BusinessMagazin

Blog

  • Salarii programate

    Nivelul salariilor difera foarte mult in functie de pregatire si de cerintele pietei pentru anumite limbaje de programare specifice. Un raport al agentiei de recrutare online PayScale pentru Romania indica diferente mari intre salariile medii anuale in functie de aptitudinile angajatilor.

     

    Competente software

    Salariul mediu anual

    SQL

    18.249 $

    UNIX

    13.200 $

    Microsoft Office

      9.688 $

    Java

    17.400 $

    Windows NT/2000/XP Networking

    15.629 $

    CAA

    13.200 $

    Visual Basic

    20.000 $

    C

    11.626 $

    SQL Server

    15.813 $

     

  • A&D Pharma da admitere la Londra

    Ideea cotarii la o bursa straina nu este tocmai o noutate printre companiile romanesti. Dar firmele care au trecut de la vorbe la fapte si chiar s-au listat pe o alta piata decat cea din Bucuresti pot fi numarate pe degetele de la o mana. O mana careia i s-ar putea adauga acum un nou deget.

     

    Stirea in sine nu mai e neaparat o stire in piata: A&D Pharma si-a anuntat saptamana trecuta intentia de a se lista pe piata bursiera din Londra pana la sfarsitul anului. Mai putin cunoscut e insa rationamentul de business din spatele acestei miscari. Din cate spun oficialii holdingului, listarea se va face prin vanzarea de catre actualii actionari a Certificatelor Globale de Depozit (GDR) – instrumente financiare echivalente cu actiunile care permit listarea pe o piata externa – si este conditionata de acordul autoritatilor din Marea Britanie. Practic, oferta publica va consta in vanzarea unui pachet de actiuni detinut de Sograno, explica Dragos Dinu, CEO al A&D Pharma, adaugand ca intermediar al ofertei va fi un consortiu condus de sucursala londoneza a ING.

     

    Pe de alta parte, inca nu s-a decis dimensiunea pachetului oferit. „Vom anunta in curand un pret si dupa aceea numarul Certificatelor care urmeaza a fi scoase la vanzare“, completeaza managerul A&D. Cert este ca bursa londoneza impune un nivel minim de listare de 25%.

     

    Deocamdata nu s-a anuntat si o viitoare cotare pe piata din Bucuresti, chiar daca Romania reprezinta grosul afacerilor grupului. „Pentru moment nu pot face comentarii in ceea ce priveste viitoarele planuri“, spune directorul executiv al A&D. Actionarii A&D Pharma au inaugurat recent o afacere de distributie de medicamente si pe piata bulgara si, potrivit unor declaratii mai vechi, era luata in calcul si varianta extinderii pe alte piete din Balcani. De altfel, A&D Pharma nu este prima companie din Romania care isi anunta dorinta de a fi cotata pe o piata externa. (Tehnic, nici nu va fi, deoarece vor fi listate actiunile unei companii olandeze, A&D Pharma Holdings N.V., o societate de tip holding, care controleaza afacerile din Romania.)

     

    De-a lungul ultimilor ani, mai multi manageri optimisti au vorbit despre planuri de listare la burse straine. Printre ei, s-au numarat fratii Ioan si Viorel Micula, proprietarii grupului European Drinks, care spuneau la inceputul lui 2003 ca si-au propus iesirea pe o piata bursiera externa, cel mai probabil cea din Frankfurt. La fel, si managerul Softwin, Florin Talpes, declara anul trecut ca listarea in strainatate ar putea fi o optiune, dar nu una imediata. De piata londoneza sau alte mari burse europene, s-au aratat interesate si grupuri deja cotate la Bursa de Valori Bucuresti (BVB), precum Rompetrol sau Flamingo. Dar sunt asteptate cu interes doua mari listari, initial programate pentru 2006, dar amanate ulterior: operatorul de telecomunicatii Romtelecom si Fondul Proprietatea. Ambele companii ar urma sa fie cotate si la BVB, dar si pe o piata externa, cel mai probabil Londra.

     

    Reprezentantii celui mai mare grup bancar mondial, Citigroup, anticipeaza o crestere a numarului companiilor care vor folosi listarea la bursa pentru a atrage fonduri. „Cred ca anul viitor vom vedea mai multe listari, atat la Bucuresti, cat poate si la Londra“, declara recent pentru Ziarul Financiar Shahmir Khaliq, presedintele Citibank Romania.

