BusinessMagazin

Blog

  • Bucureştiul va găzdui meciuri din cadrul Campionatului European de fotbal din 2020

    Oraşele ce vor organiza partide din cadrul Euro-2020 sunt următoarele:

    – Finala şi semifinalele – Londra (Anglia);

    – Un meci din sferturile de finală şi trei din faza grupelor – Munchen (Germania), Baku (Azerbaidjan), Sankt Petersburg (Rusia), Roma (Italia);

    – Un meci din optimile de finală şi trei din faza grupelor – Copenhaga (Danemarca), Bucureşti (România), Amsterdam (Olanda), Dublin (Irlanda), Bilbao (Spania), Budapesta (Ungaria), Bruxelles (Belgia), Glasgow (Scoţia).

    Candidaturile următoarelor oraşe au fost respinse: Minsk (Belarus), Sofia (Bulgaria), Ierusalim (Israel), Stockholm (Suedia), Cardiff (Ţara Galilor) şi Skopje (Macedonia).

    Potrivit raportului de evaluare a celor 19 dosare de candidatură, întocmit de UEFA, România are de rezolvat în următorii şase ani probleme de infrastructură pentru a organiza în condiţii optime meciuri de la Euro-2020. Astfel, raportul pentru România scoate în evidenţă slaba legătură dintre Aeroportul Internaţional Henri Coandă şi oraşul Bucureşti.

    Alte aspecte de îmbunătăţit se întâlnesc la stadion. Finalizată în 2011, Arena Naţională are o capacitate de 54.851 de locuri şi a găzduit finala Ligii Europa în 2012. Conform UEFA, stadionul are o capacitate mare, dar nu întruneşte toate condiţiile forului european, una dintre acestea fiind numărul insuficient de locuri de parcare. În plus, nici numărul minim de loje permis de UEFA nu este îndeplinit de Arena Naţională. De asemenea, cerinţele UEFA privind ospitalitatea şi mass-media nu sunt întrunite în totalitate.

    Referitor la locurile de cazare din Capitală, numărul acestora este la limită, iar cele de categorie inferioară acoperă doar parţial cerinţele UEFA. Însă preţurile sunt competitive, iar autoritatea naţională de turism a promis că tarifele nu vor creşte cu ocazia turneului.

    Raportul mai remarcă experienţa limitată a municipalităţii bucureştene în organizarea unor evenimente majore şi că planificatele investiţii în infrastructura din zona stadionului nu au fost elaborate în amănunt.

    Dacă echipa naţională a României va reuşi calificarea la CE din 2020, două dintre partidele tricolorilor din faza grupelor se vor disputa la Bucureşti.

    Niciuna din cele 13 ţări alese prin vot de Comitetul Executiv al UEFA nu se va califica direct la Euro-2020. Toate reprezentativele din Europa vor fi împărţite în zece grupe de calificare, din care la turneul final vor merge ocupantele primelor două poziţii.

    Alte patru selecţionate vor obţine biletele pentru Campionatul European prin intermediul Ligii Naţiunilor, noua competiţie UEFA care va debuta în toamna anului 2018.

    În decembrie 2012, UEFA a decis să organizeze, sub sloganul “EURO pentru Europa”, un turneu final de-a lungul întregului continent, pentru a marca 60 de ani de la prima ediţie a Campionatului European, care a avut loc în 1960.

  • Florian Ilia a înlocuit-o la şefia Siveco pe Irina Socol, arestată preventiv pentru evaziune fiscală

    “Siveco România anunţă că Florian Gabriel Ilia ocupă, cu efect imediat, poziţia de preşedinte al Consiliului de Administraţie şi director general al companiei. Numirea a fost făcută de către acţionari şi Consiliul de Administraţie Siveco România, în urma deciziei Irinei Socol de retragere din funcţiile executive. Compania anunţă totodată şi cooptarea în Consiliul de Administraţie a Doinei Binig, vicepreşedinte Strategie în cadrul companiei”, se arată într-un comunicat al Siveco România.

    Anterior, Ilia, acţionar al Siveco, a ocupat funcţia de vicepreşedinte în cadrul companiei.

