BusinessMagazin

Blog

  • Nuclearelectrica analizează achiziţia unei părţi a operaţiunilor Enel în România

    “SNN (Nuclearelectrica) analizează oportunitatea rezultată din anunţul potenţialei vânzări a operaţiunilor Enel în România, fiind în prezent în stadiul de analiză preliminară a unei părţi din perimetrul tranzacţiei. Nicio oferta indicativă sau de altă natură nu a fost înaintată către Enel. O potenţială decizie a managementului SNN cu privire la tranzacţie va fi supusă aprobării Adunării Generale a Acţionarilor SNN“, se arată într-un comunicat al companiei transmis vineri Bursei de Valori Bucureşti (BVB).

    Nuclearelectrica şi-a anunţat de anul trecut interesul pentru diversificarea portofoliului prin investiţii strategice, în scopul creşterii sustenabile a companiei, în contextul competiţiei de pe piaţă.

    Enel, care deţine o treime din piaţă distribuţiei de energie din România, a anunţat că vrea să vândă operaţiunile din România până la sfârşitul acestui an.

    Ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, se află de miercuri la Roma (Italia) pentru discuţii cu conducerea grupului energetic Enel privind vânzarea operaţiunilor din România. El este însoţit în această vizită de directorul general al Nuclearelectrica, Daniela Lulache, şi de cel al Electrica, Ioan Roşca.

    Nicolescu a afirmat marţi, într-o conferinţă de presă, că activitatea de distribuţie a energiei este considerată strategică de statul român, mai ales în zona Dobrogea, ţinând cont de ce întâmplă în estul ţării.

    “Nu încurajăm pe nimeni să depună oferta pentru cumpărarea distribuţiei din Dobrogea, mai ales că există interes din partea unor companii de stat româneşti”, a spus Nicolescu.

    Consiliul director al grupului italian a aprobat o iniţiativă a directorului general, Francesco Starace, ca printre vânzările posibile în cadrul programului de consolidare financiară să fie incluse şi activele din România şi producţia de energie din Slovacia, se arată într-un comunicat al Enel.

    Grupul vrea să obţină pe operaţiunile din cele două ţări, alături de alte active nestrategice, 4,4 miliarde de euro.

    În România, Enel vrea să vândă 64,4% din Enel Distribuţie Muntenia şi Enel Energie Muntenia, 51% din Enel Distribuţie Banat, Enel Distribuţie Dobrogea şi Enel Energie, precum şi 100% din compania de servicii Enel România (deţinută prin Enel Investment Holding BV).

  • François Hollande: Franţa nu plăteşte răscumpărări şi nu face schimburi de prizonieri

    Această declaraţie intervine în contextul în care, potrivit presei americane, preşedintele Barack Obama şi-a exprimat recent iritarea, acuzând Franţa şi alte ţări că finanţează grupări extremiste prin plata unor răscumpărări. Preşedintele american ar fi iritat de atitudinea lui Hollande, care dă asigurări că Franţa nu plăteşte răscumpărări teroriştilor, deşi o face, potrivit lui.

    Preşedintele francez a insistat din nou joi: “Vă amintesc regulile pe care mi le-am impus din 2012: Franţa nu plăteşte răscumpărări, Franţa nu mai face schimburi de prizonieri”.

    Şeful de stat francez a fost întrebat în legătură cu metodele folosite de Franţa pentru a obţine eliberarea unor ostatici, în contextul în care doi ostatici americani şi unul britanic au fost recent decapitaţi de răpitorii lor. În Statele Unite, aceste execuţii nu au determinat administraţia Obama să renunţe la principiul de a nu oferi bani pentru răscumpărarea ostaticilor.

    Hollande a amintit că un francez, Serge Lazarevic, este în continuare reţinut “în Mali, sau în Sahel”, iar un altul a murit, Philippe Verdon.

    El a evocat ulterior soarta a patru jurnalişti francezi eliberaţi în aprilie după zece luni de detenţie în Siria. “Pentru jurnaliştii din Siria, (…) am făcut tot ce am putut şi am reuşim pentru că unele ţări ne-au ajutat, ne-au dat informaţii, dar este foarte dificil”.

  • Andreea Paul: Proiectul de autonomie a Ţinutului Secuiesc este anticonstituţional şi cultivă ura

    Prim-vicepreşedintele PDL Andreea Paul susţine că ”tentativa liderilor UDMR de a crea o societate paralelă în România va eşua”.

    “Ţinem la drepturile minorităţilor şi am aplicat standarde înalte pentru minorităţi prin integrare culturală, educaţională şi economică. Proiectul de autonomie a Ţinutului Secuiesc este unul anticonstituţional, antieuropean, prin care se cultivă ura şi perspectiva extremistă a unor lideri iresponsabili. Tentativa liderilor UDMR de a crea o societate paralalelă în România va eşua. Noi cei de la ACL nu susţinem un astfel de demers şi ne focalizăm, în campania prezidenţială, pe un proiect al României centrat pe siguranţa tuturor cetăţenilor, pe lupta împotriva corupţiei şi împotriva demersurilor extremiste”, a spus Andreea Paul.

    Proiectul UDMR de autonomie a Ţinutului Secuiesc a fost prezentat oficial, joi, de către preşedintele Uniunii, Kelemen Hunor.

