariei, au fost montaţi în galeria care subtraversează Piaţa Victoriei. Pe acest tronson au fost finalizate şi lucrările de consolidare şi reparaţie galeriei, pe o distanţă de 350 de metri”, anunţă Nicuşor Dan.

    El afimră că, începând cu data de 15 mai, după finalizarea lucrărilor de modernizare a magistralei de apă, vor fi demarate şi lucrările de reparaţie a carosabilului în Piaţa Victoriei.

    „S-a efectuat şi proba de presiune pentru 550 de metri pe un alt tronson de conductă nouă, montată pe Bd. Ion Mihalache, între intersecţia strada Dr. Felix şi Arh. Ion Mincu. La acest obiectiv, în care nu au mai fost realizate lucrări de investiţie de peste 40 de ani, vor fi modernizaţi 11 km de conductă de termoficare, din care au fost deja înlocuiţi 7 km. Conductele noi au garanţie de 30 de ani”, încheie Dan.

  • Alegeri 2024: Circa 1 milion de tineri de 18-22 de ani votează pentru prima dată în 2024, primul an electoral care adună toate tipurile de scrutine-europarlamentare, locale, prezidenţiale şi parlamentare

    La alegerile din acest an vor vota pentru prima dată circa 1 milion de tineri, cu vârste între 18 şi 22 de ani, care au devenit majori după ultimele alegeri legislative, din septembrie şi decembrie 2020.

    În total, pe listele Autoritătii Electorale Permanente (AEP) sunt înscrisi 18,96 milioane de cetăteni români, din care 943.878 au domiciliul în străinătate şi pot vota la sectiile deschise în tările de reşedintă.

    Pe listele de alegători din acest an se află un număr de 230.005 de tineri cu vârsta de 18 ani, jumătate dintre ei fiind din mediul urban, 225.251 de 19 ani, 222.994 de 20 de ani , 218.061 de 21 de ani şi 219.519 de 22 de ani.  

    Datele AEP scot în evidentă şi altă realitate a societătii româneşti, respectiv numărul mare de naşteri de după 1967-1968, când regimul comunist a declanşat politica de creştere a natalitătii. Pe listele Autoritătii Electorale, categoriile de vârste cuprinse între 56 de ani şi 35 de ani (născuti în perioada 1968-1989) sunt cele mai numeroase, numărul de votanti înscrisi variind între un maxim de 492.795 şi un minim de 316.694, semnificativ peste nivelul din celelalte perioade.

    Politica de interzicere a avorturilor şi stimulare a natalitătii declanşată în anii 60 a dus la naşterea a peste 2 milioane de ”decretei”, după cum au fost numiti ulterior.

    Anul 2024 este primul an în care sunt organizate toate tipurile de alegeri, respectiv europarlamentare, locale, prezidenţiale şi parlamentare. Potrivit calendarului stabilit de Guvern, pe 9 iunie au loc alegeri locale şi europarlamentare, pe 15 şi 29 septembrie alegeri prezidenţiale, iar pe 8 decembrie alegerile parlamentare.

    Turele anterioare de alegeri au avut loc în 2019 (europarlamentare şi prezidentiale) şi 2020 (locale şi parlamentare).

    Conform International Civic and Citizenship Education Study 2022, sondaj citat de Ministerul Educatiei, elevii români se aşteaptă să voteze la alegerile europene într-o măsură mai mare decât în celelalte ţări participante la studiu: 77% dintre aceştia susţin că cel mai probabil vor vota la alegerile europene, faţă de numai 58% media ICCS.

     

  • Avertismentul sumbru şi profetic al lui Macron pentru Europa, o regiune în pericol de moarte: Se întâmplă mult mai rapid decât credem şi poate duce la o moarte mult mai brutală decât ne putem imagina

    În 1940, după ce Franţa a fost învinsă de blitzkrieg-ul nazist, istoricul Marc Bloch a condamnat elitele din perioada interbelică ale ţării sale pentru că nu au reuşit să facă faţă ameninţării care se anunţa. Astăzi, Emmanuel Macron îl citează pe Bloch ca un avertisment că elitele europene sunt cuprinse de aceeaşi automulţumire fatală.

    Preşedintele Franţei şi-a expus viziunea sa apocaliptică într-un interviu acordat publicaţiei The Economist în Palatul Elysée. Acesta a avut loc la câteva zile după ce a ţinut un mare discurs despre viitorul Europei – un maraton de două ore, de două ore, la scară castristă, variind de la anihilarea nucleară la o alianţă a bibliotecilor europene. Criticii lui Macron au numit acest discurs un amestec de campanie electorală, interesul propriu obişnuit al francezilor şi vanitatea intelectuală a unui preşedinte jupiteran care se gândeşte la moştenirea sa.