     

    Dar A&D nu se listeaza pentru a atrage finantari. Recent, grupul a obtinut o linie de credit sindicalizata de 100 de milioane de euro, pentru a sustine cresterea companiilor. Fondurile ar putea fi folosite inclusiv pentru achizitii. In al doilea rand, oferta publica nu prevede vanzarea de noi actiuni, care ar putea aduce fonduri pentru companie, ci diminuarea pachetului detinut de actionarul majoritar. De ce se mai listeaza, totusi? „Listarea va creste imaginea companiei, va fixa valoarea pe piata a operatiunilor si ne va da acces pe piata financiara internationala“, explica Dinu.

     

    La inceputul anului, grupul si-a evaluat afacerile din Romania – „o evaluare interna a actiunilor“, dupa cum spune CEO-ul A&D Pharma – la aproximativ 300 mil. euro. In piata au aparut insa comentarii conform carora grupul ar valora chiar o jumatate de miliard de euro. In aceste conditii, oferta publica pe care o planuiesc actionarii A&D poate fi privita si ca o iesire partiala sau totala din afacere.

     

    Directorul grupului neaga insa aceasta varianta. „Nu putem vorbi de un exit partial. Motivele expuse anterior sunt cele care au stat la baza acestei decizii, in vederea dezvoltarii pe viitor a operatiunilor.“ In ultimii ani, fonduri de investitii, dar si investitori strategici – printre care s-au numarat cele mai mari grupuri europene din distributia de medicamente – au negociat cumpararea A&D. Un interes justificat inainte de orice de pozitia solida a grupului pe o piata ce ar putea atinge 1,5 miliarde de euro in acest an.

     

    A&D Pharma a inregistrat vanzari consolidate de 247,3 milioane de euro in 2005 si 147,9 milioane de euro in primul semestru al acestui an. Pentru intreg anul 2006, reprezentantii grupului isi propuneau in primavara atingerea nivelului de 440 de milioane de euro, dupa ce in ultimii trei ani vanzarile au crescut cu peste 60% anual.

     

    Cu toate acestea, negocierile de vanzare nu s-au finalizat. Dragos Dinu neaga si ipoteza ca listarea ar fi o reactie a esecului negocierilor. „Avem o companie foarte bine pozitionata pe piata si in continua dezvoltare, ceea ce face ca o oferta publica initiala sa fie urmatorul pas logic pentru noi, care nu este cu siguranta rezultatul esecului oricarei alte alternative.“ Daca oferta va reusi, A&D ar intra in cercul restrans al companiilor din Romania listate pe piata londoneza. Aici au mai fost cotate actiunile Bancii Turco-Romane – intrata in faliment in 2000 -, Elvila sau Societatea R (Romania Libera).

     

    La Bucuresti sau Londra, A&D Pharma va deveni in acelasi timp si una dintre putinele companii private romanesti care au ales listarea pe o piata reglementata. Doar doua companii s-au listat in 2005 la BVB prin oferta publica: Vrancart Adjud (firma ce era anterior listata pe RASDAQ) si Flamingo International. In urma cu un an doar o companie, SSIF Broker, derulase o astfel de operatiune. Anul acesta a fost randul Transelectrica, la care statul este inca actionar majoritar.

     

    Daca totul va decurge conform planurilor, A&D ar putea deveni prima afacere infiintata dupa 1990 din industria farmaceutica autohtona cotata la bursa. Aproape toate marile firme din distributia si retailul cu medicamente sunt controlate de antreprenori locali si nici unul dintre acestia nu a anuntat planuri similare. Pe de alta parte, in piata s-au intensificat zvonurile privind achizitiile unor firme din domeniu. Actionarii A&D par a fi ales o alta cale pentru a-si vinde participatiile. Ce parere vor avea investitorii?

  • De la A la D

    Holdingul A&D Pharma are o rata de crestere anuala de peste 50 de procente. 

     

    ACTIONARI: Vehiculul de investitii Sograno detine 99% din A&D Pharma, ceilalti actionari fiind persoanele fizice Robert Ludovic, Charles Simon, Walid Abboud, Roger Fawzi El Akoury si Michel Charles Eid.

     

    COMPONENTA: Cele mai importante companii din grupul A&D sunt Mediplus – liderul pietei romanesti de distributie a medicamentelor – si  Sensiblu – cel mai mare lant de farmacii din tara.

     

    VANZARI: Anul trecut grupul a avut vanzari consolidate de 247 mil. euro. Pentru 2006, reprezentantii A&D mizeaza pe venituri de 440 de milioane de euro.