    “Nu doresc ca actuala situaţie să afecteze activitatea companiei. Până la clarificarea situaţiei, am decis să mă retrag din poziţia de director general, urmând ca Siveco să fie condusă pe mai departe de către echipa de profesionişti care a adus recunoaştere internaţională firmei şi industriei IT din ţara noastră”, a declarat Irina Socol în comunicat.

    Ilia (47 ani) este absolvent al Facultăţii de Matematică şi Informatică din Universitatea din Bucureşti. El s-a alăturat echipei Siveco România în 1994 şi este specialist în sisteme IT.

    Binig (45 ani) este absolventă a Facultăţii de Energetică din cadrul Institutului Politehnic din Bucureşti. Ea lucrează în domeniul IT din 1993 şi a intrat în echipa Siveco România în 2007, coordonând activităţile de dezvoltare şi optimizare a strategiei companiei.

    Curtea de Aple Bucureşti a hotărât, joi, menţinerea deciziei Tribunalului Bucureşti de arestare a Irinei Socol în dosarul de evaziune fiscală în domeniul comercializării de programe informatice.

    Decizia este definitivă, aceeaşi măsură preventivă fiind dispusă de instanţă şi pentru Aurora Crusti.

    În referatul cu propunerea de arestare preventivă, procurorii au arătat că Irina Socol este cea care a pus bazele mecanismului evazionist în care a angrenat firma pe care a înfiinţat-o, după atragerea mai multor complici, vizaţi şi ei de ancheta procurorilor, care au recunoscut faptele şi au prezentat pe larg modul în care acestea au fost comise.

    Potrivit comunicatului Siveco România, compania colaborează în continuare cu autorităţile cu privire la orice acte judiciare vizând compania şi pe reprezentanţii săi.

    “Din punct de vedere operaţional şi managerial, Siveco România funcţionează la parametri normali. Ne respectăm toate angajamentele asumate faţă de clienţii şi partenerii noştri în proiectele naţionale şi internaţionale pe care le derulăm (…)”, a declarat Ilia.

    Siveco România a fost înfiinţată în 1992 şi este unul dintrei cei mai mari producători locali de aplicaţii software.

    Conform datelor Registrului Comerţului, valabile la 14 august, acţionarii societăţii erau Siveco Netherlands BV (Olanda) – 42,7365%, Siveco International SA – 32,9167%, Irina Socol – 11,1168%, Alexandru Mihail Rădăşanu – 7,7184%, Florian Gabriel Ilia – 2,7189%, Siveco România SA – 2,5155%, Aurora Ecaterina Crusti – 0,1386% şi Daniela Bichir – 0,1386%.

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 22 septembrie 2014

    COVER STORY: Antreprenorul care a ocupat o stradă din Bucureşti

    AVIAŢIE: Supremaţia Wizz Air pe piaţa din România nu e o veste bună

    Unul din trei pasageri care zboară în sau din România foloseşte avioanele roz ale Wizz Air. Americanii vor creşte numărul de pasageri şi în acest an, ajungând aproape de patru milioane de pasageri. Controlul pieţei de aviaţie către compania low-cost nu e neapărat o veste bună.

    ANTREPRENORIAT: Cel mai bun milion de euro se face în familie

    SPECIAL: Scoţia şi separatismul, ca simptom de epidemie geopolitică

    TRANZACŢII: De ce a cumpărat Microsoft cel mai urât joc din lume

     

    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

     

  • GlaxoSmithKline va plăti o amendă de aproape 500 de milioane de dolari, pentru acuzaţii de mită

    Aceasta este cea mai mare amendă acordată vreodată unei companii în China, potrivit presei chineze.

    GSK a explicat, într-o declaraţie de presă, că a colaborat cu autorităţile din China şi că a luat măsurile necesare pentru a îndrepta situaţia de la filiala locală.

    “Activităţile ilegale ale subsidiarei GSK din China reprezintă, în mod clar, o încălcare a procedurilor după care se conduce grupul şi sunt total contrare valorilor şi standardelor pe care le aşteptăm de la angajaţii GSK”, se arată în declaraţia companiei farmaceutice.

