BusinessMagazin

Blog

  • Pasiunea secretă a lui Ioan Niculae. Cel mai bogat om din România îşi ia doar prietenii apropiaţi

    Cel mai bogat om din România, Ioan Niculae, proprietarul grupului Interagro, este cunoscut datorită pasiunii sale pentru vânătoare. Imperiul de la Zimnicea cuprinde, la 15 kilometri de oraş, un domeniu de 11.000 de hectare, unde Niculae vânează iepuri şi mistreţi. Merge la vânătoare cu foşti colegi de-ai săi din echipa de fotbal Astra Giurgiu, pe care i-a şi angajat între timp. În rest, rareori invită pe cineva la vânătoare, dintre cei mai apropiaţi prieteni. Spune că nu îi place să organizeze vânători: „Orice fac, eu fac doar pentru mine”.

    De câţiva ani, Ioan Niculae nu se mai bucură de pasiunea sa doar în România, iar concediul de vară şi-l petrece la mii de kilometri distanţă, în Africa, unde împuşcă antilope sau rinoceri. O excursie de zece zile în Africa îl costă pe miliardar mai bine de 10.000 de dolari, preţul unui trofeu variind între 200 şi 5.000 de dolari, potrivit informaţiilor disponibile pe site-urile de profil. La întoarcerea din Africa, Niculae  primeşte cel mai mare trofeu, pe care îl păstrează în colecţia sa personală. Presa vehiculează şi informaţii referitoare la achiziţia unui TAB casat de armată pe care îl foloseşte în jurul cabanei de vânătoare de la Zimnicea, unde îşi petrece weekendurile.

    Ioan Niculae, proprietarul grupului InterAgro, este singurul român prezent în Topul Forbes al miliardarilor lumii pentru anul 2013, cu o avere estimată la 1,1 miliarde de dolari, pe locul 1.268 în lume, în timp ce Dinu Patriciu, care se găsea anul trecut pe locul 854, a părăsit clasamentul. În ultimul an, el a investit aproape 50 mil. dolari într-o centrală în cogenerare, parte a strategiei pe termen lung de a reduce costurile şi de a începe să vândă energia generată în exces.

  • Parlamentari ruşi propun o sărbătoare naţională în onoarea militarilor care au luptat în Crimeea

    Sărbătoarea ar urma să fie pe 7 octombrie, de ziua de naştere a preşedintelui Vladimir Putin, şi ar omagia rolul jucat de “oamenii politicoşi”, militarii fără însemne care au ajutat la separarea Crimeei de Ucraina, înainte ca Rusia să o anexeze în martie.

    Moscova a negat iniţial prezenţa trupelor ruse în Crimeea, iar Putin a recunoscut public mobilizarea lor abia la 17 aprilie, la aproape o lună după ce a semnat legea privind anexarea peninsulei din Marea Neagră.

    “Termenul «oameni politicoşi» a devenit un brand al armatei ruse, o nouă imagine a unei armate moderne”, a declarat Viktor Vodolaţki, un parlamentar membru al partidului Rusia Unită al lui Putin. El a făcut această declaraţie într-o conferinţă de presă, miercuri, când a anunţat propunerea privind instituirea unei sărbători.

    “Brandul «oameni politicoşi» a devenit popular după Crimeea şi arată respect nu numai pentru forţele speciale, ci pentru toate forţele armate care cu precizie, calm, fără vărsare de sânge i-au ajutat pe locuitorii din Crimeea să revină la patria lor istorică”, a adăugat acesta.

  • Divorţul dintre Arnold Schwarzenegger şi Maria Shriver ar putea fi finalizat în decembrie

    Cei doi foşti soţi vor merge pe drumuri separate în viaţă după ce vor finaliza pe cale amiabilă un acord final în privinţa partajului averii lor comune, estimată la 400 milioane de dolari.

    Informaţia a fost publicată în presa americană la doar câteva săptămâni după ce Maria Shriver s-a afişat în public cu noul ei iubit, Matthew Dowd, la o nuntă din familia Kennedy, alimentând astfel un nou val de speculaţii potrivit cărora fosta soţie a lui Schwarzenegger ar fi avut la rândul ei o aventură, în contextul în care celebrul ei soţ a înşelat-o cu menajera cuplului.

    “A fost un drum dificil, pentru multă vreme divorţul nu a reprezentat o prioritate pentru niciunul dintre ei, dar acum divorţul lor este aproape finalizat. Avocaţii pun la punct acum ultimele detalii. Dacă totul va merge aşa cum s-a stabilit, divorţul va fi semnat până la Crăciun. A fost un proces lung şi deloc uşor, dar acum Maria şi Arnold se află în termeni amiabili şi au ajuns la un acord. Atunci când ai o avere mare de împărţit şi trebuie să ajungi la o înţelegere în privinţa custodiei copiilor, lucrurile nu sunt mereu la fel de clare. Însă Maria şi Arnold şi-au rezolvat neînţelegerile dintre ei şi acum comunică unul cu celălalt. În definitiv, au împreună patru copii. Se simt bine şi sunt pregătiţi pentru a merge mai departe”, a declarat o sursă din anturajul cuplului.

    Cei doi au angajat unii dintre cei mai buni avocaţi din Statele Unite pentru a-i ajuta să împartă averea lor comună de 400 milioane de dolari.

    Potrivit legislaţiei din California, Maria Shriver are dreptul să primească jumătate din veniturile obţinute de Arnold Schwarzenegger în timpul căsniciei lor de 25 de ani, iar acestea includ onorariile consistente primite de starul hollywoodian pentru filmele “Poliţist de grădiniţă/ Kindergarten Cop”, “Terminator 2: Ziua Judecăţii/ Terminator 2: Judgement Day” şi “Minciuni adevărate/ True Lies”.

    Se crede că averea personală a lui Schwarzenegger este de 300 milioane de dolari, în timp ce, potrivit Celebrity Net Worth, averea Mariei Shriver, premiată cu Emmy şi membră a familiei Kennedy, este de 100 milioane de dolari.

    Jurnalistă respectată şi recompensată inclusiv cu prestigiosul Peabody Award, Maria a prezentat emisiunea de televiziune “The Shriver Report” şi a coordonat numeroase proiecte şi programe jurnalistice.

    În prezent, Maria Shriver este prezentator special al emisiunii NBC News şi realizează numeroase emisiuni cu tematici care se adresează femeilor, difuzate atât pe micul ecran, cât şi pe internet. Ea este şi o scriitoare apreciată şi comentator TV.