  • TRANZACTII: Petrom-OMV si-a luat bilet dus pina in Rusia, via Cipru

    La prima vedere, Petrom a cumparat saptamana trecuta posibilitatea de extrage din Rusia o cantitate de petrol egala cu putin peste 1% din ce are si poate extrage din Romania. In fapt insa, campurile petrolifere din Urali reprezinta biletul sau de intrare in Rusia.

     

    Un asemenea bilet asteapta sa cumpere de ceva vreme si Rompetrol, al carui nou director de operatiuni declara recent ca grupul are un buget de 400 mil. USD pentru sectorul upstream si ca acest buget va suporta si o achizitie in Rusia, care nu poate fi evitata. Pana atunci insa, inaintea lor vor incepe sa extraga din Rusia cei de la Petrom-OMV: achizitia semnata de Petrom pe 25 septembrie presupune preluarea a trei sferturi (74,9%) dintr-o companie inregistrata in Cipru, care detine sase companii rusesti cu perimetre de explorare in aceasta tara. Valoarea tranzactiei nu a fost facuta publica, insa analistii din piata vorbesc de o suma de ordinul a cateva milioane de euro, conform Ziarului Financiar.

     

    Ring Oil Holding &Trading Ltd. nu are, conform datelor Petrom, bilant sau venituri din exploatare; ce are insa si i-a tentat pe cei de la Petrom sunt licentele si posibilitatea, dupa ce vor intra pe piata ruseasca cu operatiuni, de  participare la licitatii pentru alte licente. „Pe langa achizitionarea acestor licente, se intentioneaza realizarea unor noi achizitii in domeniul productiei si participarea la licitatii. Aceste activitati vor facilita consolidarea rapida a unui portofoliu de explorare si productie“, dupa cum se arata in comunicatul ulterior tranzactiei.

     

    Pe scurt, Ring Oil este un cap de pod pentru Petrom: „Achizitia a opt licente de explorare si a uneia de explorare si productie este in conformitate cu strategia noastra de a transforma Rusia si Regiunea Caspica intr-o regiune de maxima importanta pentru explorare si productie“, spune Werner Ladwein, membru al comitetului executiv al Petrom, responsabil cu activitatea de explorare si productie. Cele noua licente (opt in zona Saratov, la 1.000 km de Moscova, si una de explorare si productie in zona Komi, la 1.200 km nord-vest de Moscova) au nevoie de investitii de aproape 100 mil. euro pentru ca Petrom sa inceapa explorarea. Banii vor fi insa folositi si pentru eventualele descoperiri de noi zacaminte in blocurile de explorare.

     

    Investitia urmeaza a se prelungi pana in 2013, cand compania planuieste finalizarea a aproximativ 40 de sonde de explorare. Intrarea Petrom in Rusia vine intr-un moment in care se poate vorbi despre mai orice in piata petroliera, mai putin de stabilitate; pretul osciland in jurul a 60 de dolari pentru barilul de petrol la inceput de iarna, cand se fac stocurile si preturile cresc oricum, este un trend diferit fata de anii trecuti. Mai ales fata de vara-toamna 2005, cand pretul a crescut surprinzator, atingand 74 de dolari pe baril. Specialistii de la Erste lasa sa se inteleaga – vezi „Raportul sectorial petrol in centrul si estul Europei“ – ca „vrabia din mana“ e foarte buna in acest context pentru oricine.

     

    Mai precis, ca achizitiile de rezerve si stocurile sunt cele mai sigure: „Oricate analize se vor face, sectorul acesta ramane dominat de o doza mare de neprevazut: boom-ul din China si Statele Unite pe partea de cerere, si razboaie, uragane si rebeliuni de tot felul pe partea de oferta. Toate astea fac ca stocurile pe care le fac companiile din CEE sa fie foarte bine pozitionate“.

     

    Studiul Erste, publicat luna aceasta, arata ca sectorul petrolier din zona a avut un varf in 2006 si va urma o perioada de declin pentru anul urmator atat pentru titei, cat si pentru produsele finite. Acestea din urma reprezinta, in opinia celor de la Erste, o mai buna sansa pentru companiile petroliere: „Jucatorii din downstream se vor bucura de marje mai mari de profit pentru urmatorii doi-trei ani, cand ciclul se poate muta catre segmentul de upstream“.

