BusinessMagazin

Blog

  • ANOFM: Peste 19.000 de locuri de muncă vacante, cele mai multe în Bucureşti, Cluj şi Prahova

    Potrivit datelor centralizate de ANOFM, la nivel naţional sunt înregistrate 19.367 de locuri de muncă.

    Cele mai multe oferte de angajre sunt în Bucureşti (2.332) şi judeţele Cluj (2.456), Prahova (1.657), Arad (1.085), Iaşi (942), Satu Mare (918), Argeş (747), Timiş (681), Harghita (610), Ilfov (576), Vâlcea (570), Dolj (533) şi Sibiu (504).

    Judeţele cu cele mai puţine locuri de muncă sunt Sălaj (83), Ialomiţa (71), Suceava (55), Mehedinţi (30), Caraş-Severin (27) şi Bacău (13).

    Pentru persoanele cu studii superioare sunt înregistrate 1.263 de locuri de muncă, cele mai multe pentru: programator (85), inginer mecanic (66), şef departament mărfuri alimentare şi nealimentare (41), consilier, expert, inspector, referent, economist în economie generală (37), inginer construcţii civile, industriale şi agricole (29), inspector de specialitate în administraţia publică (37).

    De asemenea, 18.104 locuri de muncă sunt disponibile pentru persoanele cu studii medii, profesionale şi lucrători necalificaţi, cele mai multe pentru: confecţioner-asamblor articole din textile (1.655), muncitor necalificat în industria confecţiilor (1.188), muncitor necalificat la asamblarea, montarea pieselor (881), lucrător comercial (834), operator confecţioner industrial îmbrăcăminte din ţesături, tricotaje, materiale sintetice (513), casier (485), vânzător (412) şi manipulant mărfuri (389).

    Persoanele interesate să ocupe un loc de muncă se pot adresa agenţiilor teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă de domiciliu sau de reşedinţă sau pot accesa adresa de internet http://www.semm.ro/LMV/home.seam.

  • Meleşcanu, despre candidatura la prezidenţiale: Dacă aveţi răbdare, luni dimineaţă o să avem răspunsul – VIDEO

    ”Dacă aveţi puţină răbdare, luni dimineaţă o să avem răspunsul la toate. Dacă vor fi întrunite condiţiile, luni dimineaţă o să vă dau un răspuns”, a spus Meleşcanu, întrebat dacă se înscrie în cursa electorală pentru alegerile prezidenţiale din luna noiembrie.

    Întrebat dacă a strâns semnături pentru candidatură, Meleşcanu a precizat: ”Tocmai asta este problema”.

    Termenul de depunere a candidaturilor la alegerile prezidenţiale din noiembrie expiră în 23 septembrie.

  • Moscova studiază posibilitatea “deconectării Internetului” rusesc în caz de război – presă

    “Din cauza imprevizibilităţii totale a Statelor Unite şi Uniunii Europene (UE), luăm măsuri pentru a ne garanta securitatea”, a declarat Peskov, întrebat în legătură cu informaţii publicate de cotidianul Vedomosti.

    El a adăugat că “măsuri cu privire la securitatea Internetului rusesc sunt studiate în permanenţă, la diverse niveluri şi în diverse administraţii”.

    Cotidianul rus Vedomosti a scris în ediţia de vineri că preşedintele rus Vladimir Putin urmează să conducă luni o reuniune a Consiliului de Securitate rus în care va fi abordată problema deconectării spaţiului cibernetic rusesc de la World Wide Web în caz de război sau în situaţie de criză.

    Citând mai mulţi furnizori de acces, companii legate de Internet şi ONG-uri, Vedomosti afirmă că multe alte reuniuni ale unor oficiali de rang înalt urmează să aibă loc în vederea abordării “funcţionării unui segment rusesc de Internet în caz de situaţie de urgenţă”.

    Astfel, autorităţile iau în calcul să adopte măsuri “de consolidare a suveranităţii segmentului rusesc al World Wide Web”, care include puterea de a deconecta ţara de la reţeaua mondială în caz de urgenţă, scrie ziarul.