    Maria şi Arnold s-au cunoscut la turneul de tenis Robert F. Kennedy în 1977, însă au avut prima întâlnire în calitate de iubiţi abia în anul 1982. Ei au împreună patru copii: Katherine, în vârstă de 25 de ani, Christina, în vârstă de 23 de ani, Patrick, în vârstă de 21 de ani, şi Christopher, în vârstă de 17 ani.

    Maria Shriver a depus actele de divorţ în iulie 2011, după ce a aflat că soţul ei a avut o relaţie extraconjugală cu una dintre menajerele cuplului. În mai 2011, Schwarzenegger a dezvăluit în mod public faptul că a avut în urmă cu mulţi ani o aventură cu menajera Mildred Baena, care i-a dăruit un fiu, în prezent în vârstă de 16 ani.

    Pentru o vreme, copilul şi mama lui au locuit în aceeaşi casă cu Maria Shriver, care nu era la curent cu relaţia extraconjugală a soţului ei.

    Starul francizei cinematografice “Terminator” a recunoscut în mod public faptul că este tatăl acelui copil. Documentele oficiale arată că Joseph s-a născut la doar o săptămână după Christopher, cel mai mic dintre copiii lui Arnold Schwarzenegger cu Maria Shriver.

    Potrivit presei americane, Maria Shriver ar putea să primească în urma acestui divorţ o sumă cuprinsă între 150 milioane şi 200 milioane de dolari.

    Maria Shriver, în vârstă de 58 de ani, s-a afişat alături de noul ei iubit, Matthew Dowd, în vârstă de 53 de ani, la nunta verişorului ei Robert Kennedy cu actriţa Cheryl Hines, organizată în această vară, în localitatea Cape Cod din statul Massachusetts. Potrivit unor zvonuri, Maria l-ar fi înşelat pe Arnold cu Dowd – fostul şef de campanie electorală al lui Schwarzenegger -, iar cei doi ar fi avut o relaţie secretă care ar fi început în 2006 şi ar fi durat mai mulţi ani. Aceste informaţii, publicate în The New York Post, au fost negate imediat de cei doi.

    Matthew Dowd, al treilea dintre cei 11 copii ai unei familii catolice foarte stricte de origine catolică, a coordonat campaniile electorale din 2000 şi 2004 ale fostului preşedinte american George W. Bush şi a făcut parte din cercul intim de prieteni al acestuia, până când a început să îl critice, în anul 2006.

    Matthew Dowd a fost căsătorit de două ori. Cel de-al doilea mariaj al său s-a destrămat după moartea uneia dintre gemenele sale, la scurt timp după naştere, în septembrie 2002. În prezent, Dowd are doi fii adulţi din prima lui căsătorie şi o fiică în vârstă de 12 ani, Josephine, cu a doua soţie.

  • Şapte scurtmetraje româneşti, în competiţia Dracula Film: Horror and Fantasy Festival Braşov

    Astfel, potrivit organizatorilor, scurtmetrajele “Dispăruţii”, “Pui de somn”, “Lumină firavă”, “Gloria”, “LAG”, “Şah” şi “Kazimir” vor concura pentru trofeul Vlădutz.

    Cele şapte filme din competiţia românească de scurtmetraje sunt exemplare reuşite, fascinante, diverse ale unui cinema aflat în plină ascensiune. Fie că este vorba de fantezii şi de filme de groază, de science-fiction şi experimentale, autorii filmelor din competiţia pentru trofeul Vlădutz au în comun o imaginaţie redutabilă, dublată de talent şi curaj.

    “Dispăruţii”, de Ion Bădescu, este un film despre Ion, care adoră să stea pe canapea şi să fumeze alături de prietenii/ clienţii săi. În momentul în care prietenii săi încep să dispară, Ion începe să aibă dubii despre sănătatea sa mintală.

    “Pui de somn”, de Paul Mureşan, este “un somn foarte scurt însă cu o supradoză de vise”, o călătorie dincolo de real.

    “Lumină firavă”, de Florina Dumitrache, îi prezintă pe Victor şi Marta, într-un apartament de modă veche, unde aşteaptă sfârşitul lumii. În jurul lor luminile se sting, iar atmosfera de afară devine din ce în ce mai apăsătoare.

    “Gloria”, de Mara Ionescu, prezintă povestea unui corporatist care este pe punctul de a-şi pierde slujba, din greşeala altcuiva. Dar hotărăşte să-l ierte, totuşi, pe incompetent şi lucruri stranii încep să se întâmple.

    Totodată, va fi prezentat scurtmetrajul “LAG”, de Anton Grooves şi Bogdan Orcula, care prezintă povestea unei femei adormite în cadă şi care este trezită de un zgomot suspect. Cineva sau ceva straniu i-a intrat în casă.

    Un alt film proiectat la Dracula Film: Horror and Fantasy Festival de la Braşov este “Şah”, de Claudia Ciocan şi Iulia Radu, un exerciţiu experimental de imagine şi imaginaţie care porneşte de la un joc de şah şi ajunge departe în timp şi spaţiu.

    “Kazimir”, de Dorian Boguţă, spune povestea preotului Kazimir, care trăieşte într-un sătuc izolat din Deltă. Se spune că ar avea puteri făcătoare de minuni. Un grup de pelerini ajunge, însă, într-un moment nu tocmai potrivit, pentru că puterile lui Kazimir au şi o latură întunecată.

    Dracula Film: Horror and Fantasy Festival este un festival competiţional – unde vor fi proiectate filme horror, SF, supranaturale, thriller şi fantasy – şi are trei secţiuni: competiţie lungmetraje internaţionale, competiţie scurtmetraje internaţionale şi competiţie scurtmetraje româneşti.

    Dracula Film: Horror and Fantasy Festival are loc anual în luna octombrie în Braşov şi este organizat de Asociaţia Culturală Fanzin şi prezentat de Viasat History.

    Proiecţiile Dracula Film: Horror and Fantasy Festival vor avea loc la Teatrul Sică Alexandrescu şi Cinemateca Patria.

    Parteneri instituţionali ai evenimentului sunt Primăria Municipiului Braşov, Centrul Naţional al Cinematografiei (CNC), Teatrul Sică Alexandrescu şi Cinemateca Patria.

  • Soţii Fughină şi Laszlo Kiss, reţinuţi în dosarul “Ultra Pro Computers”

    Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) au reţinut-o şi pe şi Liliana Anton, iar în cazul Anei Lavinia Vasile-Caba au dispus cercetarea sub control judiciar, au declarat pentru MEDIAFAX surse judicare.

    Potrivit surselor citate, Ana Lavinia Vasile-Caba a recunoscut faptele de care este acuzată şi a dat o declaraţie completă.