    Potrivit proiectului UDMR, regiunea formată din judeţele Harghita, Covasna şi Mureş ar trebui să se constituie “ca o regiune autonomă având personalitate juridică în cadrul statului unitar şi indivizibil România, pe baza principiilor autonomiei locale garantate de Constituţie şi prezentului statut”.

    Proiectul prevede ca regiunea să fie condusă de un Consiliu regional şi unul executiv cu preşedinte care să participe la şedinţele Guvernului României la care sunt tratate probleme care privesc regiunea.

    În proiectul de autonomie a Ţinutului Secuiesc este stipulat, de asemenea, că limba maghiară, alături de cea română, va fi considerată “limbă oficială în regiune”, iar redactarea bilingvă este “obligatorie” pentru toate actele normative cu caracter general.

    Totodată, proiectul UDMR prevede introducerea în regiune, din clasa a II-a, a limbii maghiare în şcolile cu predare în limba română, pentru “a exista bilingvism încă din copilărie”.

    Proiectul are 97 de articole şi este postat pe site-ul Uniunii în limbile română şi maghiară, dar va fi tradus şi în engleză.

  • David Cameron: “Marea Britanie trebuie să se reunească şi să meargă înainte”. Premierul britanic promite puteri sporite celor patru naţiuni constitutive ale Regatului Unit

    “Este momentul ca Regatul nostru Unit să se reunească şi să meargă înainte”, a declarat Cameron în cadrul unei intervenţii de la sediul Guvernului din Londra, apreciind că problema independenţei Scoţiei este de acum rezolvată pentru “o generaţie”.

    David Cameron promite puteri sporite celor patru naţiuni constitutive ale Regatului Unit

    Premierul britanic David Cameron a promis, vineri, noi puteri celor patru naţiuni constitutive ale Regatului Unit, după respingerea independenţei Scoţiei în cadrul referendumului organizat joi, relatează AFP.

    “Într-un moment în care scoţienii vor să aibă mai multe puteri în gestionarea afacerilor lor, acest lucru se va extinde şi asupra locuitorilor din Anglia, Ţara Galilor şi Irlanda de Nord, care trebuie să aibă, de asemenea, un cuvânt mai greu de spus în ceea ce îi priveşte“, a declarat David Cameron de la sediul Guvernului din Londra.

    Scoţienii au votat împotriva independenţei de Marea Britanie la referendumul organizat joi, potrivit cifrelor oficiale anunţate vineri.

    După numărarea voturilor din 31 dintre cele 32 de circumscripţii, 1.914.187 de persoane au votat împotriva independenţei, ceea ce reprezintă mai mult decât cele 1.852.828 de voturi necesare pentru a obţine o victorie în acest referendum, potrivit datelor oficiale anunţate de BBC.

    În procente, 55,42 la sută din populaţia Scoţiei a votat împotriva independenţei, iar 44,58 la sută în favoarea ei.

     

  • Andreea Bovnoczki

    Departamentul acordă suport financiar diviziilor operaţionale din România şi Republica Moldova şi gestionează procesul managerial de decizie, conduce exerciţiile de prognoză şi planificare a afacerii pentru entitatea locală şi gestionează expunerea la risc, determinând o creştere profitabilă a afacerii şi îmbunătăţirea generării fluxului de numerar.

    “În 2007, după doi ani petrecuţi în Franţa ca auditor intern în cadrul echipei globale a Schneider Electric, am fost nevoită să decid cu privire la viitorul meu profesional. Existau două alternative: să mă întorc în consultanţă externă, un domeniu deja cunoscut, sau să preiau un job în operaţiuni, ca director financiar al filialei Schneider Electric din România. Am avut curajul de a alege funcţia care îmi era mai puţin cunoscută şi nu regret”, spune Bovnoczki.

    Dacă ar fi să o ia de la capăt, ar reface parcursul de auditor extern / consultant – auditor intern – director financiar, pentru că i-a asigurat dobândirea rapidă a unor cunoştinţe solide – mai întâi financiare şi apoi de business:  “Este un traseu pe care îl recomand tinerilor în căutarea unei cariere cu ritm de creştere accelerat”.

    Andreea Bovnoczki face parte din promoţia tinerilor manageri de top din 2014. Citeşte în premieră alte 99 de poveşti de succes ale tinerilor manageri din România în a noua ediţie a catalogului 100 TINERI MANAGERI DE TOP, lansat de Business Magazin în luna mai.

    Comandă acum catalogul în format electronic la preţul de 35 lei.

    Cantitate: buc.
     

     

  • Are 34 de ani şi este expertă în insolvenţe şi lichidări de firme

    Andreea Cionca-Anghelof s-a alăturat echipei CITR încă de la înfiinţare, iar din ianuarie 2008 este partener. Face parte din echipa managerială după ce a îndeplinit funcţia de executive associate, coordonând echipele din Bucureşti şi Braşov.

    Andreea Cionca-Anghelof a absolvit Facultatea de Drept a Universităţii de Vest din Timişoara în 2003, iar formarea ei academică mai include şi cursuri MBA ale Open University of London. Cu o experienţă de peste opt ani în domeniu, are expertiză în procedurile de insolvenţă şi de lichidare voluntară.