    Întrebat despre intenţia autorităţilor ruse de a “tăia” Internetul în ţară, Peskov a răspuns că Moscova este “pregătită pentru orice situaţie”, dar că nu este vorba despre “deconectarea Rusiei”.

    Un angajat de la un mare furnizor de acces la Internet a explicat pentru Vedomosti că Moscova vrea pur si simplu să se protejeze în cazul unor sancţiuni suplimentare, impuse de Occident, care ar afecta Internetul.

    “Nu este vorba despre deconectarea Rusiei, ci despre definirea felului în care Rusia va reacţiona în cazul în care este deconectată de la Internetul mondial, (despre) cum să-şi asigure securitatea”, a declarat expertul rus Mihail Gurevici, un specialist media.

    “Este vorba despre o ameninţare la fel de realistă ca o invazie a extratereştrilor. Nu există o asemenea ameninţare”, a apreciat el.

    Vedomosti adaugă că impunerea unui control asupra Internetului rusesc nu va fi simplă, deoarece acesta este, spre deosebire de web-ul chinezsc, profund integrat în reţeaua mondială.

  • Ponta, întrebat dacă el a cerut lista agenţilor sub acoperire: Vreţi să ajung în închisoare? E ilegal

    Întrebat de jurnalişti dacă a cerut şefilor de servicii lista agenţilor sub acoperire, Ponta a răspuns: “Doamne fereşte ! Cum să cer aşa ceva ? Vreţi să ajung în închisoare ? Ar fi ilegal”.

    Anterior, şeful Serviciului de Informaţii Externe (SIE), Teodor Meleşcanu, a fost întrebat dacă preşedintele Băsescu a cerut o listă a foştilor ofiţeri acoperiţi, el răspunzând că ”au fost diverse discuţii legate de această temă” şi că a înţeles că preşedintele e preocupat în legătură cu atribuţiile pe care le are la numirile de membri în Guvern.

    Întrebat dacă şeful statului a cerut o listă cu ofiţerii acoperiţi, Teodor Meleşcanu a răspuns: ”Au fost diverse discuţii legate de această temă. Am înţeles că este o preocuparte a preşedintelui în legătură cu obligaţiile pe care le are în privinţa numirii de miniştri şi membri ai Guvernului, de a-şi da o părere, de a putea să îi refuze”.

    Întrebat dacă acest lucru înseamnă că preşedintele a cerut, iar SIE nu a răspuns, Meleşcanu a precizat: ”Nu, a fost o discuţie”.

    Referitor la informarea transmisă comisiei SIE din Parlament, prin care se preciza că niciunul dintre candidaţi, parlamentari sau miniştri, nu este ofiţer acoperit, directorul SIE a precizat că a existat o cerere din partea comisiei. A fost ”un răspuns din partea noastră, pe baza datelor pe care le avem”, a adăugat Meleşcanu.

    Despre afirmaţia lui Traian Băsescu, că ar putea fi vorba despre ”un fost ofiţer acoperit”, Teodor Meleşcanu a precizat că nu i se poate face cunoscută identitatea.

    Meleşcanu a mai spus că la această listă nu are acces decât un număr foarte mic de persoane, două-trei persoane, pentru că ele constituie secret de stat, potrivit legii.

    ”Orice deconspirare constituie infracţiune şi se poate pedepsi”, a spus Meleşcanu.

    ”Declaraţiile preşedintelui, din câte am înţeles din precizările dânsului, s-au făcut pe materiale publice, pe discuţii, pe alte teme, nu pe dovezi scrise sau pe documente care oricum ar fi avut un caracter care nu permitea folosirea lor în relaţia cu presa. Dacă a fost bine sau rău, o să vedem în perioada următoare”, a spus Meleşcanu, întrebat dacă declaraţiile preşedintelui au făcut rău pe plan extern.

    El a precizat că nu se poate pronunţa dacă era vorba de zvonuri, dar ”oricum nu erau informaţii ale SIE”.