    Soţii Fughină, Laszlo Kiss şi Liliana Anton vor fi prezentaţi joi Curţii de Apel Bucureşti cu propunere de arestare preventivă.

    În acest dosar, procurorii DIICOT – Structura Centrală, împreună cu ofiţeri de poliţie judiciară ai Direcţiei de Combatere a Criminalităţii Organizate, au făcut, miercuri, 17 percheziţii domiciliare în Bucureşti şi în judeţele Vrancea şi Ilfov, la membrii grupării infracţionale suspectate de infracţiuni de delapidare şi spălare de bani.

    Surse judiciare au declarat, pentru MEDIAFAX, că peste 10 milioane de euro ar fi fost scoşi din patrimoniul Ultra Pro Computers şi transferaţi în conturile unor offshore-uri, operaţiune în care ar fi fost implicaţi Cristian Fughină, soţia acestuia, Alina Fughină, tatăl lui, Ştefan Fughină, şi Laszlo Kiss.

    Anchetatorii susţin că membrii familiei Fughină şi omul de afaceri Laszlo Kiss au încercat să şteargă urmele activităţilor ilicite derulate între K Tech Electronic, societate care gestiona magazinele Ultra Pro Computers, şi cele patru societăţi offshore, prin introducerea cererii de insolvenţă a firmei prin care s-au spălat banii, susţin procurorii DIICOT.

    Potrivit DIICOT, există suspiciunea rezonabilă că în perioada iulie 2008 – iunie 2009, Cristian Fughina, Laszlo Kiss, Ana Lavinia Vasile-Caba şi Liliana Anton au constituit un grup infracţional organizat, structurat pe mai multe paliere, ce a avut ca scop obţinerea de fonduri materiale din patrimoniul societăţii K Tech Electronics, prin delapidarea acestuia, fonduri ce au fost transferate ulterior prin intermediul mai multor societăţi nerezidente (offshore), controlate tot de către membrii grupului în mod direct sau prin persoane interpuse, în vederea reciclării, tocmai pentru a ascunde adevărata natură a provenienţei acestora.

    Scopul grupului a fost atins prin însuşirea de către Cristian Fughină a unei sume totale de 39.665.729 de lei (17.784.500 de lei din această sumă reprezentând valoarea unui imobil din Bucureşti), prin intermediul mai multor societăţi offshore pe care le controla.

    Procurorii DIICOT au mai arătat că activitatea infracţională a grupului s-a derulat în patru etape. În prima etapă, în perioada 15 iulie 2008 – 27 august 2008, s-au încheiat 24 de contracte de vânzare-cumpărare, cu clauze identice, având ca obiect livrarea de echipamente IT, de către K Tech Electronics (în calitate de vânzător), către patru societăţi offshore (în calitate de cumpărători), controlate de Laszlo Kiss, în valoare de 13.455.141,65 de euro şi 3.185.123.20 de dolari.

    Toate aceste contracte, notează procurorii, includ o clauză identică, conform căreia vânzătorul – K Tech Electronics SRL, (deşi nu a primit niciun avans), în cazul în care nu îşi îndeplineşte obligaţiile contractuale în tot sau în parte, ori le îndeplineşte necorespunzător va fi obligat la plata de daune interese echivalente cu valoarea contractului. Aceste contracte cu clauze vădit defavorabile, au fost semnate pentru vânzător de administratorul Cristian Fughină, predarea produselor urmând a se efectua la diferite puncte de lucru, din ţară, ale vânzătorului.

    În a doua etapă, având în vedere ca societatea K Tech Electronics SRL nu şi-a îndeplinit obligaţiile prevăzute în cele 24 de contracte, respectiv nu a livrat produsele prevăzute în termenele stabilite, s-a urmărit emiterea facturilor de către societăţile offshore controlate de Laszlo Kiss, ce conţineau la rubrica “Denumirea produselor sau serviciilor” menţiunea “sancţiune nerespectare Contract de vânzare cumpărare nr. …” şi acceptarea imediată a acestora la plată de administratorul Cristian Fughină.

    Astfel, suma totală facturată de către cele patru societăţi offshore în intervalul 1 septembrie 2008-29 octombrie 2008 a fost de 56.970.212,29 de lei noi, izvorul acesteia fiind reprezentat de clauzele penale prevăzute în cele 24 de contracte încheiate, a căror obligaţie nu a fost respectată de către vânzător, toate facturile fiind acceptate imediat la plată de Cristian Fughină.

    Faţă de această împrejurare, având în vedere caracterul cert, lichid şi exigibil al creanţelor, create cu rea-credinţă, faţă de soceitatea K Tech Electronics, în continuarea planului infracţional cele patru societăţi offshore au deschis 24 de acţiuni, la diferite instanţe din ţară, în funcţie de locaţia prevăzută în contract pentru livrarea bunurilor, în vederea obţinerii unor somaţii de plată, scopul urmărit fiind acela de a obţine titluri executorii.

    În cea de-a treia etapă, arată anchetatorii, având în vedere că Alina şi Cristian Fughină în calitate de administratori cunoşteau situaţia activelor companiei K Tech Electronics SRL, s-a urmărit stingerea datoriilor artificial create cu ajutorul grupului infracţional organizat, prin intermediul celor patru societăţi offshore.

    La acest moment, arată DIICOT, organizarea minuţioasă a grupării infracţionale a făcut ca circuitul financiar să devină mai complex, prin folosirea unor noi societăţi comerciale nerezidente, controlate de familia Fughină, cu ajutorul lui Laszlo Kiss, în vederea ascunderii sau disimulării adevăratei provenienţe a banilor.

    Astfel, din totalul creanţelor de 56.970.212,29 de lei, au fost decontate, direct cu creditorii sau indirect prin cesiuni de creanţă şi contracte de dare în plată, creanţe în valoare de 39.665.729 de lei.

    În a patra şi ultima etapă, membrii grupului infracţional organizat au urmărit să şteargă toate urmele activităţilor ilicite, prin introducerea cererii de insolvenţă asupra K Tech Electronics, respectiv prin încercarea de a iniţia falimentul societăţii care a spălat produsul infracţiunii, Spectrum International Management, susţin anchetatorii.

    K Tech Electronics a fost înfiinţată în anul 1997 de Alina şi Cristian Fughină. Cu un capital social de 11,4 milioane de lei, K Tech Electronics era controlată integral de Milena Trading Company Ltd (Statele Unite), administrată de Cristian Fughină.

    În iunie 2010, Tribunalul Constanţa hotăra intrarea în faliment şi dizolvarea K Tech Electronics, societatea care gestiona magazinele Ultra Pro Computers.