    Andreea Cionca-Anghelof a coordonat până în prezent unele dintre cele mai cunoscute proceduri ale societăţii: Flanco, Diverta, Boom TV, Tractorul Brasov, City Mall, Alia Apartments, Bellevue Braşov. Anul trecut a prezidat Consiliul de Coordonare al societăţii şi a manageriat proiectul de educare a mediului de afaceri, împreună cu echipele de pregătire profesională, respectiv de PR şi imagine.

    Andreea Cionca-Anghelof face parte din promoţia tinerilor manageri de top din 2014. Citeşte în premieră alte 99 de poveşti de succes ale tinerilor manageri din România în a noua ediţie a catalogului 100 TINERI MANAGERI DE TOP, lansat de Business Magazin în luna mai.

    Comandă acum catalogul în format electronic la preţul de 35 lei.

    Cantitate: buc.
     

     

  • Scoţienii RESPING independenţa de Marea Britanie, potrivit datelor oficiale: 55,42% contra independenţei faţă de 44,58% în favoarea ei

    UPDATE 08:27 Alex Salmond îşi recunoaşte înfrângerea la referendumul pe tema independenţei Scoţiei

    Liderul separatiştilor scoţieni Alex Salmond şi-a recunoscut, vineri, înfrângerea la referendumul organizat joi în Scoţia, în cadrul căruia majoritatea populaţiei a votat împotriva independenţei de Marea Britanie

    UPDATE 08:24 Scoţienii resping independenţa de Marea Britanie

    Scoţienii au votat împotriva independenţei de Marea Britanie la referendumul organizat joi, potrivit cifrelor oficiale anunţate vineri şi citate de AFP.

    După numărarea voturilor din 31 dintre cele 32 de circumscripţii, 1.914.187 de persoane au votat împotriva independenţei, ceea ce reprezintă mai mult decât cele 1.852.828 de voturi necesare pentru a obţine o victorie în acest referendum, potrivit datelor oficiale anunţate de BBC.

    În procente, 55,42 la sută din populaţia Scoţiei a votat împotriva independenţei, iar 44,58 la sută în favoarea ei.

    UPDATE 07:40 BBC anticipează respingerea referendumului pentru independenţă din Scoţia

    După numărarea buletinelor din 26 ce circumscripţii, 54 la sută dintre alegători au votat împotriva independenţei, iar 46 la sută în favoarea acesteia.

    La ora locală 05.15 (07.15 ora României), împotriva independenţei votaseră peste 1.397.000 de persoane, iar în favoarea ei peste 1.176.000.

    Pentru a obţine victoria în acest referendum sunt necesare 1.852.828 de voturi.

    BBC anticipează că pe baza rezultatelor declarate până în prezent, referendumul va fi respins cu 55 la sută din voturi la 45 la sută.

    Această victorie va fi, în acest caz, cu trei puncte procentuale peste cea anticipată de ultimele sondaje de opinie.

    UPDATE 06:52 Independenţa Scoţiei, respinsă de 52 la sută din populaţie, potrivit rezultatelor parţiale

    Aceste rezultate au venit cu întârziere din cauza ratei de participare de peste 80 la sută în unele circumscripţii. 

    Din cele zece circumscripţii în care s-a efectuat numărătoare, opt au respins referendumul, în timp ce două s-au pronunţat în favoarea lui. 

    John Curtice, profesor de ştiinţe politice la Universitatea Strathclyde, a declarat pentru BBC că “dovada că tabăra NU este pe cale să câştige sunt pe cale să apară”.

    “În acelaşi timp, începem să vedem un succes al respingerii referendumului care este departe de a fi atât de important precum se aşteptau ei atunci când a fost anunţat referendumul, în urmă cu 18 luni, sau în orice caz faţă de ceea ce estimau în urmă cu două luni”, a adăugat el.

    UPDATE 01:04 Aproximativ 54% dintre scoţieni se pronunţă împotriva independenţei – exit-poll

    Majoritatea scoţienilor au votat în favoarea rămânerii Scoţiei în cadrul Marii Britanii, anunţă un sondaj al YouGov realizat la ieşirea din secţiile de votare, relatează BBC.

    Aproximativ 54% dintre locuitorii Scoţiei au respins proclamarea independenţei faţă de Marea Britanie, în timp ce 46% s-au pronunţat pentru, anunţă YouGov.

    UPDATE 00:36 Birourile de vot s-au închis în Scoţia

    Birourile de vot s-au închis joi seara, la ora locală 22.00 (00.00, ora României) pentru referendumul privind independenţa Scoţiei, o consultare istorică al cărei rezultat va fi anunţat vineri dimineaţa şi care ar putea conduce la destrămarea Marii Britanii, relatează AFP.

    De la Glasgow la Edinburgh, aproape 80% din cei 4.285.323 de alegători înscrişi în liste, potrivit ultimelor estimări, s-au prezentat la urne pentru a răspunde la întrebarea: “Scoţia trebuie să devină o ţară independentă?”, şi să decidă dacă vor pune capăt sau nu unei alianţe care datează din 1707.

    Peste 600.000 de scoţieni au votat deja prin corespondenţă.

    “A fost o zi foarte încărcată”, a declarat pentru AFP Peter Macvean, un responsabil din cadrul unui birou de vot de la Edinburgh. “Oamenii erau foarte motivaţi”, a adăugat el.