     

    Una din cele mai importante concluzii ale studiului Erste este ca „singurii care vor rezista trendului negativ din industrie vor fi cei care vor putea prezenta o poveste de crestere de succes“. Printre companiile cu stocuri importante care ar putea vorbi de cresteri bune, analistii de la Erste enumera pe OMV si Lotos. Iar despre compania austriaca studiul spune ca ar putea castiga o pozitie buna din acest punct de vedere doar daca vor reusi cu strategia din Turcia (unde OMV ar dori sa ii fie concesionata rafinaria de la Ceyhan), dat fiind ca au avut cateva bile negre, printre care afacerea Verbund, pretul mare platit pentru Petrol Ofisi si „povestea cu recuperarea greoaie (slower turnaround) a investitiei la Petrom“.

     

    Asadar, studiul arata ca piata internationala nu priveste cu ochi prea buni anul 2005 din perspectiva rezultatelor OMV cu Petrom in portofoliu. Studiul Erste conchide ca OMV „poate rezista trendului negativ prin noi investitii si restructurare“. Chiar sa fie un trend negativ pentru OMV, in conditiile in care Petrom a avut crestere de peste o treime si s-a plasat in continuare pe locul intai in topul companiilor romanesti?

     

    „Rezultatele dezamagitoare ale OMV din al doilea semestru se datoreaza in special cifrelor scazute ale Petrom. OMV mai are multe de facut in compania romaneasca, iar beneficiile acestor eforturi se vor vedea abia peste intervale mai lungi“, arata raportul Erste. Asadar, rezultatele de doua cifre nu sunt suficiente si pietele externe se asteapta la plusuri peste tot. Cu toate acestea, exista inca sperante: studiul Erste recomanda actionarilor sa pastreze doar actiunile OMV, sa le vanda pe cele ale Unipetrol si sa cumpere PKN-Orlen, MOL sau Lotos.

  • Cine, unde, cat

    Principala diferenta intre cele doua mari companii romanesti din domeniul petrolului este ca Petrom are in mod traditional operatiuni de upstream (exploatare si productie), pe cand Rompetrol se bazeaza pe rafinarea titeiului, in mare parte cumparat. Rompetrol are insa si o serie de campuri din care extrage petrol si intentioneaza o crestere a productiei.  

     

    Tari din care extrage

    Tari in care vinde

    PETROM: Romania, Kazahstan, Rusia

    Romania, Bulgaria, Serbia, Ungaria

    ROMPETROL: Romania, Kazahstan, Ecuador

    Romania, Moldova, Bulgaria, Albania, Franta

     

  • Intre ei, liderii

    Petrom si Rompetrol Rafinare (rafinaria grupului Rompetrol, care are cele mai importante operatiuni din cadrul grupului) se afla in top 3 (pe primul, respectiv al treilea loc) ale primelor companii private din Romania dupa cifra de afaceri.

     

    PETROM: a incheiat anul trecut cu o cifra de afaceri de 2.969 mil. euro, in crestere cu 38,5% fata de 2004. Cea mai mare companie din Romania are rezerve estimate la circa 1 miliard de barili echivalent petrol (la care se adauga cele 13 mil. barili din Rusia), o capacitate anuala de rafinare de 8 milioane de tone si 553 de benzinarii.

     

    ROMPETROL RAFINARE: in 2005 a avut o cifra de afaceri de 1.754 mil. euro. Toate companiile controlate de Rompetrol (in afara de Dyneff, cu o cifra de afaceri de 100 mil. euro) au avut anul trecut rezultate cumulate aproximative de 2.713 mil. euro.

     

    TINTE: oficialii Rompetrol estimeaza pentru urmatorii cinci ani o cifra de afaceri intre 12 si 20 mld. dolari. Nevoile de investitii ale grupului sunt estimate la aproximativ 1 mld. dolari in urmatorii 3 – 5 ani.

  • COMERT ONLINE: Vom da portofelul din mana pentru cardul de pe internet?

    La nivel european, comertul online din Romania nu reprezinta nici macar un sfert de procent din intreaga piata. Dar, spun analistii, suntem in perioada in care au inceput sa se lege verigile lipsa ale lantului care va trage dupa el mult asteptatele cresteri.

     

    Daca la nivel international, comertul online a devenit o afacere profitabila, multe companii alegand sa functioneze numai pe Internet, fara a mai avea un sediu fizic, acest concept este inca strain utilizatorilor si companiilor din Romania. E adevarat, nu in totalitate.