    ”Aceste subiecte nu pot fi făcute publice, din motive legate de legislaţia în vigoare privind statutul SIE”, a mai precizat Meleşcanu.

    Întrebat ce înseamnă această ”dublă comandă”, Meleşcanu a spus că această dublă comandă nu poate exista într-un serviciu de informaţii, pentru că toate serviciile sunt puse sub autoritatea politicului, în societatea democratică.

  • Respingerea independenţei scoţiene este “bună pentru o Europă mai puternică”, apreciază Barroso

    “Salut decizia poporului scoţian de a menţine unitatea Regatului Unit. Acest rezultat este bun pentru Europa unită, deschisă şi mai puternică pe care o susţine Comisia Europeană”, a declarat Barroso, citat într-un comunicat.

    “Comisia Europeană salută faptul că în timpul dezbaterii (asupra acestui referendum), în ultimii ani, Guvernul şi poporul scoţiene nu au încetat să-şi reafirme angajamentul european”, a continuat Barrsoso.

    El a promis că CE “va continua să menţină un dialog constructiv cu Guvernul scoţian, în domeniile aflate în responsabilitatea acestuia, care sunt importante pentru viitorul Scoţiei”, şi anume crearea de locuri de muncă, creşterea economică, energia, schimbările climatice, mediul şi îmbunătăţirea reglementărilor.

    Anterior, preşedintele Parlamentului European (PE) Martin Schulz a salutat, la rândul său, votul împotriva independenţei scoţiene.

    “Este o decizie bună, într-o perioadă în care unitatea este supusă unor probe şi provocări cu care ne confruntăm”, a declarat el, citat într-un comunicat.

    Reprezentanţii europeni au avertizat că, în caz de independenţă, Scoţia urma să fie considerată o ţară din afara Uniunii Europene (UE) şi că era necesar să parcurgă o procedură de aderare.

    Barroso a apreciat, în februarie, că va fi “foarte dificilă obţinerea acordului tuturor celorlalte state membre” faţă de aderarea Scoţiei la UE.

    Aderarea unui nou stat necesită unanimitatea Celor 28, iar o ţară ca Spania, care se confruntă cu tendinţe separatiste în Catalonia, ar fi putut să blocheze Scoţia, pentru a da un exemplu.

  • Ponta, întrebat dacă e de acord cu căsătoriile între homosexuali: Nu, societatea nu e pregătită încă

    Întrebat la Adevărul Live dacă este de acord cu oficializarea căsătoriilor între homosexuali, Ponta a răspuns: “Nu, cred că societatea nu este pregătită încă de aşa ceva, dar am fost de acord cu înlăturarea discriminării legată de orice fel de acest gen de apartenenţă”.

    Ponta a adăugat că acest subiect ar declanşa nişte discuţii demagogice şi nu ar fi acceptat în acest moment.

    “Cred că acest subiect nu ar fi acceptat în acest moment şi va declanşa nişte discuţii demagogic populiste”, a spus Ponta.

  • Ponta: Sunt total împotriva scoaterii Religiei din şcoli. Religia e parte a identităţii naţionale

    Întrebat, la Adevărul Live, dacă e de acord ca Religia să devină materie obligatorie în şcoli, în condiţiile în care acum este opţională, Ponta a răspuns: ”Nu, obligatorie nu. Nu cred în general în foarte multe lucruri obligatorii. Dar în acelaşi timp ideea că să o scoatem cu totul – sunt total împotrivă”.

    Ponta a argumentat în favoarea ideii de a nu scoate studiul Religiei din şcoli, menţionând că, în opinia sa, religia are un set de valori etice.

    ”Eu cred că religia – şi aici nu vorbesc de ortodoxie, catolicism, Islamul, orice religie – are un set de valori, un set de valori etice pe care eu cred că niciunul nu le contestă: să nu furi, să nu ucizi, să nu minţi, să-ţi respecţi părintele. Ori, dacă aceste valori pentru nişte tineri care din ce în ce mai mult sunt educaţi de internet, nu de părinţi, că părinţii muncesc, bunicii nu mai au timp, dacă reuşim încet-încet să-i facem să rămână aderenţi la aceste valori pe care religia le promovează, e un lucru foarte bun”, a susţinut Ponta.