    Cu o oră înainte de închiderea birourilor de vot, alegătorii continuau să vină pentru a-şi exprima opţiunea.

    Cele 2.600 de birouri de vot deschise într-un teritoriu care reprezintă o treime din suprafaţa Marii Britanii trebuie de-acum să înceapă numărarea voturilor.

    Ultimele sondaje creditează totuşi cu un uşor avans tabăra care susţine menţinerea în componenţa Marii Britanii, dar cu un număr de indecişi suficient de mare pentru a înclina balanţa.

    Scoţia reprezintă 8,3 la sută din populaţia Marii Britanii şi 9,2 la sută din Produsul Intern Brut.

    Alegerea scoţienilor ar putea să decidă şi soarta premierului britanic David Cameron, profund implicat în campanie.

    UPDATE 21:14 Exit-poll nedefinitiv: 51% dintre scoţieni se pronunţă împotriva independenţei

    Cincizeci şi unu la sută dintre alegătorii din Scoţia se pronunţă împotriva independenţei faţă de Marea Britanie, în timp ce tabăra secesionistă are o cotă de 49 la sută, conform unui sondaj de tip exit-poll nedefinitiv, prezentat de Reuters înainte de închiderea secţiilor de votare.

    UPDATE 17:40 Scoţia ar putea lua în considerare posibilitatea de a-i acorda azil lui Edward Snowden

    Scoţia ar putea lua în considerare posibilitatea de a-i acorda azil fostului consultant al NSA (Agenţia naţională de securitate din SUA), Edward Snowden, relatează site-ul ibtimes.co.uk.

    UPDATE 16:50 Scoţia ar putea stabili noi recorduri în ceea ce priveşte rata de participare la referendum – studiu

    Rata de participare la referendumul de joi privind independenţa Scoţiei ar urma să fie deosebit de mare, dar pentru a înregistra un record absolut ar trebui să depăşească cele 97,6 de procente înregistrate în Noua Zeelandă în 1946, potrivit unei analize a Universităţii Reading.

    Scoţia ar putea stabili noi recorduri în ceea ce priveşte rata de participare la referendum, se arată în analiza profesorului Alan Renwick, publicată pe blogul Departamentului de politică şi relaţii internaţionale al Universităţii Reading, care prezintă mai multe puncte de comparaţie.

    Cea mai mare prezenţă la un plebiscit organizat exclusiv în Scoţia a fost înregistrată la referendumul din 1979, cu privire la transferul unor puteri şi crearea unei adunări regionale scoţiene, când 63,6 la sută dintre alegători s-au prezentat la urne.

    La alegerile generale din Regatul Unit din 1950, au participat 80,9 la sută dintre scoţieni, aceasta fiind cea mai mare participare înregistrată în Scoţia.

    Cea mai mare rată de participare la un referendum din Regatul Unit a fost înregistrată în 1998, în Irlanda de Nord, când 81,1 la sută dintre alegători s-au prezentat la urne. Pe de altă parte, cea mai mare rată de participare la un vot din Regatul Unit, de 84 la sută, s-a înregistrat la alegerile generale din 1950.

    Recordul de participare la un referendum european după 1970 a fost stabilit în 2003, la votul privind aderarea Maltei la UE, când 90,9 la sută dintre cetăţeni s-au prezentat la urne.

    Cea mai mare participare la un referendum unde prezenţa nu este obligatorie a fost în 1995, la votul privind independenţa Quebecului, de 93,5 la sută.

    La alegerile din Nauru din 2013 au participat 96,9 la sută dintre electori, aceasta fiind cea mai mare prezenţă la un vot naţional într-o democraţie după anul 2000. La alegerile generale din Noua Zeelandă din 1946 au participat 97,6 la sută dintre alegători, aceasta fiind cea mai mare rată de participare la un vot naţional într-o democraţie după 1945.

    UPDATE 14:18 Ţările care şi-au proclamat independenţa faţă de britanici

    Scoţia, în cazul unei victorii a taberei care susţine independenţa în referendumul de joi, se va alătura unei lungi liste de state care s-au eliberat de britanici, relatează site-ul american Global Post, care prezintă o hartă cu toate statele care au făcut parte din Imperiu.

    Statele Unite, în 1776, şi Irlanda, în 1916, sunt primele care şi-au proclamat independenţa. Au urmat Egiptul (1922), Canada, Africa de Sud, Australia şi Noua Zeelandă (1931) şi Irakul (1932). Iordania (1946), India şi Pakistanul (1947), Myanmar şi Sri Lanka (1948) şi Malaysia şi Ghana (1949) au constituit următorul val de ţări care au devenit independente.

    Această mişcare de emancipare a continuat atât în Africa şi Orientul Mijlociu, dar şi în America Centrală şi Oceania în anii ’60-’70, iar Zimbabwe şi Vanatu (1980), Belize şi Antigua and Barbuda (1981), St Kitts and Nevis (1983) şi Brunei (1984) sunt ultimele state care au devenit independente în prima jumătate a anilor ’80.

    UPDATE 13:50 Vremea ar putea întârzia anunţarea rezultatelor referendumului din Scoţia

    Vremea ar putea determina întârzieri în anunţarea rezultatelor referendumului pe tema indepedenţei care are loc joi în Scoţia, deoarece există zone izolate de unde buletinele vor fi aduse cu elicoptere sau ambarcaţiuni, relatează BBC News Online.