    Printre creditorii companiei K Tech Electronics se numărau, pe lângă instituţiile bancare, şi producători şi distribuitori IT internaţionali şi locali, instituţii de stat şi primării. Datoriile acumulate de companie se ridicau atunci la 28 milioane de euro. Cea mai mare datorie, de 3,5 milioane de euro, era către Banca Românească, în baza unui împrumut gajat cu cea mai mare parte a bunurilor.

  • O nouă televiziune de ştiri, denumită laştiri.ro, se va lansa în România, la începutul lui 2015

    CNA a analizat solicitarea societăţii Media Play SRL de acordare a unei licenţe audiovizuale prin satelit şi a unei licenţe audiovizuale prin reţele de comunicaţii electronice pentru televiziunea  laştiri.ro.

    Asociatul unic al societăţii Media Play SRL este jurnalistul Lucian Mîndruţă. El a fost însoţit în şedinţa CNA de jurnalistul Alexandru Livadaru, producător general al proiectului laştiri.ro.

    Cei doi au precizat că noua televiziune de ştiri va fi dedicată “oamenilor care vor să vadă jurnalism de calitate”, dar şi acelor telespectatori care au părăsit mediul audiovizual în favoarea internetului, nefiind mulţumiţi de oferta actuală a posturilor de ştiri.

    Cel mai probabil noua televiziune laştiri.ro va fi lansată la începutul anului 2015, după cum a spus Lucian Mîndruţă.

    Potrivit informaţiilor prezentate în şedinţa CNA de joi, televiziunea laştiri.ro va difuza programe producţie proprie (90%) şi producţii audiovizuale ale altor producători (10%). Grila noii televiziuni va cuprinde programe de informare (55%), programe educative, culturale şi religioase (5%), filme – de ficţiune, de animaţie, documentare şi seriale (7%), programe de divertisment (13%) şi publicitate şi teleshopping (20%).

    Televiziunea laştiri.ro va difuza zilnic două emisiuni principale de ştiri (în direct), în intervalele orare 07.00-10.00 şi 22.00 – 23.00, şi un număr de nouă grupaje de tipul “ştirile orei” (în direct), a câte 15 minute fiecare.

    Finanţarea televiziunii laştiri.ro va fi asigurată prin contribuţii proprii, împrumuturi bancare, vânzări de conţinut, venituri din publicitate şi din subscripţii online.

    Echipa laştiri.ro va avea la lansare 60 de ziarişti în Bucureşti şi în teritoriu şi peste 30 de persoane care vor asigura funcţionarea tehnică a televiziunii.

    “Noi am pornit în povestea aceasta de la o constatare statistică”, a spus Lucian Mîndruţă, precizând că în acest moment 620.000 de oameni din mediul urban au renunţat la TV şi consumă informaţiile în mediul online. “Asta înseamnă pentru noi o veste bună, pentru că am realizat că există o nişă de piaţă, care poate să ne dea şansa să ne facem meseria. În cazul meu este vorba de meseria de manager, în cazul lui Alex cea de jurnalist. Încercăm să-i readucem pe cei care au plecat înspre online de la televizor, ori pentru că nu au mai avut răbdare, ori pentru că nu s-au mai regăsit în oferta actuală. Am vrea spre capătul carierei să facem ceva pentru publicul din România, publicul de calitate, şi anume să le dăm conţinut audiovizual mai divers decât acum şi cu respectarea principiilor jurnalistice şi fără încrâncenare (…) Noi nu credem că publicul care a plecat de la televizor e complet pierdut pentru audiovizual”, a spus Lucian Mîndruţă, în faţa membrilor CNA.

    La rândul său, Alex Livadaru a spus că în cadrul proiectului laştiri.ro va încerca să respecte principiile jurnalismului de calitate. “Eu personal l-am practicat de mai multe ori. Sunt cel care a lansat la Pro TV emisiunea “România, te iubesc!” şi cel care a coordonat mai mulţi ani de zile principalele campanii sociale ale postului”, a spus Livadaru.

    Răspunzând unei întrebări adresate de membrul CNA Narcisa Iorga, Lucian Mîndruţă a spus că investiţia iniţială în lansarea noii televiziuni este de 500.000 de euro. “Va funcţiona ca un start-up obişnuit. Noi credem că există oameni şi instituţii financiare care să investească în acest proiect”, a mai spus Mîndruţă.

    Pe de altă parte, la dosarul depus la CNA, a fost depus şi un acord de principiu transmis de către UPC România cu privire la disponibilitatea de a transmiterea noii televiziunii laştiri.ro în reţelele de comunicaţii electronice ale UPC.

    CNA a aprobat acordarea celor două licenţe pentru televiziunea laştiri.ro cu nouă voturi “pentru” (Laura Georgescu, Viorel Vasile Buda, Narcisa Iorga, Valentin Jucan, Lorand Turos, Christian Mititelu, Cristina Trepcea, Răsvan Popescu şi Radu Călin Cristea) şi unul “împotrivă” (Monica Gubernat).

  • ANALIZĂ: Mişcările separatiste care ar putea fi inspirate de referendumul scoţian

    În jumătatea estică a Europei, destrămarea Uniunii Sovietice şi cea a Iugoslaviei au creat numeroase ţări noi, dar în Europa de Vest, graniţele au rămas aceleaşi. Cu toate acestea, există tendinţe separatiste, unele dintre ele militante, relatează Deutsche Welle, în pagina electronică.

    CATALONIA

    Cea mai mare influenţă a referendumului din Scoţia va fi în Catalonia. Regiunea beneficiază în prezent de un nivel ridicat de autonomie culturală şi politică şi are propriul parlament regional. Dar catalanii vor propriul stat, în principal din raţiuni economice, ei afirmând că Spania ca întreg profită de bogăţia Cataloniei. De la începutul crizei economice, numărul celor care susţin independenţa a crescut în mod semnificativ. Guvernul regional din Barcelona vrea să organizeze un referendum ca cel din Scoţia în noiembrie, dar Madridul refuză să îl accepte. O confruntare pare, astfel, inevitabilă.

    ŢARA BASCILOR

    Naţionalismul basc şi limba bască au fost oprimate în timpul dictaturii lui Franco, la fel ca în Catalonia. Dar Ţara Bascilor spaniolă este într-o situaţie economică mai proastă decât Catalonia. Cu toate acestea, o minoritate a naţionaliştilor basci este mult mai militantă în prezent. Organizaţia bască ETA a ucis peste 800 de persoane în 50 de ani în efortul de a obţine separarea de Madrid. În urmă cu trei ani, ETA a renunţat la violenţă. Dar nici asaltul, nici negocierile nu au adus Ţara Bascilor mai aproape de un referendum.