    The Economist notează că şi-ar fi dorit ca aceştia să aibă dreptate. De fapt, mesajul dlui Macron este pe cât de convingător, pe atât de alarmant. În interviul cu The Economist, el a avertizat că Europa se confruntă cu un pericol iminent, declarând că “lucrurile se pot prăbuşi foarte repede”. El a vorbit, de asemenea, despre muntele de muncă care ne aşteaptă pentru a face Europa sigură. Dar el este afectat de nepopularitate acasă şi de relaţiile proaste cu Germania. Ca şi alţi vizionari sumbri, el se confruntă cu riscul ca mesajul său să fie ignorat.

    Forţa motrice din spatele avertismentului dlui Macron este invazia Ucrainei. Războiul a schimbat Rusia. Sfidând dreptul internaţional, lansând ameninţări nucleare, investind masiv în armament şi în tactici hibride, aceasta a îmbrăţişat “agresiunea în toate domeniile de conflict cunoscute”. Acum, Rusia nu mai cunoaşte limite, susţine el. Moldova, Lituania, Polonia, România sau orice altă ţară vecină ar putea fi ţintele sale. Dacă va câştiga în Ucraina, securitatea europeană va fi în ruină.

    Europa trebuie să se trezească la acest nou pericol. Macron refuză să dea înapoi de la declaraţia sa din februarie că Europa nu ar trebui să excludă trimiterea de trupe în Ucraina. Acest lucru a stârnit oroare şi furie din partea unora dintre aliaţii săi, dar el insistă că răzgândirea lor nu va face decât să încurajeze Rusia să continue: “Am fost, fără îndoială, prea ezitanţi prin definirea limitelor acţiunii noastre faţă de cineva care nu mai are niciuna şi care este agresorul”.

    Macron este ferm convins că, indiferent cine va fi la Casa Albă în 2025, Europa trebuie să se debaraseze de dependenţa militară de decenii de America şi, odată cu aceasta, de reticenţa de a lua în serios puterea dură. “Responsabilitatea mea”, spune el, “este de a nu pune niciodată [America] într-o dilemă strategică care ar însemna să aleagă între europeni şi [propriile] interese în faţa Chinei”. El cere ca o dezbatere “existenţială” să aibă loc în câteva luni. Aducând ţări din afara UE, precum Marea Britanie şi Norvegia, aceasta ar crea un nou cadru pentru apărarea europeană care să pună mai puţin povara pe umerii Americii. El este dispus să discute extinderea protecţiei oferite de armele nucleare ale Franţei, ceea ce ar rupe dramatic de ortodoxia gaullistă şi ar transforma relaţiile Franţei cu restul Europei.

    Cea de-a doua temă a dlui Macron este că s-a deschis un decalaj industrial alarmant, deoarece Europa a rămas în urma Americii şi a Chinei. Pentru dl Macron, acest lucru face parte dintr-o dependenţă mai largă în domeniul energiei şi al tehnologiei, în special în ceea ce priveşte energiile regenerabile şi inteligenţa artificială. Europa trebuie să răspundă acum, altfel s-ar putea să nu mai recupereze niciodată decalajul. El spune că americanii “au încetat să mai încerce să-i determine pe chinezi să se conformeze regulilor comerţului internaţional”. Calificând Legea privind reducerea inflaţiei drept “o revoluţie conceptuală”, el acuză America că se comportă ca şi China prin subvenţionarea industriilor sale critice. “Nu puteţi continua ca şi cum acest lucru nu se întâmplă”, spune el.

    Soluţia lui Macron este mai radicală decât a cere pur şi simplu ca Europa să egaleze subvenţiile şi protecţia americane şi chinezeşti. El doreşte, de asemenea, o schimbare profundă a modului în care funcţionează Europa. El ar dori să dubleze cheltuielile pentru cercetare, să dereglementeze industria, să elibereze pieţele de capital şi să ascută apetitul europenilor pentru risc. El este foarte dur în ceea ce priveşte distribuirea subvenţiilor şi a contractelor, astfel încât fiecare ţară să primească înapoi mai mult sau mai puţin ceea ce investeşte. Europa are nevoie de specializare şi de scară, chiar dacă unele ţări vor avea de pierdut, spune el.