    Scoţia are zone izolate, astfel încât vremea şi factorul geografic pot juca un rol important în calcularea rezultatelor referendumului.

    Buletinele de vot din insulele Argyll şi Bute, unde o treime din populaţie trăieşte în sate care au mai mult de 1.000 de locuitori, vor fi aduse cu elicopterele la centrul din Lochgilphead, unde se vor număra voturile. Alte zone se bazează pe transportul urnelor cu bărcile.

    Dar vremea nefavorabilă ar putea întârzia primirea buletinelor de vot pentru numărătoare şi, prin urmare, ar putea întârzia rezultatele finale.

    Şi rata de participare ar putea influenţa numărătoarea voturilor. Peste 4,2 milioane de persoane s-au înregistrat pentru a vota în cadrul acestui referendum, acesta fiind cel mai numeros electorat înregistrat vreodată în Scoţia.

    Ofiţerii care vor număra voturile au pus în funcţiune măsuri speciale pentru a reduce cozile de aşteptare de la cele 5.579 de secţii de votare.

    UPDATE 12:24 Personalităţi scoţiene care votează pro sau contra independenţei faţă de Marea Britanie

    Pro-independenţă

    • Liz Lochhead, poet şi dramaturg: Aproape fiecare scriitor sau artist contemporan, tânăr sau bătrân, pe care îl cunosc a declarat că va spune un mare DA la întrebarea Ar trebui ca Scoţia să fie o ţară independentă?…Există o dorinţă puternică spre autonomia politică şi culturală. O dorinţă de a creşte şi de a ne asuma responsabilitatea pentru noi înşine.

    • Irvine Welsh, scriitoare: Cred că Scoţia este în pragul unor lucruri minunate. Începe de fapt să se realizeze pe sine. Dezbaterea naţionalistă pare să fi devenit mult mai matură. Cele două ţări au ales drumuri diferite, deci independenţa pare inevitabilă.

    • Sean Connery, actor: Campania “DA” s-a concentrat pe o viziune pozitivă asupra Scoţiei. Are la bază tendinţa de includere, egalitate şi acea valoare democratică autentică potrivit căreia poporul Scoţiei este paznicul perfect al propriului viitor.

    Contra-independenţă

    • Alex Ferguson, fost manager în fotbal: Opt sute de mii de scoţieni lucrează, ca şi mine, în alte părţi ale Regatului Unit. Nu trăim într-o ţară străină; suntem doar într-o altă parte a familiei Marii Britanii. Scoţieni care trăiesc în afara Scoţiei dar înăuntrul Marii Britanii ar putea să nu primească dreptul la vot la acest referendum, dar avem o voce şi ne pasă foarte mult de ţara noastră.

    • Susan Boyle, cântăreaţă: Sunt o scoţiancă mândră şi independentă, pasionată de moştenirea şi de ţara mea. Dar nu sunt o naţionalistă.

    • Joanne K Rowling, scriitoare: Reticenţa mea în a fi de acord cu independenţa nu are nimic de-a face cu lipsa de încredere în oamenii remarcabili ai Scoţiei sau în realizările sale. Adevărul simplu este că Scoţia este supusă aceloraşi presiuni din secolul 21 ca şi restul lumii. Trebuie să participe la aceeaşi competiţie a pieţelor globale, să se apere de aceleaşi ameninţări şi să navigheze prin ceea ce pare în continuare o recuperare economică fragilă.

    UPDATE 09:00 Birourile de vot s-au deschis

    De la Glasgow la Edinburgh, alegătorii vor trebui să răspundă la întrebarea: “Scoţia trebuie să devină o ţară independentă?”, şi să decidă dacă vor pune capăt sau nu unei alianţe care datează din 1707.

    În total, 4,29 de milioane de alegători – dintre care 600.000 au votat deja prin corespondenţă – sunt chemaţi la urne, în timp ce se aşteaptă o participare masivă, de 80 la sută.

    Într-un birou de vot din Edinburgh, Peter Macvean, unul dintre responsabilii de procesul de vot, anticipează chiar o rată de participare de 90 la sută.

    “Este o zi foarte specială, aşa ceva se întâmplă o dată în viaţă”, a declarat el, în timp ce îşi făceau apariţia primii alegători.

    Secţiile de votare se vor închide joi seara, la ora 22.00 (24.00 ora României), iar rezultatele vor fi anunţate vineri dimineaţa.

    După ce au condus în intenţiile de vot, cei care militează împotriva independenţei au înregistrat o stagnare în ultimele săptămâni, fiind prinşi din urmă de campania mai agresivă şi mai vizibilă a celor care sunt în favoarea independenţei.

    Ultimele sondaje creditează totuşi cu un uşor avans tabăra care susţine menţinerea în componenţa Marii Britanii, dar cu un număr de indecişi suficient de mare pentru a înclina balanţa.

    Scoţia reprezintă 8,3 la sută din populaţia Marii Britanii, o treime din suprafaţa sa şi 9,2 la sută din Produsul Intern Brut. Prin urmare, o minoritate va decide viitorul entităţii formate din Anglia, Scoţia, Ţara Galilor şi Irlanda de Nord.