    De asemenea, Mark Reilly, fostul şef al GSK China, precum şi alţi membri din conducerea subsidiarei au fost condamnaţi la închisoare între doi şi patru ani, potrivit agenţiei de presă de stat din China, Xinhua.

    În iunie anul trecut, autorităţile chineze au început să cerceteze informaţii potrivit cărora GSK a dat bani agenţiilor locale de turism pentru a mitui medici în schimbul prescrierii medicamentelor companiei. Mai mulţi directori ai diviziei chineze a GSK au fost reţinuţi anul trecut, sub suspiciunea unor delicte economice în valoare de 3 miliarde de yuani (480 milioane dolari).

  • Directorul de resurse umane al Google vorbeşte despre greşeala fatală pe care o fac 58% dintre cei care caută un job

    Laszlo Bock, directorul de resurse umane de la Google, spune că a revizuit peste 20.000 de CV-uri de-a lungul carierei sale. Unele sunt extraordinare, cele mai multe sunt bune, dar există şi CV-uri pline de greşeli impardonabile.

    Pentru a ajuta candidaţii să realizeze un CV cât mai bun, Bock a decis să prezinte pe LinkedIn câteva dintre greşelile pe care le descoperă în mod frecvent.

    Greşeli de tipar. Poate pare ceva evident, însă Bock spune că 58% dintre CV-urile pe care le parcurge conţin cel puţin o greşeală de ortografie. Aceste erori sunt extrem de grave pentru că angajatorii percep o atenţie scăzută la detalii şi lipsă de interes faţă de calitatea documentului.

    Lungimea. O regulă de bază în alcătuirea CV-ului este că zece ani de experienţă trebuie să intre pe o singură pagină a documentului. Un CV compact arată abilitatea de a concentra informaţii într-un spaţiu redus.

    Formatarea. Dacă jobul dorit nu este unul de designer sau artist, formatarea trebuie să fie cât mai simplă şi să folosească fonturi şi dimensiuni clasice.

    Informaţii confidenţiale. Bock argumentează că un candidat trebuie să fie extrem de atent la clauzele existente în contractele de muncă anterioare. Dacă este specificată interdicţia de a face public numele unui client, aceasta trebuie respectată, pentru că altfel candidatul poate arăta lipsă de respect faţă de compania sau companiile pentru care a lucrat.

    Minciuni. Adăugarea unor informaţii false în CV este întotdeauna o idee proastă. Au existat exemple de CEO care au fost demişi pentru aşa ceva, spune Bock, referindu-se  la fostul CEO al Yahoo!, Scott Thompson. O minciună din CV poate avea efecte şi 10-20 de ani mai târziu.

  • STUDIU: August 2014, cea mai caldă lună august din lume din 1880 şi până în prezent

    De asemenea, august 2008 a fost cea de-a 38-a lună august consecutivă în care temperatura globală terestră s-a situat peste media temperaturii din secolul al XX-lea, precizează NOAA.

    Cel mai recent an când temperatura medie din lume din luna august s-a situat sub valoarea medie a secolului al XX-lea a fost 1976.

    Luna trecută, temperatura medie de la suprafaţa oceanelor şi a uscatului s-a stabilizat la 16,35 grade Celsius, cu 0,75 grade peste temperatura medie din secolul XX (15,6 grade) şi cu 0,04 grade peste precedentul record, înregistrat în august 1998.

    Incluzând luna august, trei dintre ultimele patru luni au înregistrat temperaturi care au depăşit cele medii din secolul trecut corespunzătoare aceloraşi luni. Iulie 2014 a făcut excepţie, situându-se pe locul al patrulea în topul celor mai fierbinţi luni iulie din 1880 şi până în prezent.

    Pe uscat, temperatura de luna trecută s-a clasat pe locul al doilea în topul celor mai fierbinţi luni de august din 1880 şi până în prezent, după august 1998, care deţine recordul absolut.