    Alegătorii simt că securitatea şi competitivitatea europeană sunt vulnerabile. Iar acest lucru duce la cea de-a treia temă a dlui Macron, care este fragilitatea politicii europene. Preşedintele Franţei rezervă un dispreţ deosebit pentru naţionaliştii populişti. Deşi nu a numit-o, unul dintre aceştia este Marine Le Pen, care are ambiţia de a-l înlocui în 2027. Într-o lume tăioasă, promisiunile lor goale de a-şi consolida propriile ţări vor duce, în schimb, la divizare, declin, insecuritate şi, în cele din urmă, la conflict.

    Ideile lui Macron au o putere reală şi s-a dovedit a fi prevăzător în trecut. Dar soluţiile sale ridică probleme. Un pericol este că acestea ar putea, de fapt, să submineze securitatea Europei. Planurile sale ar putea distanţa America, dar nu reuşesc să umple golul cu o alternativă europeană credibilă. Acest lucru ar lăsa Europa mai vulnerabilă în faţa prădătorilor Rusiei. De asemenea, ar fi pe placul Chinei, care a căutat mult timp să trateze Europa şi America separat, nu ca o alianţă.

    Planurile sale ar putea, de asemenea, să cadă victimă structurii greoaie a UE. Acestea presupun ca cele 27 de guverne însetate de putere să cedeze controlul suveran asupra impozitării şi politicii externe şi să acorde mai multă influenţă Comisiei Europene, ceea ce pare puţin probabil. Dacă politica industrială a lui Macron va ajunge să aducă mai multe subvenţii şi protecţie, dar nu dereglementare, liberalizare şi concurenţă, aceasta ar cântări chiar asupra dinamismului pe care încearcă să îl sporească.

    Şi ultima problemă este că dl Macron ar putea foarte bine să eşueze în politica sa – în parte pentru că este nepopular acasă. El predică necesitatea de a gândi la nivel european şi de a lăsa în urmă naţionalismul meschin, dar Franţa a blocat ani de zile construirea de conexiuni electrice cu Spania. El avertizează asupra ameninţării iminente a doamnei Le Pen, dar până acum nu a reuşit să hrănească un succesor care să o poată înlătura. El nu poate aborda o agendă care i-ar fi solicitat pe cei doi mari lideri postbelici, Charles de Gaulle şi Konrad Adenauer, fără ajutorul cancelarului german, Olaf Scholz. Cu toate acestea, relaţia lor este îngrozitoare.

    Macron este mai clar cu privire la pericolele cu care se confruntă Europa decât liderul oricărei alte ţări mari. Atunci când leadership-ul este în lipsă, el are curajul de a privi istoria în ochi. Tragedia pentru Europa este că vorbele Casandrei Franţei ar putea să cadă în urechi surde.

     

  • Acţiunile Apple cresc pe fondul unui profit peste aşteptările analiştilor, a unui program de răscumpărări de acţiuni de 110 mld. dolari, cel mai mare din istoria Wall Street, şi a majorării dividendelor. Vânzările de iPhone au scăzut cu 10%

    Acţiunile Apple au crescut joi în tranzacţiile after hours cu până la 6% după ce compania care produce celebrele telefoane iPhone a depăşit aşteptările pesimiste ale analiştilor privind veniturile trimestriale, iar directorii au proiectat o perspectivă pozitivă pentru anul în curs, în pofida unui început tumultuos de an 2024, scrie Financial Times.

    Compania a raportat venituri de 90,75 miliarde de dolari în primele trei luni ale anului 2024, în scădere cu 4% faţă de anul precedent, dar uşor peste estimările de 90,3 miliarde de dolari.

    Vânzările produsului său emblematic iPhone au scăzut cu 10% faţă de anul precedent, la 46 miliarde de dolari, faţă de 51,3 miliarde de dolari în anul precedent, iar vânzările în China – o regiune asupra căreia investitorii s-au concentrat în mod special – au scăzut la 16,3 miliarde de dolari în trimestrul respectiv, faţă de 17,8 miliarde de dolari în urmă cu un an.

    Dar investitorii s-au temut că acest trimestru ar fi putut fi mai rău, iar acţiunile Apple au crescut cu 6% după publicarea rezultatelor. Compania are o capitalizare de 2.670 miliarde de dolari. De asemenea, compania a anunţat încă 110 miliarde de dolari pentru răscumpărarea de acţiuni şi şi-a majorat dividendul trimestrial cu 4%.