    Alegerea scoţienilor ar putea să decidă şi soarta premierului britanic David Cameron, profund implicat în campanie.

    07:40 Scoţia decide joi dacă va deveni sau nu independentă

    Cele 2.600 de birouri de vot scoţiene îşi deschid uşile la ora locală 07.00 (09.00 ora României) şi se închid la 22.00 (24.00 ora României). Primele rezultate sunt aşteptate vineri dimineaţă.

    Cei 4,29 milioane de alegători – dintre care 600.000 au votat deja prin corespondenţă – sunt chemaţi la urne şi este aşteptată o participare masivă, de ordinul a 80 la sută din populaţie.

    Nimeni nu vrea să rămână tăcut atunci când este în joc viitorul Scoţiei şi scrutinul se anunţă strâns.

    După ce au condus în intenţiile de vot, cei care militează împotriva independenţei au înregistrat o stagnare în ultimele săptămâni, fiind prinşi din urmă de campania mai agresivă şi mai vizibilă a celor care sunt în favoarea independenţei.

    Ultimele sondaje creditează totuşi cu un uşor avans tabăra care susţine menţinerea în componenţa Marii Britanii, dar cu un număr de indecişi suficient de mare pentru a înclina balanţa.

    Această independenţă, “să o facem!”, a declarat liderul separatiştilor, premierul scoţian Alex Salmond, într-o scrisoare solemnă publicată de presă miercuri.

    “Este o ocazie unică în viaţă, să o prindem cu amândouă mâinile”, a insistat el, în strigăte de “Da, putem” ale unei mulţimi entuziasmate în timpul unui miting la Perth, în cursul serii.

    “Dacă aveţi cea mai mică îndoială, nu o transformaţi în vot pentru da”, a replicat liderul campaniei de respingere a referendumului, fostul ministru britanic de finanţe Alistair Darling, la Glasgow.

    “Să ameninţi scoţienii cu sfârşitul lumii nu serveşte la nimic”, apreciază Ali Durrani, student la drept pakistanez la Edinburgh, care ar putea participa la vot ca toţi rezidenţii de origine străină din Scoţia. “Pakistanul, atunci când şi-a obţinut independenţa în 1947, nu avea nimic: nici serviciu public, nici armată. Să lăsăm o şansă independenţei”.

    Londra a promis să lanseze procesul de delegare a mai multor competenţe în domeniile bugetar şi social către Edinburgh, care dispune de propriul Parlament şi de un Guven regional din 1999, încă din ziua următoare votului, în cazul respingerii referendumului.

    Dacă Scoţia alege independenţa, va fi sfârşitul unei alianţe ce datează din 1707. Aceasta ar putea marca şi soarta premierului britanic David Cameron, care a calificat miercuri drept “tragedie” scenariul unei sciziuni.

    În schimb, Alex Salmond ar urma să iasă învingător din scrutin indiferent de rezultatul acestuia. În cazul în care câştigă tabăra care susţine aprobarea referendumuui, el se va putea erija în erou al indepedenţei. Dacă nu, va obţine o autonomie sporită.

    În ceea priveşte Scoţia, “indiferent dacă va fi da sau nu, (ea) nu va mai fi niciodată la fel”, anticipează cotidianul scoţian The Herald.

    ANALIZĂ: Consecinţele economice şi politice ale unei independenţe a Scoţiei

    Numeroase întrebări de ordin economic, politic şi diplomatic despre viitorul unei eventuale Scoţii independente au apărut înaintea referendumului de joi, în timp ce sondajele de opinie anticipează un scor strâns între susţinătorii şi opozanţii independenţei.

    Într-o primă fază, un vot în favoarea independenţei nu se va materializa în schimbări spectaculoase, dar va marca începerea unor negocieri complexe de dobândire a independenţei efective a regiunii nordice a Marii Britanii, fixată pentru 24 martie 2016 de către Partidul Naţional Scoţian (SNP) al lui Salmond.

    Între timp, problemele legate de economie sunt cele care stârnesc cele mai multe comentarii.Ce pierde Marea Britanie în cazul în care Scoţia optează pentru independenţă

    ANALIZĂ: Referendum istoric pe tema independenţei Scoţiei

    Scoţienii au ocazia istorică, joi, să-şi recapete independenţa pierdută acum trei secole, printr-un referendum ce ar putea provoca o formidabilă undă de şoc, o victorie a susţinătorilor independenţei putând conduce la destrămarea Marii Britanii şi încurajarea naţionaliştilor în Europa.

    Miza este considerabilă. Suspansul copleşitor. Mobilizarea extremă.

    La sfârşitul campaniei, sondajele mizează pe rezultate foarte strânse. După ce a dominat timp de doi ani, tabăra unioniştilor este urmată îndeaproape de susţinătorii independenţei, înregistrând un avans mediu de două puncte procentuale, situat în interiorul marjei de eroare.

    Ce pierde Marea Britanie în cazul în care Scoţia optează pentru independenţă

    CRONOLOGIE: Lungul drum pe care Scoţia l-a parcurs până la referendumul asupra independenţei

    Scoţia şi-ar putea redobândi independenţa pe care a pierdut-o în urmă cu trei secole, în urma referendumului de joi, relatează AFP, care prezintă 12 date ce pot permite înţelegerea drumului pe care Scoţia l-a parcurs către acest scrutin.