    El a spus că nu crede neapărat că doar o persoană religioasă este o persoană morală şi a arătat că, în schimb, crede că religia sprijină formarea etică a unei persoane.

    ”Cred că e util – nu obligatoriu, dar opţional – cred că este util să păstrăm valorile etice şi mai e un lucru – şi aici ştiu că va fi mută polemică: eu cred că religia este o parte a identităţii naţionale. Nu este obligatoriu. Dacă nu eşti ortodox, eşti tot român, foarte bine. Dar identitatea naţională este legată şi de o identitate religioasă. Cred lucrul ăsta”, a spus Ponta.

    El a mai arătat că studiul neobligatoriu al Religiei în şcoală reprezintă o opţiune a sa.

    ”Opinia mea este că , fără a-l transorma într-un bigot pe copilul meu care merge la şcoală, dacă participă neobligatoriu, opţional, la ora de religie, îl ajută la dezvoltarea valorilor etice ale caracterului său. E o opţiune. Eu am această opţiune”, a spus Ponta.

  • Un dosar desecretizat al CIA dezvăluie cât de aproape au ajuns SUA şi sovieticii de un război în 1983

    Un articol nedatat vorbeşte despre unul dintre cele mai controversate incidente din deceniul final al Războiului Rece: “alerta de razboi” în care retorica unei beligerenţe aproape fără precedent din partea Moscovei ar fi putut fi susţinută de un protocol secret al KGB ca să rămână într-o stare aproape echivalentă cu intrarea în război, scrie Busines Insider.

    În acest articol, Ben B. Fischer, membru în acea perioadă în Centrul CIA pentru Studii despre informaţii secrete, ajunge la concluzia că era o realitate proiectul sovietic cu numele de cod RYAN, prin care agenţiile secrete sovietice erau monitorizate permanent pentru a urmări indicaţii şi avertismente privind pregătirile de război împotriva Statelor Unite.

    Deşi RYAN nu a fost nici generator de panică, nici un proiect fără precedent, sovieticii au construit un “sistem strategic de avertizare” într-un moment în care la Kremlin se simţea o anxietate crescândă cu privire la direcţia Războiului Rece.

    Potrivit lui Fischer, forţele militare SUA din 1980 – care au ajuns atunci la cea mai mare expansiune în timp de pace din istoria Americii – au convins ofiţerii sovietici că orice oportunitate ar fi avut să câştige Războiul Rece dispărea cu rapiditate.

    Anii ’80 au adus şi începutul operaţiunilor militare SUA care aveau ca scop subminarea discretă a psihologiei din ce în ce mai fragilă a conducerii de la Kremlin.

    Operaţiunea cu caracter psihologic de la începutul anilor ’80, denumită campania PSYOP, a fost “practic invizibilă”, scrie Fischer, chiar şi pentru cei din CIA. Efortul de păstrare a secretului a presupus pătrunderea sub acoperire a forţelor americane navale şi aeriene în zone sensibile de-a lungul periferiei sovietice, efort susţinut prin “tehnici sofisticate şi atent repetate de decepţie şi negare”.

    Una dintre marile crize care au afectat relaţiile americano-sovietice a adăugat un alt nivel de paranoia şi stare generală de alarmă în Moscova. La 1 septembrie 1983, sovieticii au doborât un avion coreean de pasageri în spaţiul aerian internaţional. Moscova a pretins atunci că avionul fusese identificat drept o aeronavă a serviciilor secrete americane posibil aflată într-o misiune a forţelor americane sau americano-japoneze.

    “În mod remarcabil”, scrie Fischer, “un memorandum secretizat coordonat de ministerul apărării şi de KGB arată că în mod particular conducerea sovietică avea aceeaşi viziune”.