     

    Numarul celor dispusi sa-si faca o parte din cumparaturi pe Internet este destul de mic, iar cei care o fac cheltuiesc sume mult prea mici, care depasesc cu greu nivelul de 100 de euro. De altfel, valoarea medie a unei tranzactii este calculata de specialisti la aproximativ 60 de euro. Exista insa si exceptii de la regula. Cea mai mare tranzactie online realizata in Romania a fost de 6.000 de euro, pentru inchirierea unui elicopter in vederea unei plimbari private.

     

    „Acestea sunt insa extrem de rare. De fapt, cazul a fost unic in Romania“, spune Carmen Sebe, director executiv in cadrul integratorului de plati online Gecad ePayment. „Tranzactii mai mari au loc si atunci cand se achizitioneaza laptop-uri de exemplu, valoarea ridicandu-se la 1.000 de euro, dar nici aceste achizitii nu sunt extrem de frecvente“, a adaugat ea.

     

    Pe partea cealalta, si companiile sunt sceptice, avand in vedere ca nu este inca profitabil sa renunti la magazinul cu suprafata mare situat intr-o zona centrala, pe o strada principala sau intr-un mall, pentru unul aflat in spatiul virtual. Estimarile arata ca valoarea pietei autohtone a comertului online este de 40 – 50 de milioane de euro anul acesta, dintre care 12,5 milioane de euro reprezinta platile realizate prin intermediul cardului bancar. Dar, ar putea spune analistii, bazele pietei de comert electronic in Romania au fost deja puse.

     

    Daca acum cativa ani numarul mic al conexiunilor la Internet era cea mai mare piedica in dezvoltarea comertului online, astazi nu se mai poate spune acelasi lucru. Potrivit datelor oficiale, numarul utilizatorilor de Internet se apropie de 7 milioane anul acesta, adica aproximativ 30% din populatie, si este in permanenta crestere. Nici lipsa magazinelor nu mai impiedica piata, pentru ca exista aproximativ 800 de magazine pe Internetul romanesc, 500 dintre acestea acceptand plati prin intermediul cardului bancar, iar produsele comercializate variaza de la carti la produse alimentare, telefoane mobile si echipamente electronice, electrocasnice si IT. Mai mult, bancile din Romania au emis intre 8 si 8,5 de milioane de carduri, iar metodele de plata includ si plata ramburs, numerar sau ordin de plata.

     

    Pe piata romaneasca exista un singur procesator de plati online, si anume RomCard. De asemenea, patru banci ofera servicii de comert electronic – BRD, BCR, Raiffeissen si Banca Tiriac, toate acestea procesand platile online tot prin Romcard. Iar ceilalti concurenti din piata sunt integratorii de solutii de comert electronic, adica Gecad ePayment si Dotcommerce. Practic, acum se fac primii pasi in recuperarea decalajului fata de alte tari europene, pe o piata dominata de Marea Britanie, care in 2011 va bifa 29% din totalul pietei de comert online de pe batranul continent, cu 76 mld. euro cheltuiti pe Internet.

     

    Un astfel de pas il reprezinta parteneriatul dintre BRD si integratorul de solutii de comert electronic Gecad ePayment. „Astfel de parteneriate, in care in general este inclus si un procesator de plati, pe langa banca si integrator, sunt extrem de populare in alte piete“, spune Carmen Sebe, adaugand ca, la nivel international, nicio banca nu ofera servicii de plata cu card bancar online fara a avea si serviciile unui integrator si un procesator.

     

    „La noi, banca iti pune in brate un teanc de documente, iar comerciantul trebuie sa urmeze un proces complicat pentru a putea face legatura intre magazinul sau si contul bancar care ii este alocat. Pentru asta, trebuie sa mai angajeze alte doua sau trei companii care sa-i furnizeze serviciile.“

     

    Totusi, maturizarea treptata a pietei de comert online din Romania a adus cu sine si parteneriate prin care o companie care doreste sa comercializeze diferite produse si servicii online sa o poata face in cel mult o ora. „Atat dureaza tot procesul. O ora. Compania trebuie sa aiba doar un plan de business si un site functional, iar de restul se ocupa integratorul si banca“, spune Sebe.