    La suprafaţa oceanelor, temperatura din august 2014 a fost global cu 0,65 grade peste media din secolul al XX-lea, care a fost de 16,4 grade Celsius.

    Anul 2013 a fost deja la rândul său unul dintre cei mai fierbinţi de pe Glob din 1880 şi până în prezent. Temperatura medie combinată de pe uscat şi oceane a fost de 14,52 grade Celsius, cu 0,623 grade peste media secolului XX. Din acest motiv, 2013 ocupă locul al patrulea în topul celor mai călduroşi ani în ultimele 13 decenii şi jumătate, a precizat NOAA la începutul acestui an în raportul său anual.

    Toţi anii din secolul al XXI-lea (2001-2013) figurează în topul 15 al celor mai fierbinţi din lume de după 1880, iar cei mai călduroşi ani din anale au fost 2010, 2005 şi 1998, a precizat NOAA.

    În medie, temperatura de pe Glob a crescut cu 0,06 grade pe deceniu din 1880 până în 2013, însă ritmul de creştere a fost mult mai ridicat după anii 1960: într-adevăr, între 1964 şi 2013, creşterea a fost de 0,15 grade pe deceniu.

  • Efectul ordonanţei privind migraţia primarilor: În Buzău 72 din 87 de edili sunt din PSD

    Odată cu intrarea în vigoare a Ordonanţei de Urgenţă 55/2014, PSD Buzău a ajuns în cea mai bună situaţie de la preluarea conducerii filialei judeţene de către Constantin Boşcodeală, având 72 de primari dintr-un total de 87. O situaţie similară a mai fost la Buzău în perioada 2000-2004, când organizaţia judeţeană a PSD era condusă de fostul senator Ion Vasile, atunci formaţiunea social-democrată avea în judeţ peste 80 de primari.

    După alegerile din 2012, PSD şi-a adjudecat 46 de primării, PNL – 27, iar PDL – 14.

    În primii doi ani de mandat, PNL a pierdut un primar, iar PDL unul, prin excluderea din partid, astfel că înainte de intrarea în vigoare a OUG 55/2014 PSD avea 48 de primari, PNL – 26 şi PDL – 13.

    După intrarea în vigoare a actului normativ, situaţia s-a schimbat radical. Astfel, joi, odată cu trecerea de la PNL la PSD a preşedintelui Consiliului Judeţean Cristinel Bîgiu, au semnat adeziuni la formaţiunea social-democrată un număr mare de primari liberali, dar şi mai mulţi aleşi de la PDL. În total, au trecut la PSD 24 de primari – 18 de la PNL şi 6 de la PDL, astfel că PNL mai are la Buzău 8 primari, iar PDL doar 7, în timp ce PSD are 72 de primari.

    Odată cu primarii care au semnat adeziuni la PSD, au migrat de la PNL şi PDL şi mai mulţi viceprimari, dar şi consilieri locali, municipali şi judeţeni.

    În Consiliul Judeţean, după valul de plecări spre PSD au mai rămas 3 consilieri PNL din 9, 7 consilieri PDL din 8, în timp ce PSD are 16 consilieri, plus preşedintele Consiliului Judeţean, acestora adăugându-li-se 2 independenţi şi 3 consilieri de la PPDD.

    Pe de altă parte, PNL rămâne cu un post de vicepreşedinte al Consiliului Judeţean, liberalul Cristinel Romanescu dând asigurări, într-o conferinţă de presă susţinută alături de preşedintele PNL Buzău, George Scutaru, că nu părăseşte partidul, iar dacă o va face va pleca ”direct acasă”.

    Atât în PNL, cât şi în PDL a existat o directivă internă prin care aleşii locali ar fi trebuit să îşi reînnoiască adeziunile până în 16 septembrie. De la PNL Buzău şi-au reînnoit adeziunile doar 3 primari din cei 8 rămaşi, iar de la PDL doar 2 din cei 7 rămaşi în partid, astfel că sunt aşteptate noi plecări de la opoziţie spre PSD.