    În pofida unor îngrijorări legate de activitatea sa de bază, Apple a prognozat lansări de produse mari care ar putea compensa un început turbulent al anului 2024. Prevede o creştere scăzută cu o singură cifră pentru afacerea sa de hardware, cu o creştere puternică şi continuă în domeniul serviciilor. În ultimul trimestru, veniturile din servicii – care includ App Store, Apple TV şi Apple Pay – au crescut cu 14%, ajungând la un nivel record de 23,9 miliarde de dolari.

    În cadrul unei teleconferinţe privind câştigurile care a urmat rezultatelor, directorul general Tim Cook a fost optimist în ceea ce priveşte perspectivele ca noile funcţii de inteligenţă artificială generativă să stimuleze vânzările de hardware şi a promis mai multe detalii “în săptămânile următoare”.

    Analiştii speră că Apple poate stimula vânzările de smartphone-uri şi laptopuri prin dezvăluirea unor noi caracteristici mult aşteptate, cel mai probabil la conferinţa sa pentru dezvoltatori din iunie. De asemenea, compania a lansat căştile Vision Pro în februarie şi se aşteaptă să prezinte un nou model de iPad în cadrul unui eveniment din luna mai.

    “Cred că cea mai importantă concluzie este că afacerea se menţine şi se pregăteşte pentru ceea ce ar trebui să fie o creştere accelerată în următoarele trei trimestre”, a spus Gene Munster de la Deepwater Asset Management. “Acesta este motivul pentru care acţiunile sunt în creştere”.

    Munster a spus că răscumpărarea de acţiuni a depăşit estimarea sa de 90 de miliarde de dolari şi a proiectat “încrederea” Apple în ceea ce priveşte restul anului.

    Acţiunile Apple au scăzut cu 7% de la începutul anului până în prezent, până la închiderea de joi. Aceasta şi-a pierdut din nou poziţia de cea mai valoroasă companie listată la bursă din lume în favoarea Microsoft.

    Din ianuarie, Apple a înregistrat anularea proiectului său auto care durează de ani de zile, presiuni tot mai mari din partea autorităţilor antitrust din SUA şi UE şi scăderea vânzărilor de iPhone în China.

    Un raport al Counterpoint Research a declarat luna trecută că vânzările de iPhone în această ţară au scăzut cu 19% faţă de anul trecut în primele trei luni ale anului, în timp ce compania de cercetare de piaţă International Data Corporation a raportat că Apple a pierdut poziţia de lider pe piaţa globală de smartphone-uri în favoarea Samsung, deoarece rivalii chinezi, precum Xiaomi şi Huawei, au câştigat pe măsură ce piaţa în general şi-a revenit.

    Directorul financiar al Apple, Luca Maestri, a declarat pentru Financial Times că vânzările de iPhone sunt încă puternice în China, în pofida faptului că este “cea mai competitivă piaţă de smartphone-uri din lume”, numărul de dispozitive Apple active fiind la un “maxim istoric”.

    Între timp, Cook a subliniat că, chiar dacă vânzările în China Mare au scăzut de la an la an, acestea au accelerat totuşi faţă de trimestrul anterior, sub impulsul iPhone.

    Răscumpărarea de acţiuni în valoare de 110 miliarde de dolari a arătat că “ne simţim foarte bine cu privire la statutul companiei şşiţ avem mare încredere în ceea ce avem în magazin pentru clienţii noştri”, a declarat Maestri, adăugând că urmează “o perioadă foarte aglomerată” în ceea ce priveşte noile produse.

     

  • Cele mai inovatoare companii din România în 2023. NN Plan, instrumentul online pentru planificarea viitorului financiar

    NN a dezvoltat un ecosistem multidimensional prin care oferă clienţilor experienţe digitale, ca parte a strategiei de a deveni asigurătorul digital al viitorului în care a investit peste 10 milioane de euro numai în ultimii trei ani.

     

    Descrierea inovaţiei:

    NN Plan este soluţia digitală pentru mai mult control şi libertate financiară. Dezvoltat sub forma unui chestionar online care poate fi completat în doar 10 minute, NN Plan este un instrument de analiză a nevoilor, dar şi un calculator de buget care stă la baza creării unui plan financiar personalizat, pliat pe stilul de viaţă şi priorităţile financiare ale oamenilor.

    Accesibil atât pe calculator, cât şi pe mobil, NN Plan este conceput pentru a oferi o experienţă simplificată în identificarea nevoilor şi găsirea celor mai bune soluţii de asigurare a planurilor de viitor. În procesul de dezvoltare, NN a urmărit să creeze un instrument care să fie uşor de parcurs, dar în acelaşi timp relevant pentru a ghida oamenii să evalueze veniturile disponibile şi aşteptările financiare în diferite momente sau situaţii din viaţă. Astfel, NN Plan contribuie inclusiv la determinarea deficitului de protecţie al oamenilor, reprezentat de diferenţa dintre resursele financiare de care dispun şi cele de care au nevoie într-o situaţie neprevăzută.