     

    Iar acest gen de parteneriate, estimeaza analistii, ar putea antrena si trecerea catre comertul online si a companiilor de dimensiuni mari si foarte mari, care pana acum s-au confruntat cu diverse impedimente, mai ales in ceea ce priveste aspectul legaturilor financiare cu banca. Saptamana trecuta compania Fit Distribution – detinatoarea platformei PCfun.ro, prin intermediul careia sunt comercializate echipamente electronice si IT – a lansat primul serviciu de credit bancar online, in urma unui parteneriat incheiat cu Raiffeisen Bank. 

     

    Prin intermediul noului serviciu pot fi achizitionate produse IT, electronice si electrocasnice, printr-un credit de pana la 5.000 de euro, acordat online. „PCfun.ro cred ca va contribui la cifra de afaceri propusa pentru anul urmator cu aproximativ patru milioane de euro, din care 15% se vor realiza prin credit online. La nivelul acestui an vanzarile online vor fi de circa 780.000 de euro, rezultat destul de bun pentru primele sase luni luni de activitate“, a declarat pentru Ziarul Financiar Marius Ghenea, presedinte al Fit Distribution.

     

    La nivel european, se estimeaza ca, in urmatorii cinci ani, utilizatorii de internet vor cheltui anual, in medie, aproximativ 1.500 de euro pentru cumparaturi online. In 2006, valoarea medie a cumparaturilor online, in care sunt incluse si bilete de calatorie, obiecte vestimentare, echipamente electronice si IT, dar si anumite produse alimentare, este de 1.000 de euro, arata un studiu recent al companiei americane de cercetare Forrester Research. Iar numarul celor care fac cumparaturi din magazinele virtuale ale Europei nu este nici el de neglijat: peste 100 de milioane de internauti, estimandu-se ca in urmatorii cinci ani numarul lor va ajunge la 174 de milioane. Cu o piata estimata la aproximativ 263 mld. euro in 2011, se poate spune ca este loc pentru toata lumea. Mai ales pentru romani.

  • Cum stam?

    Piata romaneasca a comertului online este estimata anul acesta la aproximativ 40-50 de milioane de euro, raportat la 100 de miliarde cat este cea din intreaga Europa.

     

    UTILIZATORI: Potentialii clienti ai magazinelor online din Romania sunt utilizatorii de Internet, adica aproximativ 7 milioane de romani, insa nu se poate spune ca toti isi vor face cumparaturi si de pe Internet.

     

    CUMPARATURI: Conform unor estimari ePayment, valoarea medie a unei tranzactii online este de 60 de euro. Insa exista si clienti care cumpara de pe Internet laptop-uri, ceea ce ridica valoarea tranzactiei la aproximativ 1.000 de euro.

     

    NUMARUL UNU:  Anul trecut magazinul virtual cu cei mai multi vizitatori a fost eMAG.ro, cu o medie de 300.000 de clienti lunar, care au cheltuit peste un milion de dolari pe luna pe electronice si componente pentru calculatoare.

     

    SUB MEDIE: Potrivit unui studiu al European Interactive Advertising Association, realizat pe un esantion de 7.000 de persoane din zece tari UE, numarul mediu de cumparaturi online facute pe o perioada de sase luni este de 7,33. Asta in timp ce in Romania numarul mediu de tranzactii/utilizator de card (incluzand platile online dar si orice alta tranzactie cu cardul) este de doar 2,5.

     

    MANA SPARTA: Cei mai „risipitori“ dintre internautii europeni sunt englezii, cu 12,3 plati online lunare de persoana si cu o medie a sumelor cheltuite de nu mai putin de 1.284 euro pe luna. Adica aproape dublu fata de media europeana, care este de 720 de euro.

  • Se schimba norocul

    Analistii au repetat tot anul ca si Chrysler, singurul producator auto din Detroit care si-a crescut cota de piata in 2005, se poticneste. Dar executivii Chrysler au insistat ca o a doua jumatate din an puternica – cand va introduce cateva vehicule noi – va intoarce sortii in favoarea companiei. Numai ca n-a fost asa.

     

    Pana la urma, poate ca de fapt Chrysler nu e atat de diferit. Dupa ce a fuzionat cu Daimler-Benz in 1998, Chrysler s-a angajat sa se rupa de confreria auto a Detroitului si sa ajunga in top, alaturi de producatorii japonezi. A creat vehicule inovatoare, precum sedanul 300C si indraznetul PT Cruiser, pariind ca accentul pe designul curajos, calitatea crescuta si ingineria nemteasca o sa-l delimiteze de „cei doi mari“ (gigantii auto americani General Motors si Ford Motor Company – n.r.).