  • Kievul nu confirmă informaţiile privind ameninţarea făcută de Putin la adresa unor state UE

    Cotidianul german Sueddeutsche Zeitung a relatat joi că Putin ar fi ameninţat, într-o conversaţie cu omologul său ucrainean, Petro Poroşenko, că poate trimite trupe în Polonia, România şi ţările baltice.

    “Nu confirmăm informaţia publicată de acest ziar”, a declarat secretarul de presă al lui Poroşenko, Sviatoslav Ţeholko. Autorităţile ucrainene au o “atitudine negativă faţă de orice speculaţie care ar putea periclita eforturile tuturor părţilor de a lansa un proces de pace”, a adăugat acesta.

    “Dacă vreau, trupele ruse ar putea ajunge în două zile nu doar la Kiev, ci şi la Riga, Vilnius, Tallinn, Varşovia şi Bucureşti”, ar fi afirmat Putin, potrivit ziarului german, care nu precizează data acestor afirmaţii.

    Poroşenko l-ar fi informat despre aceste ameninţări pe preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, în timpul vizitei efectuate de acesta la Kiev la 12 septembrie, afirmă publicaţia, care citează un document al serviciului diplomatic al UE.

    Conform Sueddeutsche Zeitung, Vladimir Putin l-ar fi avertizat de asemenea pe Petro Poroşenko să nu conteze prea mult pe Uniunea Europeană, precizând că şi-ar putea utiliza influenţa pe lângă mai multe state membre pentru a obţine o “minoritate de blocaj” împotriva deciziilor defavorabile Moscovei.

    Comisia Europeană a refuzat joi să comenteze informaţiile din presă privind declaraţiile ameninţătoare ale preşedintelui rus Vladimir Putin, precizând că nu intenţionează să-şi “ducă diplomaţia în presă” şi nici să “comenteze extrase ale unor conversaţii confidenţiale”. “Ceea ce contează pentru UE este să contribuie la o pace durabilă, la prosperitate şi la stabilitatea Ucrainei”, a adăugat purtătoarea de cuvânt Pia Ahrenkilde Hansen.

    Dmitri Peskov, secretarul de presă al preşedintelui rus, a respins informaţiile publicate de cotidianul german, ca fiind “o altă farsă a ziarelor”.

  • Site-ul IGPR, spart de Anonymous România, care a afişat mesajul “Salutări din partea ciumpalacilor”

    Pe prima pagină a site-ului Inspectoratului General al Poliţiei Române (IGPR), la secţiunea Ştiri, a fost postat vineri un mesaj care ar avea ca autor “Anonymous România”.

    “Vă salutăm domnilor. Noi suntem Anonymous. Noi suntem Legiunea. Noi suntem POPORUL ROMÂN sau desigur ciumpalacii. România, trezeşte-te!”.

    În februarie 2012, site-ul FMI.ro al Biroului Fondului Monetar Internaţional în România a fost atacat de hackeri care se recomandau ca reprezentând mişcarea Anonymous şi gruparea Antisec, la două zile după un atac similar asupra ANRE.ro.

    Site-ului era în mare parte funcţional, mai puţin pagina de pornire, care a fost înlocuită cu aceeaşi secvenţă video de un minut de pe YouTube afişată pe site-ul Agenţiei Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), însoţită de mesajul “Hacked by Anonymous”. Anonymous a postat atunci pe site-ul ANRE un videoclip de un minut, în care pe fond muzical apare We Are Anonymous, Antisec, care se încheie cu mesajul “Expect us”.

    La sfârşitul lunii mai 2012, DIICOT anunţa că a anihilat gruparea Anonymous care accesa ilegal bazele de date ale unor instituţii. Anchetatorii au făcut atunci percheziţii la locuinţelor a 12 persoane din Bucureşti, Iaşi, Alba-Iulia, Piatra Neamţ, Cluj-Napoca, Drobeta-Turnu Severin, Arad, Craiova, Reşiţa şi Târgu Mureş.