    – 2 noiembrie 1967: ascensiunea spectaculoasă a formaţiunii separatiste Scottish National Party (SNP), până atunci marginală, într-un scrutin parţial la Hamilton, propulsează problema independenţei scoţiene pe scena naţională.

    – 1 martie 1979: eşecul unui referendum cu privire la transferul unor puteri şi crearea unei adunări regionale scoţiene. O proporţie de 51,6 la sută dintre scoţieni a votat “pentru”, dar această tabără reprezenta doar 32,9% din alegătorii înscrişi, sub pragul prevăzut de 40%.

    Continuarea cronologiei

  • Larry Ellison renunţă la postul de CEO al Oracle

    Oracle anunţă că poziţia de CEO va fi preluată de Mark Hurd şi Safra Catz, ambii urmând să ocupe postul. Hurd a ocupat în trecut postul de CEO al HP, la care a renunţat în 2010 în urma unui scandal sexual. Catz este în prezent CFO-ul Oracle, la care a venit în 2010 pe postul de vicepreşedinte.

    Safra Catz va avea responsabilităţi legate de producţia din afara Statelor Unite, finanţe şi aspecte legale, în vreme ce Mark Hurd se va ocupa de vânzări şi de partea de service şi mentenanţă.

    Larry Ellison ocupă locul 5 în topul celor mai bogaţi oameni din lume, cu o avere estimată la 51,3 miliarde de dolari. Acţiunile Oracle au scăzut cu 2,5% în orele ce au urmat anunţului.

  • Preşedintele Consiliului Judeţean Buzău, fostul liberal Cristinel Bîgiu, a semnat adeziunea la PSD

    Cristi Bîgiu a declarat că s-a alăturat echipei PSD împreună cu mai mulţi primari PSD, PDL, dar şi cu mai mulţi consilieri, precizând că trecerea sa de la PNL la formaţiunea social-democrată “nu a fost o decizie uşoară”, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    “Începând de astăzi (n.r. – joi) sunt membru al PSD. M-am alăturat echipei PSD cu 18 primari PNL şi şase primari PDL şi împreună cu o parte din consilieri. Am fost ales în vara lui 2012 preşedinte al Consiliului Judeţean pe listele USL. Din acest moment, configuraţia Consiliului este următoarea: 16 PSD cu preşedintele, 3 PNL, 2 independenţi, 7 PDL, 3 PPDD. În cei doi ani de mandat am avut o foarte bună colaborare cu consilierii PSD şi cu cei ai PNL”, a spus Bîgiu.

    El a explicat că în ultima vreme a încercat să facă o şedinţă extraordinară pentru a putea semna un contract de finanţare de două milioane de euro pentru reabilitarea termică a Spitalului Judeţean, dar o parte din consilierii PPDD şi toţi consilierii PDL au lipsit.

    “Nu am putut face cvorumul de două treimi pentru a putea aproba finanţarea şi a putea reabilita termic spitalul. E unul din lucrurile care m-au făcut să continui colaborarea cu consilierii PSD şi cu primarul Constantin Boşcodeală, pentru continuarea proiectelor judeţului Buzău. La Buzău, şi după desfiinţarea USL alianţa a funcţionat, iar modul în care a funcţionat m-a făcut să iau această decizie. Nu a fost o decizie uşoară, dar am făcut-o pentru binele judeţului”, a declarat Bîgiu.

    Preşedintele Consiliului Judeţean a adăugat că trecerea sa la PSD nu ar fi avut la bază înţelegeri ascunse ori promisiuni că va fi susţinut de PSD pentru un nou mandat în fruntea Consiliului, singurele înţelegeri fiind potrivit, lui Bîgiu, cele ce ţin de ”continuarea proiectelor pentru judeţul Buzău”.

    În cadrul aceleiaşi conferinţe de presă, preşedintele PSD Buzău, primarul municipiului reşedinţă de judeţ, Constantin Boşcodeală, a declarat că, odată cu venirea la PSD a lui Cristi Bîgiu, echipa “a crescut calitativ şi cantitativ”.

    ”Mă bucur că domnul Bîgiu s-a alăturat echipei PSD, care astfel a crescut calitativ şi cantitativ. Lucrurile vor merge din ce în ce mai bine în judeţ, sunt foarte sigur că preşedintele Ponta va ajunge preşedintele României. Le spun bine au venit şi succes noilor colegi”, a declarat Boşcodeală.

    Liderul PSD a recunoscut şi faptul că unii social-democraţi nu privesc cu ochi buni venirea în partid a lui Cristi Bîgiu şi a altor lideri care până acum au avut altă coloratură politică.

    “Colegii mei privesc bine venirea domnului Bîgiu, am avut discuţii, există şi membri de partid care au propria viziune, dar nu e viziunea partidului, partidul vede altfel lucrurile, eu spun că toţi aleşii locali sunt bineveniţi în PSD”, a mai spus liderul PSD Buzău, Constantin Boşcodeală.