     

    Dar o serie de anunturi surprinzatoare au aratat recent ca executivii de la Chrysler, in ciuda tututor acestor eforturi, nu au fost in stare sa scape de multe dintre problemele care i-au incurcat si pe cei de la General Motors (GM), si pe cei de la Ford Motor Company.

     

    Chrysler a anuntat ca isi va reduce cu 16% programul de productie pentru restul anului din cauza vanzarilor slabe si ca urmare a cotatiilor ridicate ale petrolului. Masura urmeaza unora similare de la GM si Ford, care incearca ambele sa se restructureze dupa pierderi de miliarde de dolari anul trecut.

     

    Chrysler, care in ultima perioada s-a situat pe locul al patrulea, in spatele GM, Ford si Toyota Motor in ce priveste vanzarile de pe teritoriul american, a reafirmat ca se asteapta la pierderi de 1,26 miliarde de dolari in acest an, cand spera sa iasa pe break even. Ca urmare, Chrysler a spus ca va incepe ceea ce se anunta a fi cea de-a doua mare restructurare de dupa 2000 si a recunoscut ca in ultima perioada cota sa de piata a continuat sa scada, fiind chiar posibil sa cada pe locul al cincilea – dupa Honda – in topul vanzarilor din SUA. Angajatii Chrysler, ale caror state de plata – care includeau si parti din profitul companiei – erau in urma cu cativa ani o dovada ca lucreaza la cea mai de succes companie din Detroit, se gasesc acum la fel de vulnerabili ca si colegii lor de la GM si Ford. „Evident ca trebuie sa sapam mai adanc la varful Chrysler, ca sa ne asiguram ca putem sa acceleram pe mai departe procesul de crestere a competitivitatii“, a spus Dieter Zetsche, presedinte al DaimlerChrysler, care a condus Chrysler din 2000 si pana anul trecut.

     

    Inlocuitorul lui la Chrysler, Thomas W. LaSorda, a atras atentia ca producatorul auto va intra in a doua restructurare din ultimii sase ani, promitand sa faca orice pentru a gasi structura de costuri adecvata pentru compania auto. LaSorda a spus la o teleconferinta cu analisti si jurnalisti ca este prematur sa se discute despre inchideri de uzine si ca deocamdata Chrysler inca are nevoie sa-si tina in functiune „majoritatea“ uzinelor pe care le are. Dar tot el a adaugat ca firma se confrunta cu costuri crescute accentuat la materii prime si componente, chiar cu 60% in unele cazuri in acest an, si ca acum Chrysler trebuie sa actioneze cat mai repede posibil.  

     

    Spre deosebire de principalii sai rivali japonezi si de General Motors, Chrysler nu a avut masini din clasa subcompacta la linia de start cand preturile la combustibili au luat-o in sus, chiar daca DaimlerChrysler vinde astfel de modele in afara granitelor.

     

    In ciuda angajamentului ca va construi numai modele cerute de clientii sai, Chrysler a permis ca stocul de modele SUV sa ii creasca in regiunea Detroitului.

     

    Chiar daca relatia cordiala cu sindicatul angajatilor din industria auto (United Automobile Workers – UAV) le-a permis celor de la Chrysler sa stabileasca un model in industrie pentru negocierile privind contractul de munca, compania nu a reusit totusi sa ajunga la o intelegere pentru reducerea beneficiilor medicale pe care GM si Ford a obtinut-o de la sindicalistii din UAW.

     

    „Schimbarea norocului“ Chrysler a fost o dezamagire pentru multi din industria auto – care au crezut ca executivii de la Chrysler au descoperit o formula magica pe care ar putea-o urma si celelalte companii din Detroit. „Pana acum cateva luni as fi zis ca, iata, Chrysler este cel mai performant producator autohton“, spune Jesse Toprak, director de analiza a pietei la Edmunds.com, un site care ofera consiliere pentru achizitia de automobile. Analistii s-au intrebat daca parintele german al Chrysler nu poate fi cumva invinovatit pentru starea companiei, dupa ce a fortat compania americana sa produca in continuare pe banda rulanta masini mari precum SUV-urile – foarte profitabile pentru companie, dar din ce in ce mai putin pe gustul consumatorilor. Zetsche spune ca managementul de pe ambele maluri ale Atlanticului poate fi considerat vinovat, in vreme ce LaSorda sustine ca responsabilitatea „sta chiar in bratele mele“.