    Astfel, o stare de alertă intensificată din partea sovieticilor, protocoalele RYAN, programul PSYOP şi alte mişcări au contribuit la “ultimul paroxism al Războiului Rece”.

  • Elveţienii de la Roche rămân liderul sectorului farmaceutic în Dow Jones Sustainability Index

    Includerea în acest clasament se bazează pe o analiză a performanţelor economice, sociale şi de protecţie a mediului, evaluând de asemenea guvernanţa corporatistă, managementul riscului, standardele liniei de aprovizionare şi producţie, precum şi practicile şi procesele de muncă. Indexurile DJSI servesc drept repere pentru investitorii care integrează criteriile de dezvoltare durabilă în portofoliile lor.

    Roche a primit punctaj maxim în ceea ce priveşte gradul de angajament al angajaţilor, în managementul relaţiei cu clienţii şi în dezvoltarea profesională a angajaţilor, în atragerea şi menţinerea talentelor în organizaţie şi în respectarea drepturilor omului.

    În 2009, Roche a introdus o serie de obiective organizaţionale pe o perioadă de 5 ani, folosind indicatori-cheie de performanţă pentru a măsura progresul. Printre aceştia, compania şi-a luat angajamentul de a creşte procentajul femeilor în poziţii-cheie cu până la 50%, dar şi de a reduce consumul de energie şi de a îmbunătăţi eficienţa energetică cu 10% până la sfârşitul anului 2014. În prezent, Roche este în grafic cu toate aceste obiective asumate.

    DJSI reprezintă cel mai răspândit sistem global de urmărire a modului prin care companiile derulează proiecte de responsabilitate socială, economică şi de protejare a mediului înconjurător.
     

  • Ponta, întrebat dacă a fost ofiţer acoperit: Dacă aş fi fost, trebuia să vă spun tot nu

    ”Dacă aş fi fost, trebuia să vă spun tot nu”, a răspuns Ponta unei întrebări la Adevărul Live.

    Ponta a susţinut că Traian Băsescu foloseşte cu un scop pur electoral o problemă importantă a societăţii româneşti, care ţine de încrederea în instituţii.

    ”De ce o foloseşte (Traian Băsescu – n.r.) pur electoral? Pentru că o va lăsa aşa. Dacă vreau să-l scot pe Iohannis din cursă, o să zic că e Iohannis. Dacă vreau să o scot pe Macovei, spun că Macovei e agentul. Dacă vreau să-l scot pe Ponta, spun că Ponta e. Deci dânsul are aşa o chestie şi cine o supără pe doamna Udrea, o s-o folosească”, a arătat Ponta.

    El a spus că nu crede că lucrurile se vor schimba în economia campaniei electorale dacă Băsescu va spune că Iohannis sau Ponta ar fi fost ofiţeri acoperiţi.

    ”Nu cred că dacă va zice că Iohannis e agent se va schimba ceva. Tot nu intră Udrea în turul doi. Nu cred că dacă va spune de mine se va schimba ceva. Ca preşedinte nu ai voie niciodată să foloseşti informaţii legate de instituţiile statului în scop electoral. Dacă le ai, e ilegal, dacă nu le ai, e escrocherie”, a spus Ponta.

    El a arătat că Băsescu creează, prin lansarea acestei teme, o atmosferă de tipul ”după mine potopul”.

    ”Legea spune că nu ai voie ca ofiţer acoperit să faci politică. Ce face domnul Băsescu e iresponsabil, are un scop meschin şi electoral”, a spus Ponta.

    El a precizat că a discutat cu şefii SRI şi SIE, George Maior, respectiv Teodor Meleşcanu, despre declaraţiile lui Traian Băsescu privind ofiţerul acoperit.

    ”Sigur că am discutat, pentru că ideea era să mergem în Parlament, să întrebe Parlamentul pe toţi, să se descopere. Candidaţii erau începutul. Ar fi urmat apoi Tăriceanu, Zgonea, membrii BP. Cei doi şefi au răspuns strict: nu există aşa ceva pentru că ar fi împotriva legii, iar noi nu încălcăm legea”, a mai spus Ponta.