    Boşcodeală şi-a exprimat şi convingerea că ordonanţa privind migraţia aleşilor locali va trece de Senat, deşi a fost respinsă de Camera Deputaţilor: ”Sunt sigur că va trece ordonanţa. Cred că un număr de parlamentari de-ai noştri n-au privit cu tot interesul faptul că în Parlament trebuie să fii prezent şi să votezi ordonanţele de urgenţă ale propriului guvern” a conchis Boşcodeală.

    Optsprezece primari PNL, între care cel din Râmnicu Sărat, şi şase edili PDL au trecut la PSD, decizia fiind luată după o întâlnire cu liderul PSD Buzău, Constantin Boşcodeală, şi cu şeful Consiliului Judeţean, Cristi Bîgiu.

    Bîgiu s-a înscris în PSD după ce a fost membru PNL aproximativ 20 de ani.

    Preşedintele PNL Buzău, deputatul George Scutaru, a confirmat, joi, că şeful Consiliului Judeţean Buzău, Cristi Bîgiu, vicepreşedinte al filialei liberale, a părăsit partidul şi “a bătut palma cu PSD”, el apreciind că astfel Bîgiu a cedat presiunilor şi promisiunilor social-democraţilor.

    În urmă cu o săptămână, surse din PNL spuneau că plecarea lui Cristi Bîgiu din partid este aproape certă şi că negocierile acestuia cu liderii social-democraţi sunt avansate.

    Cristinel Bîgiu şi-a început cariera politică în PNL în anii ’90, fiind pe atunci şef al Tineretului Naţional Liberal. La alegerile din anul 2004, el a fost ales, pe listele PNL, consilier judeţean şi vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Buzău, iar un an mai târziu, în guvernarea Tăriceanu, a fost numit prefect de Buzău. În anul 2007, Bîgiu a fost numit şef al ANRSC, iar în anul 2008 a candidat la parlamentare, obţinând un mandat de senator din partea PNL. În anul 2012, Cristi Bîgiu a fost desemnat candidatul USL pentru preşedinţia Consiliului Judeţean Buzău, după luni întregi de scandal cu social-democraţii, care l-au susţinut pe Victor Mocanu. În cele din urmă, Mocanu a candidat ca independent, fiind susţinut de preşedintele PSD Buzău, Constantin Boşcodeală, iar Bîgiu a candidat pe listele USL, adjudecându-şi mandatul de preşedinte al CJ.

  • Băsescu: Avem un guvern profund incompetent, fie că vorbim de premier sau ministrul de Finanţe

    Preşedintele Traian Băsescu a declarat, joi, despre afirmaţia ministrului de Finanţe, Ioana Petrescu, potrivit căreia nu este treaba Guvernului să creeze locuri de muncă, c㠔avem un guvern profund incompetent, fie că vorbim de premier sau ministrul de Finanţe”.

    ”Poate doamnei Petrescu îi pică ochii pe un tabel cu situaţia absorbţiei şi îşi dă seama că a crea locuri de muncă este o treabă a Guvernului. Este incredibil. (…) Dacă nu am fi avut niciun ban din exterior, mai ales gratuiţi, de la UE, aş fi spus că Guvernul nu are resurse, dar cum poţi să spui tu, ministru al Finanţelor României, că nu este treaba Guvernului crearea de locuri de muncă. Atunci de ce aţi mai promis un milion de locuri de muncă?”, a spus Băsescu.

    El a precizat c㠔România nu va ieşi din dificultate până când nu se va face prioritate zero din crearea de locuri de muncă”.

    Potrivit preşedintelui, ”singura soluţie este intervenţia statului pentru crearea de locuri de muncă”.

    ”Guvernul nu înţelege ce are de făcut. Avem un guvern profund incompetent, fie că vorbim de premier sau ministrul de Finanţe, iar incompetenţa este cu atât mai gravă, când resursele le ai pe masă”, a mai declarat Traian Băsescu.

    Ministrul Finanţelor Ioana Petrescu a declarat, marţi, în plenul Camerei, la dezbaterea moţiunii simple a ACL, că nu crede că este treaba Guvernului să creeze locuri de muncă, ea apreciind că treaba Executivului e să creeze un cadru stimulativ, un mediu de afaceri propice pentru crearea de locuri de muncă.

    „Eu nu cred că este treaba Guvernului să creeze locuri de muncă. Eu cred că treaba noastră este să creăm un cadru stimulativ, un mediu de afaceri propice pentru crearea de locuri de muncă şi încurajarea ocupării în mediul privat. Iar Guvernul din care fac parte face exact acest lucru”, a spus Ioana Petrescu, în plenul Camerei, la dezbaterea moţiunii simple a ACL intitulat㠄Ministerul MTO-minciună, taxare, oprirea economiei”.

    Ea a arătat că scutirea pe profitul reinvestit şi reducerea CAS vor avea un efect benefic asupra creşterii locurilor de muncă.

    „Ambele măsuri privind reducerea poverii fiscale pe muncă şi scutirea de la plată a profitului reinvestit vor avea impact benefic asupra creării de noi locuri muncă, încurajarea angajărilor, oficializării angajărilor din economia nedeclarată sau subdeclarată”, a susţinut Ioana Petrescu.

    Ea a spus că efectele măsurilor stimulative se resimt în creşterea numărului de persoane ocupate prin serviciul public de ocupare în primele şapte luni ale anului 2014, realizându-se încadrarea unui număr de 234.000 de persoane.