    Prototipul NN Plan a fost testat împreună cu utilizatori potenţiali şi rafinat din perspectiva experienţei, designului şi informaţiilor, respectând toate cerinţele şi standardele legate de arhitectura şi securitatea informatică. Mai departe, NN îşi propune să integreze aplicaţia modulară şi în alte arii ale ecosistemului său digital şi ale procesului de vânzare, oferind astfel NN Plan acolo unde au nevoie utilizatorii. Misiunea NN este să susţină oamenii în demersurile lor pentru un viitor financiar mai bun prin produsele şi serviciile pe care le oferă, iar acest obiectiv presupune şi o componentă importantă de educare când vine vorba despre gestionarea şi planificarea banilor şi a resurselor de care e nevoie în situaţii neprevăzute.

     

    Elementul de noutate:

    NN Plan este un instrument digital dezvoltat de NN prin care oamenii pot planifica un viitor financiar mai bun pentru ei şi familia lor. Soluţia online contribuie la evaluarea nevoilor financiare actuale, identificarea metodelor de a proteja ce contează pentru fiecare şi asigurarea resurselor financiare necesare atunci când se întâmplă ceva neprevăzut.

     

    Efectele inovaţiei:

    NN Plan are un rol important de educaţie şi planificare financiară. Utilizatorii pot crea astfel un plan financiar personalizat, pe baza răspunsurilor la întrebări care îi ajută să înţeleagă ce nevoi au şi cum îşi pot spori veniturile şi îndeplini planurile de viitor. Instrumentul le permite să-şi analizeze priorităţile, să-şi calculeze bugetul şi să găsească soluţii prin care pot asigura resurse financiare suplimentare pe care se pot baza când au cel mai mult nevoie, fie că este vorba de bani pentru educaţia copiilor, pentru cheltuieli medicale, pentru planurile lor de viitor sau pentru o bătrâneţe mai liniştită financiar. În doar câteva luni de la lansare, aproape 15.000 de români au experimentat NN Plan pentru a-şi face propriul plan financiar, iar obiectivul acestui instrument este să ajute cât mai mulţi oameni să-şi planifice viitorul financiar.

  • Cele mai inovatoare companii din România în 2023. Fabrica STADA din România

    Proiectul noii fabrici de medicamente de la Turda este prima investiţie greenfield a unui producător de medicamente internaţional pe plan local.

     

    Descrierea inovaţiei:

    În 2021 boardul executiv al grupului STADA a analizat împreună cu echipele de management din cinci ţări din Europa oportunitatea construirii unei noi facilităţi de producţie şi ambalare, fiecare afiliat având responsabilitatea de a mapa coordonatele socio-economice locale şi de a le prezenta pentru alegerea locului investiţiei. Echipa de management din România, alături de partenerul de consultanţă Noerr, a reuşit să realizeze un business case de succes, atrăgând astfel o investiţie de peste 50 milioane de euro din partea grupului german în ţară. Proiectul noii fabrici de medicamente va fi implementat la Turda şi beneficiază de o susţinere financiară din partea Guvernului României de 21 milioane de euro, printr-o schemă de ajutor de stat, ce presupune rambursarea sumei sub formă de taxe şi impozite în primii 5 ani de la lansare.

    Lucrările de construcţie au început în toamna anului 2022, iar în noiembrie 2023 stadiul lucrărilor a ajuns la 70%. Noua unitate de producţie şi ambalare va cuprinde iniţial nouă linii tehnologice de ultimă generaţie pentru produse în doză solidă (capsule şi tablete), dintre care primele trei linii au sosit deja şi sunt în curs de calificare.

    Elementul de noutate:

    Fabrica dezvotată de STADA la Turda este prima investiţie greenfield a unui producător internaţional de medicamente pe piaţa românească.