    FLANDRA

    În ultimele alegeri parlamentare din Belgia, Noua Alianţă Flamandă condusă de Bart de Wever a devenit cea mai puternică formaţiune din Flandra. De Wever este convins că statul belgian se va destrăma oricum, aşa că vrea stabilirea unei Flandre independente prin negocieri. Separatismul flamand este un caz special: Belgia este formată din Flandra vorbitoare de olandeză, Valonia vorbitoare de franceză – care include şi o comunitate vorbitoare de germană – şi regiunea bilingvă Bruxelles.

    Dacă Flandra se va separa, Belgia îşi va pierde jumătate din populaţie şi putere economică. O mare problemă în acest caz ar fi însă Bruxelles-ul, unde se află sediile UE şi NATO. Neclară va fi şi situaţia Valoniei. Au fost discuţii despre unirea acesteia cu Franţa, Luxemburg sau chiar Germania. Dar până în prezent, belgienii au reuşit să rămână împreună.

    PADANIA

    Mişcarea separatistă din nordul Italiei are motivaţii strict economice. Nordul, cu regiunile Lombardia, Valle de Aosta, Piemont, Liguria, Veneţia şi Emilia Romagna, generează o mare parte din produsul naţional al Italiei. Mulţi italieni din nord cred că cei din centrul şi sudul Italiei risipesc banii pe care ei îi câştigă cu greu. În anii ’90, partidul Liga Nordului a cerut o separare deplină a regiunii Padania, nume derivat din “pianura padana”, denumirea italiană a Văii Po. În prezent, Liga Nordului este mult mai moderată şi cere doar ca nordul să păstreze trei sferturi din banii produşi, în loc să îi transfere Romei.

    TIROLUL DE SUD

    În Tirolul de Sud, factorii economic şi cultural-istoric se îmbină. Tirolul de Sud a aparţinut Austro-Ungariei până la sfârşitul Primului Război Mondial, după care a fost atribuit Italiei. După o fază de “italienizare” în timpul regimului lui Mussolini, Tirolul de Sud a câştigat din ce în ce mai multă autonomie politică şi lingvistică, după al Doilea Război Mondial. Bogata regiune are chiar dreptul de a-şi păstra o mare parte din venit. Multă vreme, cetăţenii din Tirolul de Sud au părut mulţumiţi, dar criza datoriilor a reaprins sentimentul separatist şi tot mai mulţi dintre ei cer separarea de Roma.

    CORSICA

    Multă vreme, statul francez a încercat să elimine complet limba corsicană din viaţa publică şi din şcolile de pe insulă. Încercările de obţinere a autonomiei au fost combătute. Grupările militante, în principal FLNC, au încercat timp de mulţi ani să iasă de sub suveranitatea Franţei prin violenţă, atacând reprezentanţii sau simbolurile statului francez şi casele de vacanţă ale cetăţenilor Franţei continentale.

    În această vară, FLNC a anunţat că nu va mai folosi violenţa, dar potenţialul de conflict rămâne. Sugestiile de autonomie făcute de Guvernul socialist condus de Lionel Jospin, în 2000, au înfuriat opoziţia conservatoare. Aceasta consideră că dacă va fi acordată autonomie Corsicăi, şi alte regiuni, precum Bretania sau Alsacia, ar putea cere independenţa. În mod tradiţional, Parisul manifestă prea puţină consideraţie faţă de limbile regionale, devreme ce politicenii din capitala Franţei le consideră periculoase pentru unitatea ţării.

    BAVARIA

    Puţini bavarezi se gândesc probabil serios la înfiinţarea unui stat propriu. Bavaria are deja termenul “stat” inclus în numele său oficial “Freistaat Bayern” – statul liber Bavaria. Există însă şi secesionişti bavarezi, cum ar fi politicianul conservator Wilfried Scharnagel (CSU) care a cerut separarea de Germania într-o carte publicată în 2012. Dar până în prezent nu a apărut o mişcare semnificativă în acest sens.

    Mişcări separatiste nu există însă doar în Europa, subliniază CNN, enumerând şi alte zone din lume.

    QUEBEC

    În 1995, provincia Quebec a organizat fără succes cel de-al doilea referendum în 15 ani pentru a se separa de Canada, după ce locuitorii săi au respis această propunere în 1980. Mulţi au atribuit această înfrângere întrebării neclare la care au fost chemaţi să răspundă cetăţenii. În timp ce scoţienii vor fi întrebaţi simplu dacă “Scoţia trebuie să fie o ţară independentă”, canadienii din Quebec au fost întrebaţi dacă “sunt de acord ca (provincia) Quebec să devină suverană, după ce a oferit oficial Canadei un nou Parteneriat Politic şi Economic, în cadrul proiectului de lege privind viitorul Quebecului şi al acordului din 12 iunie 1995”. Din 1995 însă, apetitul Quebecului pentru independenţă pare să fi scăzut.

    CHINA

    China are motive să fie îngrijorată de mişcările separatiste, care îşi fac simţite vocile din Tibet până în Hong Kong, fără a mai menţiona “renegata provincie” Taiwan. În acest sens, cotidianul controlat de stat Global Times a luat atitudine împotriva independenţei Scoţiei, afirmând: “dacă Scoţia obţine independenţa, Marea Britanie va coborî de la nivelul de ţară de primă clasă la cel de rangul al doilea, ceea ce va rupe din nou echilibrul în Europa. Iar consecinţele ar putea avea influenţă asupra geopoliticii internaţionale”.

    Provincia vestică Xinjiang, unde trăiesc numeroşi uiguri, are una dintre cele mai vocale mişcări separatiste. Atacurile din gări şi alte locuri publice din provincie au determinat autorităţile chineze să lanseze o campania antiteroristă în Xiniiang, pe care activiştii uiguri o numesc Turkistanul de Est.

    KURDISTAN

    Kurzii au militat multă vreme pentru o ţară a lor şi, paradoxal, acum, când este nevoie de un front unit împotriva ISIS, kurzii au cea mai mare şansă de a câştiga în sfârşit mai multă autonomie în nordul Irakului. Kurzii au fost divizaţi şi reprimaţi de la destrămarea Imperiului Otoman, când au fost stabilite actualele graniţe internaţionale ale regiunii, făcând din Kurdistan cea mai mare naţiune din lume fără stat. Siria şi Turcia au, de asemenea, comunităţi kurde importante şi este puţin probabil ca acestea să vadă cu ochi buni o independenţă mai mare acordată kurzilor în Irak.