     

    Nerabdatori sa convinga Wall Street-ul si presa financiara sa se uite dincolo de problemele curente, LaSorda si Zetsche au pus accentul pe cele opt noi vehicule pe care Chrysler le va lansa pana la sfarsitul acestui an, inclusiv noi Jeep-uri, un alt SUV pentru brandul Dodge si ultima versiune a sedanului Chrysler Sebring. Cei doi au spus ca prospetimea acestor vehicule va insemna automat un salt in ce priveste vanzarile. Dar nici macar asta nu este sigur: atat modelul Commander, cat si noua versiune a Ford Explorer – odinioara cel mai popular SUV al Americii – nu au reusit sa-si ia avant anul trecut din cauza cresterii pretului combustibililor dupa uraganul Katrina. Totusi, a observat LaSorda, noua gama include masini mai eficiente din punct de vedere al consumului si variante combinate, precum noul compact Dodge Caliber si cele doua Jeep-uri – Patriot si Compass – care sunt construite pe platforma modelului Caliber. El a recunoscut, de altfel, ca aceste vehicule nu vor avea profitul pe care l-au avut SUV-urile de mari dimensiuni, cu care Chrysler a realizat cel mai mare profit pe vehicul produs de catre „cei trei mari“ (General Motors, Ford si Chrysler – n.r.) in ultimul deceniu.

     

    Oricum, americanii nu se vor apuca sa produca modelele cele mai mici. Zetsche spune ca pe viitor Chrysler ar putea sa construiasca un model subcompact in China – sau altundeva in Asia – pentru a-l exporta in SUA, pentru ca nu-si permite sa il construiasca pe teritoriu american. Un motiv sunt costurile per angajat ale companiei, care acum sunt mai mari decat cele ale Ford si GM, deoarece  Chrysler inca nu a ajuns la o intelegere cu sindicalistii ca sa-si reduca cheltuielile cu beneficiile medicale pentru angajati.

     

    Dar si fara aceasta intelegere, Dale Hunt, presedintele filialei locale 7 din Detroit a sindicatului UAW, a spus ca este increzator ca in cele din urma Chrysler va fi in stare sa se ridice de la pamant, odata ce modelele sale noi vor ajunge in showroom-uri.

     

    Uzina lui Hunt, numita Jefferson North, este inchisa pentru patru saptamani pentru a putea pune in ordine inventarul modelelor Jeep Grand Cherokee produse aici. Hunt isi pastreaza optimismul: „Eu cred ca vom avea cele mai tari produse de pe piata“.

     

    Nick Bunkley a contribuit la acest articol;

    Traducerea si adaptarea de Mihai Mitrica

  • Wal-Mart, spre Polonia

    Wal-Mart, cel mai mare retailer din lume, se pregateste sa-si urmeze concurentii pe piata poloneza. Dupa ce Tesco si Carrefour au investit sume mari in extinderea retelelor, cotidianul polonez Rzeczpospolita scrie ca gigantul american intentioneaza sa cumpere unul din numeroasele lanturi de magazine prezente in Polonia.

     

    Cea mai probabila tinta este reteaua creata de grupul francez Auchan. Wal-Mart este deja prezent in tari precum Marea Britanie sau Germania, cu lanturi cum ar fi Asda. Daca se va hotari sa intre in Polonia, am putea asista la inceputul expansiunii in Europa de Est. Politica Wal-Mart consta in achizitionarea de marfuri in cantitati foarte mari si in oferirea de salarii relativ scazute angajatilor, ceea ce ii permite sa obtina un pret de vanzare cu aproximativ 15% mai mic decat cel al concurentilor.

     

    Miscarea retailerului Wal-Mart nu ar fi intamplatoare. Grupul de consultanta PricewaterhouseCoopers a concluzionat recent ca retailerii nu-si vor putea permite sa ignore pietele din Europa de Est, adaugand ca doar cei inovativi si cu o capacitate mare de adaptare vor avea succes.

     

    Pentru a-si mari cota de piata de 5,5%, Tesco a investit in luna iulie a acestui an 104 milioane de euro pentru achizitionarea lantului de magazine Leader Price de la grupul francez Casino. Cu cateva luni inainte, Carrefour anuntase investitii anuale de 65-78 de milioane de euro in urmatorii cinci ani pentru a-si mari reteaua de 32 de hipermarketuri si 71 de supermarketuri pe care o detine in Polonia. La nivel mondial, Wal-Mart opereaza in 16 tari. In cele aproape 7.000 de magazine lucreaza in jur de 2 mil. de persoane.