    Efectele inovaţiei:

    Cu o capacitate maximă de peste160 milioane cutii produs farmaceutic pe an, fabrica de la Turda va fi una dintre cele mai moderne facilităţi  de producţie din Europa. Suprafaţa totală a unităţii este de aproximativ 30.000 mp şi permite o extindere rapidă a liniilor de producţie până la un număr de 12. Întreaga suprafaţă a terenului achiziţionat este de 100.000 mp şi permite de asemenea, o dezvoltare ulterioară a facilităţilor de producţie, prin construcţia unor noi clădiri, în funcţie de cererea pieţei şi raportat la nevoile de dezvoltare continuă a companiei. Produsele finite din unitatea din Turda – atât medicamentele eliberate pe bază de reţetă, cât şi produse farmaceutice eliberate fără prescripţie medicală – sunt destinate să deservească cu preponderenţă România si pieţele din Europa, în care grupul STADA îşi desfăşoară operaţiunile.

    Termenul de finalizare a facilităţii de producţie este planificat pentru luna iunie 2024, urmând ca apoi, să înceapă etapa obţinerii autorizaţiilor necesare, obiectivul fiind ca în luna octombrie 2024 să poată ieşi pe porţile fabricii primele camioane cu medicamente. Fabrica STADA de la Turda va fi construită conform unor fundamente solide de sustenabilitate, folosind tehnologie modernă, de ultimă generaţie, precum şi o suită de facilităţi ce presupun un consum redus de energie, cum ar fi panouri solare fotovoltaice şi sistem termic solar. În plus, fabrica de la Turda va fi prima unitate paperless pentru fluxul intern de informaţie, din grupul STADA. Exploatarea facilităţii presupune formarea unei echipe de aproximativ 400 de angajaţi cu o bogată experienţă în industria farmaceutică, ce va valorifica moştenirea puternică a regiunii Cluj în acest domeniu.

    Mihai Fugarevici, country manager, STADA

  • Cele mai inovatoare companii din România în 2023. Fabrică de făinuri proteice, care reciclează integral produsele secundare din lanţul de producţie

    În a doua jumătate din 2023, Transavia a inaugurat cea mai modernă fabrică de făinuri proteice. Noua facilitate asigură o procesare continuă subproduselor nedestinate consumului uman, prelucrând toate ţesuturile animaliere. Noua unitate permite reciclarea a 100% a produselor secundare rezultate pe lanţul de producţie, de la incubaţie până la abatorizare (coji de ouă, organe, pene şi sânge), care sunt colectate separat şi apoi supuse unor procedee diferite de coacere şi sterilizare.

     

    Descrierea inovaţiei:

    În România, deşeurile animaliere reprezintă una dintre problemele importante pentru orice sistem de creştere a animalelor, iar reducerea producerii acestora necesită eforturi semnificative.

    Transavia este unul dintre foarte puţinii producători din industria alimentară din România care au optat să utilizeze integral subprodusele nedestinate consumului uman rezultate din lanţul tehnologic, evitând practic reducerea de deşeuri. Investiţiile masive în facilităţi de producţie proprii asigură un lanţ circular în urma căruia rezultă produse cu valoare adăugată, fără impact negativ asupra mediului. Accentul pe sustenabilitate este dublat de controlul atent al costurilor şi generarea de venituri.

    Elementul de noutate:

    „Politica ZERO Pierderi înseamnă şi să valorificăm tot ce se poate astfel încât practic să nu generăm deşeuri. Acordăm o atenţie deosebită gestionării aşternutului uzat scos din hale, pe care îl valorificăm circular prin utilizare ca îngrăşământ organic în cadrul fermelor noastre vegetale”, declară Theodora Popa, vicepreşedinte, Transavia. Gunoiul provenit de la păsări este colectat în depozitele autorizate ale companiei, unde se stochează în vederea stabilizării, etapă obligatorie înainte de utilizarea acestuia ca îngrăşământ organic pentru culturi în fermele vegetale ale grupului. Utilizarea acestui îngrăşământ organic, mai prietenos cu mediul, se face în conformitate cu necesarul din sol, pe care specialiştii firmei îl planifică prin planuri de fertilizare rezultate în urma analizelor specifice. „Reuşim astfel să utilizăm mai puţin îngrăşământ chimic şi să reducem emisiile de gaze cu efect de seră”, afirmă Theodora Popa.

    În a doua jumătate a anului 2023, Transavia a inaugurat cea mai modernă fabrică de făinuri proteice. Noua facilitate asigură o procesare continuă subproduselor nedestinate consumului uman, prelucrând toate ţesuturile animaliere. Noua unitate permite reciclarea a 100% a produselor secundare rezultate pe lanţul de producţie, de la incubaţie până la abatorizare (coji de ouă, organe, pene şi sânge), care sunt colectate separat şi apoi supuse unor procedee diferite de coacere şi sterilizare. „Pe lângă faptul că utilizăm mult mai puţin gaz decât în cazul incinerării, făina proteică are valoare nutritivă superioară faţă de cenuşă. Celălalt produs rezultat în urma acestei prelucrări, grăsimea, se poate rafina şi poate fi folosită ca biocombustibil. Produsele rezultate sunt valorificate, fiind folosite de parteneri din ţară sau din străinătate”, conform reprezentantei companiei.