    DIICOT precizat că gruparea infracţională era constituită din 14 persoane, cunoscută sub denumirea Anonymous România. Liderul grupării a fost identificat ca fiind Gabriel Bălăneasa, atunci în vârstă de 24 de ani, din municipiul Piatra Neamţ, cunoscut în mediul virtual cu nickname-urile “lulzcart, anonsboat, anonsweb, cartman”. Acesta, împreună cu Fábián Gábor şi Picoş Mihai Emil, ar fi constituit gruparea, la care au aderat şi alte persoane, implicată în agresiunile de terorism cibernetic sub numele Anonymous România.

    Potrivit DIICOT, Anonymous România a desfăşurat o vastă activitate infracţională specifică, de criminalitate informatică, ce a constat în accesarea ilegală a sistemelor informatice, sustragerea de date confidenţiale sau nedestinate publicităţii, precum şi publicarea în mediul on-line a datelor exfiltrate. Bazele de date confidenţiale sau clasificate vizate erau administrate de instituţii şi persoane juridice publice, atât din România cât şi din străinătate.

    Din punct de vedere tehnic şi al modalităţii concrete de operare, atacurile informatice lansate asupra serverelor şi paginilor web ţintă, erau de tip SQL Injection, prin folosirea unor diferite aplicaţii informatice, respectiv Havij, SQL Map etc. În majoritatea cazurilor, după compromiterea şi obţinerea accesului neautorizat la site-urile vizate, membrii grupării aduceau modificări datelor informatice, executând atacuri de tip “Deface”, constând în introducerea unei pagini web în locul paginii principale a site-ului, modificare care consta în general în postarea anumitor mesaje, link-uri şi imagini prin care se revendica atacul şi se promova gruparea de hackeri Anonymous România, preciza atunci DIICOT.

    Atacurile erau lansate în scopul obţinerii de date informatice, date care erau după caz copiate sau transferate fără drept şi publicate ulterior în mediul virtual pe diverse site-uri, ca dovadă a activităţii de hacking. Membrii grupării au procedat astfel la lansarea de atacuri informatice asupra unui număr de 29 de site-uri, pătrunderea neautorizată în respectivele infrastructuri informaţionale realizându-se prin încălcarea măsurilor de securitate implementate la nivelul serverelor care găzduiau site-urile web ţintă.

    Activitatea infracţională a dus la compromiterea totală sau parţială a paginilor şi domeniilor de internet vizate, generând costuri semnificative în vederea recuperării datelor şi implementării de noi măsuri de securitate, mai arăta DIICOT.

    Gruparea Anonymous este formată din persoane care se descriu drept luptători pentru libertatea Internetului şi au atacat în trecut mai multe site-ui, printre care ale Bisericii Scientologice, Amazon, Mastercard şi alte altor companii, precum şi ale unor guverne.

    NATO consideră gruparea Anonymous o ameninţare pentru alianţa militară.

  • Pieţele din Marea Britanie au reacţionat pozitiv în urma votului împotriva independenţei Scoţiei

    Acţiunile băncilor din Scoţia au avut un crescut semnificativ încă de la deschiderea pieţelor. Astfel, titlurile RBS au crescut cu 3,5%, acţiunile Lloyds au urcat cu 1,5%, în timp ce Standard Life au avansat cu 1,7%.

    “Acest rezultat va fi salutat de comunitatea oamenilor de afaceri. O campanie atât de dificilă lasă, în mod inevitabil, cicatrici care vor avea nevoie de timp ca să se şteargă”, a declarat John Cridland, director general al Federaţiei Angajatorilor.

    Votul împotriva independenţei Scoţiei reprezintă o uşurare mai ales pentru sectorul financiar şi pentru investitori.

    Săptămâna trecută, atât RBS, cât şi Lloyds au anunţat că şi-ar fi mutat afacerile în Anglia, în cazul în care scoţienii ar fi votat pentru desprinderea de Marea Britanie.

    Indicele FTSE 100 al bursei de la Londra a deschis în urcare cu 0,7%, aproape de cel mai înalt nivel din ultimii 14 ani.

    De asemenea, lira a început să recupereze din deprecierea suferită în cursul acestei săptămâni, înregistrând un avans de 0,3%, la 1,6447 unităţi pentru un dolar.