  • Tu ştii ce mai fac banii tăi? Trucurile lui Bunea Stancu pentru a plăti de 10 ORI MAI MULT firmelor de casă ale PSD, pentru întreţinerea unui kilometru de asfalt

    Aşa cum au descris în ultimele dosare procurorii circuitul banilor din judeţe, o schemă simplă domină achiziţiile publice: înainte ca un contract substanţial să fie semnat se negociază comisionul. Pe căi ocolite, un 10%-15% – chiar până la 30% susţin pe de altă parte oamenii de afaceri – ajunge, în cele mai multe cazuri, la un grup de fideli ai partidului din care liderul judeţului face parte şi de acolo se varsă în campaniile electorale. Aşa se face că lucrările publice costă, în final, peste preţul real. Seria “Tu ştii ce mai fac banii tăi?” continuă astăzi arătând cum au ajuns la două firme de casă ale PSD 97% din banii judeţului Brăila din acest an electoral. Omul-cheie în atribuirea lor este Gheorghe Bunea Stancu, trimis în judecată pentru direcţionarea banilor publici către propriile firme şi percheziţionat acasă şi la CJ de DNA la începutul lunii august. Gândul, Ziarul Financiar şi Mediafax provoacă, aşadar, partidele la transparenţă în finanţarea campaniei, companiile la denunţarea presiunilor politice, instituţiile de control la urmărirea mai eficientă a scurgerilor de bani gri către partide şi parlamentarii la modificarea legii, prin întărirea ei.

    În judeţul Brăila, drumurile judeţene se întreţin în 2014 cu bani de la buget la preţul de 92.500 de euro pe kilometru, cât costă 30 de metri de autostradă făcuţi de la zero şi de 10 ori mai mult decât indicau oficial standardele de cost ale Guvernului în 2011.  Trimis în judecată pentru direcţionarea banilor publici din asfaltări către propria firmă, liderul PSD Brăila, Gheorghe Bunea Stancu, a venit în acest an cu o soluţie alternativă: atribuirea fără licitaţie a contractelor către o firmă aparţinând familiei vechiului său apropiat şi partener în lucrările din judeţ. Este vorba de CRICONS SRL care a preluat locul fruntaş eliberat de TANCRAD SRL, ajunsă subiect în doarul penal deschis pe numele lui Bunea Stancu pentru monopolul în asfaltările locale. În locul monopolului Tancrad şi, implicit al familiei Stăncic, s-a instalat monopolul CRICONS SRL, compania capului de familie. Traian Stăncic.

    Cel mai mare beneficiar al banilor rulaţi anul acesta în judeţul Brăila este însă, ca şi în Prahova, grupul IRIDEX, implicat în ecologizarea vechilor gropi de gunoi. Grupul fostului senator PC Corneliu Pascu, apropiat al lui Dan Voiculescu având legături de afaceri (aşa cum a arătat o investigaţie recentă a Rise Project) şi cu actualul deputat PSD Sebastian Ghiţă, a primit, prin licitaţii la care a fost însă singurul ofertant declarat admisibil, două contracte pe fonduri europene cofinanţate de stat pentru construirea a două staţii de trasfer de deşeuri în programul de ecologizare a gropilor de gunoi, la Ianca şi la Însurăţei. În total: 7,799,966 de euro. Iridex apare, în rapoartele oficiale din 2008 ca sponsor deschis al PSD, PC, PNL. Detalii AICI.

    Aşa cum am arătat în episodul-pilot al seriei “Tu ştii ce mai fac banii tăi?”, oficial, de la începutul anului şi până azi, fiecare salariat din România a susţinut partidele mai mult simbolic, cu câte 0,77 de lei, prin subvenţia directă acordată de la buget. Neoficial însă, fiecare salariat a cotizat fără să ştie, de 107 ori mai mult, numai luând în calcul practicile-tabu ale presiunilor asupra companiilor pentru a plăti comisioane ilegale la acordarea contractelor cu statul. Aplicând procentul de 10% (consemnat de procurorii DNA în dosarul “Cosma” de la Prahova, dar ridicat chiar la 15% în dosarul “Uioreanu” de la Cluj şi până la 30% în declaclaţiile neoficiale ale oamenilor de afaceri) la totalul contractelor angajate numai în primele 8 luni ale anului de toate autorităţile locale, însumând 1 miliard de euro, s-ar ajunge la 100 de milioane de euro vărsaţi deja în conturi neoficiale de campanie.

    În episodul următor vom arăta că direcţionarea discreţionară a banilor publici având partidul ca beneficiar final nu este doar o practică a PSD, ci şi a celorlalte partide. Vom da măsura circuitelor clientelare spre partid plecate de Cluj, un alt judeţ în care DNA l-a acuzat pe preşedintele CJ, liberalul Horia Uioreanu, de luare de mită.

    Citeşte continuarea pe www.gandul.info

  • Ungureanu: Băsescu se apropie periculos de limita instigării la infracţiune, cu ofiţerul acoperit

    Ungureanu a fost întrebat la RFI despre intenţia preşedintelui Traian Băsescu de a divulga numele celui despre care susţine că ar fi actual sau fost ofiţer acoperit şi candidat la alegerile prezidenţiale.

    “Preşedintele deja trece dincolo de limita exagerării politice şi a discursului politic şi se apropie periculos de mult de limita instigării la comiterea de infracţiune. În cazul în care are documente şi documentele sunt dovezi peremptorii, opozabile în justiţie şi crede că pe seama lor pot fi încălcate articolele legii 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate, atunci s-o facă, dar o face pe riscul domniei sale. Este cetăţean al României şi trebuie să se supună tuturor legilor, aşa cum ne supunem cu toţii”, a susţinut Ungureanu.

    El a adăugat că Traian Băsescu “şi politic greşeşte foarte tare, sperând că în felul acesta stârneşte o furtună suplimentară în România”.

    ”Cred, pe de altă parte, că nu este ceea ce un şef de stat care a avut acces la informaţie confidenţială ar trebui să facă, pentru că în felul acesta se distruge unul din fundamentele, din principiile fundamentale ale raportului dintre diferitele componente ale sistemului naţional de siguranţă şi de apărare şi prima magistratură a ţării. Acest principiu este încrederea”, a mai spus Ungureanu.

    El a precizat că, dacă preşedintele Traian Băsescu are dovezi că ”un ofiţer care este activ” se află într-o situaţie de incompatibilitate, ar trebui să sesizeze organele de drept, respectiv parchetul.