    Transavia este liderul pieţei locale de carne de pui, fiind una dintre cele mai importante afaceri de familie, care deţine şi produce brandul de carne de pui Fragedo şi semipreparate pe bază de pui Papane. „În cei peste 32 de ani de activitate, compania a investit constant în modernizare şi în tehnologie de ultimă generaţie şi a adoptat inovaţia ca sursă de creştere sustenabilă a businessului şi de predictibilitate pentru viitor”, mai spune Theodora Popa. Transavia are în prezent aproape 2.400 de angajaţi, care activează preponderent în cele 31 ferme de creştere a păsărilor şi în cele patru ferme de producţie vegetală, în fabrica de nutreţuri combinate, în cele trei abatoare de ultimă generaţie şi în fabrica de procesare a cărnii. În fermele grupului, localizate în opt judeţe din România, se produc anual peste 100.000 de tone de carne de pui. Aproximativ 30% la sută din producţia anuală a companiei merge către export, în mai multe state europene şi de pe alte continente.

    Efectele inovaţiei:

    Reducerea pierderilor şi a risipei alimentare reprezintă un aspect esenţial pentru asigurarea unei alimentaţii durabile şi sănătoase. Risipa alimentară are loc în toate segmentele ciclului de viaţă al alimentelor, de la recoltarea culturilor şi sacrificarea animalelor până la procesare, vânzarea cu amănuntul şi pierderile consumatorilor. „Studiile ştiinţifice indică faptul că 42% din pierderile au loc la nivelul gospodăriilor şi 39% în timpul producţiei de alimente, restul fiind generate în sectorul serviciilor alimentare şi în timpul distribuţiei”, punctează Theodora Popa. Tot ea adaugă că Transavia a creat un sistem de creştere ecologic al puilor, fără deşeuri animaliere rezultate din creşterea şi abatorizarea pasărilor. Deşeurile rezultate în procesul de producţie conţin produşi cu valori nutritive considerabile, inclusiv proteine şi aminoacizi esenţiali, ceea ce le transformă în resurse preţioase pentru producţia ulterioară de articole cu valoare adăugată. Practicile inovative ale liderului pieţei de carne de pui din România, realizate pe baze ştiinţifice şi susţinute prin investiţii strategice, îndreaptă sectorul avicol către model de producţie cu zero deşeuri, având un impact semnificativ asupra reducerii poluării mediului înconjurător.

    Această abordare sustenabilă şi inovativă, contribuie la susţinerea ţintei obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD) ale Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), respectiv de a reduce cu până la 50%, până în 2030, pierderile alimentare globale generate pe cap de locuitor de-a lungul lanţului de aprovizionare cu alimente.

  • Sancţiunile occidentale aplicate Rusiei încep să-şi facă efectul: Gigantul rus Gazprom a raportat prima pierdere anuală din ultimii 24 de ani

    Gigantul energetic rus Gazprom a înregistrat cea mai mare pierdere financiară din ultimii 24 de ani, după ce vânzările de gaze s-au înjumătăţit ca urmare a războiului din Ucraina condus de Vladimir Putin, scrie Financial Times.

    Pierderea de 629 miliarde de Rbs (6,9 miliarde de dolari) în 2023 subliniază modul în care invazia preşedintelui rus în Ucraina a devastat monopolul de stat al gazelor naturale, ducând la prăbuşirea vânzărilor în Europa, principala sa sursă de venit.

    Veniturile Gazprom au scăzut cu aproape 30% de la an la an, la 8,5 mld. rbs, vânzările de gaze scăzând de la 8,4 mld. rbs la 4,1 mld. rbs. Acţiunile companiei listate la Moscova au scăzut cu peste 4,4% la aflarea veştii. Majoritatea analiştilor ruşi se aşteptau ca aceasta să obţină un mic profit.

    Analiştii au declarat că pierderile au arătat cum Gazprom, cândva un “campion naţional” bogat în bani care şi-a folosit poziţia puternică asupra aprovizionării cu energie a Europei ca armă geopolitică, nu a reuşit să se adapteze la pierderea pieţei UE.