    ”În cazul în care le face publice, pe cale de consecinţă devine şi el responsabil de încălcarea legii 182/2002 (…) Dacă este un fost ofiţer al unui serviciu de informaţii, chestiunea nu are absolut nicio relevanţă, pentru că ofiţerul în cauză, odată rezervist, poate să adopte orişice opţiune de viaţă, fiind numai legat prin unul dintre articolele acestei legi de obligaţia de a păstra timp de 30 de ani secretul asupra activităţii sale şi asupra a tot ceea ce a făcut pe durata angajării în acel serviciu. Dar în acelaşi timp, acest secret îl leagă şi pe terţul deţinător, deci inclusiv pe preşedinte de la a-l dezvălui, îl opreşte de la a dezvălui asemenea informaţii”, a explicat Ungureanu.

    Fostul şef al SIE a comentat, de asemenea, impactul pe care l-ar avea declaraţiile şefului statului asupra serviciilor de informaţii şi imaginii lor.

    ”Efectul acestui tip de declaraţie în lumea mai umbroasă a cooperării dintre serviciile de informaţii este devastator, pentru că arată că există posibilitatea în România ca oamenii politici, indiferent de nivelul pe care îl ocupă, să se preteze la jocuri politice, în condiţiile în care au avut acces ca beneficiari legali la informaţii confidenţiale, de orice natură. Prin extrapolare, aceasta arată că democraţia românească şi actorii ei principali nu sunt maturi, ceea ce nu face în niciun fel bine României”, a spus Ungureanu.

    Preşedintele Băsescu a declarat că va da amănunte despre ”ofiţerul acoperit” de faţă cu toată presa, precizând că nu are nicio informaţie de la serviciile secrete şi că, dacă, totuşi, ”printre candidaţi există un domn care a avut în trecutul lui un astfel de lucru, acest lucru trebuie recunoscut”.

    Preşedintele a spus, răspunzând unei întrebări privind declaraţia vicepreşedintelui Comisiei de control SIE, Ilie Sârbu, potrivit căreia Serviciul a comunicat că nu e niciun candidat la prezidenţiale care să fie ofiţer acoperit, că răspunsul lui Ilie Sârbu ”acoperă doar o jumătate” din ceea ce el a declarat legat de acest subiect.

    ”Eu cred că ar fi foarte bine să ştim exact ce am declarat eu, pentru că răspunsul domnului Sârbu acoperă doar o jumătate din ceea ce eu am declarat. Eu am spus că este un fost ofiţer acoperit sau un ofiţer acoperit, pentru că, atunci când ştii despre cineva că a fost ofiţer acoperit, nu ştii şi când i-a încetat mandatul şi acesta este un lucru pe care trebuie să îl afli înainte de a fi candidat la Preşedinţie. Cetăţeanul să ştie că are un preşedinte care nu are nimic de ascuns”, a spus Băsescu, la TVR1.

    El a susţinut că ”Ilie Sârbu a minţit prin omisiune”.

    ”Domnul Sârbu a minţit prin omisiune astăzi, şi nu numai asăzi. Dânsul este într-o lungă campanie, de când am făcut această afirmaţie la un post de televiziune, nu conteneşte să îşi aducă aminte că nu există ofiţer acoperit. În familia dânsului, vrea să spună. Da’ dosarul lui Băsescu… Frate, dar îmi căutaţi dosarul de 25 de ani. Nu este. Ce v-am spus că este, aia s-a găsit la SRI, rapoartele de voiaj, nu altceva”, a mai arătat Băsescu.

    Întrebat dacă va face şi alte completări la această afirmaţie privind ofiţerul acoperit, preşedintele Băsescu a spus că nu va face acest lucru acum.

    ”Nu aş veni în acest moment, am şi eu o oarecare planificare, vreau să fie un moment în care să aibă acces toată presa, când voi spune un lucru sau altul”, a precizat Băsescu.

    Şeful statului a ţinut să menţioneze că ceea ce este cert, pentru că a văzut foarte multe speculaţii, este: ”să nu se aştepte nimeni că va fi un document al serviciilor secrete”.

    ”Nu poate fi aşa ceva, dacă aş fi primit informaţia scris de la SIE, spre exemplu, care i-a spus domnului Sârbu că nu există ofiţer acoperit printre candidaţi (…) Problema pe care am ridicat-o este dacă a fost un ofiţer acoperit. Eu sunt convins că o astfel de afirmaţie nu face rău nimănui, o astfel de recunoaştere, dacă va fi. Problema este alta, un fost ofiţer acoperit nu poate să fie liniştit, indiferent ce altă funcţie are”, a mai explicat Băsescu.

    Potrivit lui Băsescu, ”dacă ai ceva, când vorbim de preşedintele României, CV-ul tău trebuie să fie complet şi electoratul să ştie cine este cel care” candidează.

    Preşedintele a adăugat: ”Ar putea să fie nişte probleme, dacă ai fost cumva într-o situaţie de incompatibilitate, spre exemplu să fi fost angajat în justiţie, la acea vreme. Toţi fac trimitere la legea 303/2004, care a stabilit nişte incompatibilităţi, pentru judecători şi procurori, politicieni, membri ai Guvernului, dar legea 92/1992, la doi ani de la Revoluţie, avea o prevedere expresă, pentru procurori şi judecători, că nu pot fi ofiţeri acoperiţi”.

    Traian Băsescu a ţinut să repete că nu a primit “un astfel de document, cu nume şi prenume, de la vreun serviciu de informaţii al României”, în care să i se spună că a fost sau este ofiţer acoperit un membru al guvernului.

    ”Dacă s-ar fi întâmplat acest lucru, eu ar fi trebuit să tac. Sunt şef de stat şi ştiu ce înseamnă secretul de stat”, a adăugat Băsescu.

    El a afirmat că ”discutăm de o perioadă de după 1990”. ”Dacă, totuşi, printre candidaţi există un domn care a avut în trecutul lui un astfel de lucru care, repet, nu este nimic ruşinos, mai ales că vorbim despre o perioadă de după 1990, dar acest lucru trebuie recunoscut”.

    Traian Băsescu a arătat că a dorit să facă nişte precizări: ”Nu discutăm despre recunoaşterea de către vreun serviciu de informaţii a acestei stări de fapt, pentru că, repet, dacă ar fi existat aşa ceva, eu nu aş fi deschis niciodată subiectul, nu aveam voie. Cât timp nu a existat, am voie, nu divulg un secret de stat, ci exprim un punct de vedere”.

  • PDL reclamă modul de organizare a secţiilor de votare în străinătate: Se pregăteşte fraudarea masivă

    “Deja Guvernul Ponta pregăteşte o fraudare masivă a alegerilor în Diaspora. Pe de o parte, prin dirijarea alegătorilor către consulatele generale pe care le-a organizat în această zonă, iar pe de altă parte prin desfiinţarea unor secţii de votare în comunităţile unde există foarte mulţi români”, a declarat Viorel Badea într-o conferinţă de presă.

    El a spus că, deşi a rămas acelaşi număr de secţii de votare ca la alegerile prezidenţiale din 2009, “adevărata acrobaţie electorală pe care încearcă să o facă guvernul Ponta” este aceea că secţiile de votare din comunităţile unde există foarte mulţi români au fost desfiinţate şi au fost înfiinţate noi secţii de votare în comunităţile “care practic nu sunt bine reprezentate la nivel numeric”.

    Viorel Badea a dat ca exemplu situaţia din Italia şi din Portugalia, arătând că în Torino, unde sunt 40.000 de cetăţeni români, din două secţii de votare a rămas una, în schimb fiind suplimentat numărul secţiilor de votare la Triestre, în condiţiile în care aici trăiesc doar 1.500 de români.

    El a arătat că în Portugalia au fost desfiinţate secţii de votare în zonele cu comunităţi de 10.000 de români, dar s-a înfiinţat o secţie de votare într-o staţiune turistică unde nu sunt nici români care să lucreze în acea zonă în noiembrie.

    “De asemenea, în Republica Moldova au fost înfiinţate secţii de votare în localităţi unde există majoritari rusofoni, mulţi dintre ei neavând cetăţenie română. Aşa că din punctul nostru de vedere se pregăteşte o fraudare la acest nivel. Totodată, pentru a amorţi vigilenţa comunităţii de români, actualul guvern a venit cu o temă falsă, şi anume congresul românilor de pretutindeni, încercând să reorienteze atenţia comunităţilor din Diaspora spre un eveniment care nu are nici legitimitate, nici forţă de reprezentare”, a mai spus Viorel Badea.

    Senatorul PDL a arătat că Guvernul trebuie să organizeze secţii de votare în acord cu sugestiile care vin din partea comunităţilor de români.

    “Evident că atragem atenţia actualului Guvern să treacă rapid la refacerea Ordinului 1839/2014 prin care a înfiinţat aceste secţii de votare şi mai ales să facă astfel încât identificarea şi organizarea secţiilor de votare să fie făcute în deplin acord cu sugestiile care vin din partea comunităţilor de români. Credem că prin actualul mod de organizare a secţiilor de votare se doreşte blocarea posibilităţii comunităţilor de români de a-şi exprima dreptul la vot. Nu e pentru prima dată când PSD face acest lucru”, a mai spus senatorul PDL.

    Numărul secţiilor de votare din străinătate pentru alegerile prezidenţiale este de 294, egal cu cel stabilit în 2009, faţă de precedentul scrutin prezidenţial fiind majorat, de la 13 la 21, numărul de secţii organizate în Republica Moldova.

    Ministerul de Externe a finalizat, marţi, lista secţiilor de votare din străinătate organizate la alegerile pentru Preşedintele României.

    Ordinul ministrului de Externe prin care au fost stabilite secţiile de votare din străinătate pentru organizarea şi desfăşurarea scrutinului a fost publicat în Monitorul Oficial.

    MAE informează, într-un comunicat, că, la alegerile pentru Preşedintele României din 2014, în străinătate vor fi organizate 294 de secţii de votare pentru cetăţenii români care doresc să îşi exercite dreptul de vot la acest scrutin.

    “Secţiile de votare sunt organizate în sediile misiunilor diplomatice şi consulare ale României, în sediile institutelor culturale româneşti din străinătate, în teatrele de operaţiuni din Afganistan, precum şi în alte locaţii care permit desfăşurarea în bune condiţii, de corectitudine şi neutralitate, a procesului de votare”, menţionează sursa citată.

    Potrivit MAE, lista finală a secţiilor de votare a fost omologată pe baza experienţei anterioare în organizarea alegerilor prezidenţiale în străinătate, luând ca referinţă scrutinul din anul 2009, când au fost organizate 294 de secţii de vot.

    Ministerul reaminteşte că, la alegerile pentru Preşedintele României din 2009, în străinătate au votat, în turul doi, aproximativ 146.000 de cetăţeni români în 294 secţii de votare, înregistrându-se astfel cel mai mare număr de cetăţeni români care au votat în afara ţării la un scrutin.

    “În stabilirea secţiilor de votare au fost avute în vedere considerente similare celor de la scrutinele anterioare organizate în străinătate. Pornind de la dezideratul acoperirii cât mai largi a zonelor în care trăiesc cetăţeni români în diferitele state pe glob, a fost urmărită asigurarea reprezentativităţii, proporţionalităţii, corectitudinii şi neutralităţii în organizarea secţiilor de votare. De asemenea, au fost avute în vedere posibilităţile concrete de organizare pe plan local”, se mai arată în comunicat.

    MAE menţionează că, pentru scrutinul din noiembrie 2014 a fost majorat semnificativ numărul de secţii de votare în Republica Moldova, de la 13 la 21, ţinându-se cont de tendinţa ascendentă a numărului de cetăţeni români cu drept de vot din statul vecin.

    “În Spania s-a menţinut acelaşi număr de secţii de vot, respectiv 38. Totodată, în cazul Italiei, numărul secţiilor de vot a fost menţinut aproape la acelaşi nivel precum în 2009. S-a urmărit asigurarea unei mai bune şi armonioase repartizări teritoriale corelat cu organizarea secţiilor în misiunile diplomatice şi consulare precum şi în instituţii publice din statul italian. S-a avut, de asemenea, în vedere o mai bună securitate şi corectitudine a votului. În baza aceloraşi considerente, în SUA s-a urmărit asigurarea unui număr de secţii de votare la un nivel apropiat de cel din anul 2009 prin identificarea acelor locaţii care să asigure premisele pentru buna desfăşurare, în condiţii de neutralitate, a procesului de votare. În Marea Britanie, tendinţa crescătoare a numărului de cetăţeni români ca urmare a liberalizării circulaţiei pe piaţa forţei de muncă în această ţară a determinat o creştere a numărului de secţii de votare”, precizează sursa citată.

    Conform anexei la ordinul ministrului, cuprinzând lista secţiilor de votare din străinătate, publicată în MO, secţii de votare în număr mai mare vor fi organizate în: Italia – 51, Spania – 38, SUA – 22, Republica Moldova – 21, Marea Britanie – 11, Franţa – 9. În Germania şi Australia vor fi 5 secţii de votare, câte 4 secţii vor fi în Belgia, Canada, Serbia, Turcia, Ungaria, câte 3 în Afganistan, Austria, China, Cipru, Grecia, Israel, Polonia, Portugalia, Rusia, Ucraina.