    Veniturile Gazprom din vânzările de gaze în afara Rusiei au scăzut de la 7,3 mld. rbs în 2022 la 2,9 mld. rbs anul trecut, o scădere despre care analiştii au spus că a fost determinată în principal de pierderea vânzărilor sale europene.

    Între timp, ţările europene au avut un succes mai mare decât se aşteptau în găsirea unor surse alternative de gaz: Ponderea Rusiei în importurile de gaze ale Europei a scăzut de la 40% în 2021, ultimul an complet înainte de invazie, la 8% în 2023, potrivit datelor UE.

    Rezultatele au arătat că ceea ce a fost cândva afacerea principală a Gazprom – vânzarea de gaze către Europa – a devenit o piatră de moară generatoare de pierderi, compensată doar parţial de profiturile din vânzările sale de petrol, au declarat analiştii.

    Profitul din petrol, condensat de gaz şi produse petroliere a crescut la 4,1 miliarde de Rbs, cu 4,3% mai mult decât în anul precedent, ceea ce arată cum exportatorii ruşi au reuşit să navigheze cu succes printre încercările occidentale de a limita veniturile Kremlinului din vânzările de energie.

    Costurile operaţionale şi cheltuielile de capital ale Gazprom au crescut şi ele anul trecut, chiar dacă vânturile din faţă pentru companie au devenit clare, contribuind şi mai mult la pierderi.

    Celelalte căi de export ale Gazprom au crescut uşor anul trecut, dar tot au reprezentat doar între 5 şi 10% din vânzările europene pierdute, potrivit analiştilor.

    Kremlinul şi Gazprom au trâmbiţat creşterea achiziţiilor chinezeşti de gaz rusesc ca pe un eventual înlocuitor. Totuşi, aceste exporturi au fost de numai 22 de miliarde de metri cubi anul trecut, faţă de 230 de miliarde de metri cubi pe an, cât exporta Rusia în medie în deceniul de dinaintea invaziei din Ucraina.

    Conducta Power of Siberia 2, amânată de mult timp, este planificată pentru a trimite gaze din zăcămintele care alimentau cândva Europa, dar ar necesita ani de zile pentru a fi construită şi tot nu ar compensa pierderile Gazprom în Europa, spun analiştii.

    “Pierderea veniturilor din Europa este o problemă de nerezolvat fără a se întoarce în Europa”, a declarat Craig Kennedy, un cercetător afiliat la Harvard şi fost vicepreşedinte la Bank of America. “Era o subvenţie încrucişată a restului afacerii şi în sfârşit sunt forţaţi să arate acest lucru în conturi”.

     

  • Farul Constanţa îşi joacă şansa pentru cupele europene cu Sepsi OSK Sfântu Gheorghe

    Şapte victorii, şapte remize şi patru înfrângeri este palmaresul înregistrat de dobrogeni pe teren propriu în acest sezon. De partea cealaltă, covăsnenii au câştigat şase dintre cele 18 deplasări din ediţia curentă, iar de alte două ori au terminat la egalitate, relatează lpf.ro.

    Cele două echipe s-au mai întâlnit în principala competiţie internă de 21 ori, de nouă ori s-au impus dobrogenii, de patru ori au câştigat covăsnenii, ia alte opt partide s-au terminat la egalitate.

    Întâia confruntate a avut loc pe 5 august 2017, Sepsi OSK – Viitorul 1-0, gol înscris de Attila Hadnagy, în minutul 90+2.

    Două dintre cele opt remize au înregistrat scor alb pe tabelă, ambele pe terenul grupării din Sf. Gheorghe (22 februarie 2019 şi 1 aprilie 2019).

    Ultimul succes din contul ardelenilor în campionat: 12 decembrie 2021, Sepsi OSK – Farul 1-0.

    Cea mai recentă dispută din SuperLiga României a avut loc pe 5 aprilie 2024: Sepsi – Farul 1-1, marcatori Pavol Safranko, respectiv Louis Munteanu.

    De reamintit că, s-au întâlnit şi în startul stagiunii competiţionale curente, pe 8 iulie 2023, în Supercupa României 2023, Farul – Sepsi OSK 0-1.

    41 de jucători a utilizat Farul pe durata acestui sezon, dintre care 25 au contribuit la reuşitele constănţenilor cu cel puţin un gol şi / sau o pasă decisivă. Media de vârstă a echipei este de 25 ani şi o lună.

    Sepsi OSK s-a bazat pe 28 de fotbalişti, opt dintre ei fiind debutanţi în SuperLiga României. Media de vârstă a echipei este 26 ani şi şapte luni.