BusinessMagazin

Blog

  • Circa 373 de euro investesc, în medie, românii în fonduri mutuale pe an. Vestea bună: i-am depăşit pe bulgari. Vestea proastă: suntem pe penultimul loc din 23 de ţări

    ♦ Decalajul încă este mare dacă ne uităm la alte ţări din centrul şi estul Europei ♦ Ţările din vestul şi nordul continentului joacă în altă ligă ♦ „Toţi cei implicaţi în această industrie avem de lucru în continuare, în principal la popularizarea conceputului de economisire“.

    Un român avea, în medie, 373 de euro investiţi în fonduri mutuale deschise la finele anului trecut, ţinând cont aici de o populaţie de circa 19 milioane de oameni şi de active totale de 3,4 miliarde de euro pe 31 de­cembrie 2023, conform calculelor realizate de ZF pe baza datelor de la Fondul Monetar Internaţional şi Asociaţia Europeană a Fondurilor şi Administratorilor de Active (EFAMA).

    Aşadar, România se clasează pe penultimul loc într-un top de 23 de ţări europene, cu active per capita de două ori sub cele din Croaţia, de cinci ori sub Grecia şi de zece ori sub Ungaria. Deşi am redus din decalaj cu Croaţia, întrucât un clasament similar realizat anul trecut de ZF arăta că activele/capita din ţara cu ieşire la Mediterană erau de trei ori mai mari decât cele din România, ungurii rămân pe poziţii, fiind tot de zece ori peste noi, în contextul în care 2023 a adus creşteri pe majoritatea pieţelor de capital din Europa. Activele/capita din Grecia erau în 2022 de patru ori mai mari decât cele din România.

    Totuşi, o veste bună este că i-am depăşit, într-un final, pe bulgari, care investesc, în medie, 220 de euro în fonduri mutuale pe an. În 2022, activele/capita din Bulgaria ajungeau la 169 de euro versus 158 de euro în ţara noastră.

    „Avem o oportunitate de creştere de care se pare că începem să profităm. Astfel, începând cu aprilie 2023 am început să vedem intrări nete pozitive din punctul de vedere al activelor în administrarea fondu­rilor, în condiţiile în care numărul de inves­titori este în continuă creştere“, spune Horia Gustă, preşedintele Asociaţiei Administra­torilor de Fonduri (AAF), pentru ZF.

    Se observă o dublare a activelor investite, în medie, din România într-o perioadă de un an. Pentru context, în 2022 activele tuturor administratorilor de fonduri mutuale de pe piaţa locală au scăzut puternic pe fondul valului de retrageri provocat de inflaţie, criza energetică şi războiul din Ucraina. În Europa Centrală şi de Est, România a fost singura ţară care a înregistrat atunci patru trimestre conse­cutive de vânzări nete, adică volumul răscumpărărilor l-a depăşit pe cel al subscrierilor.

    Însă, în 2023 activele primelor zece companii din industria de asset mana­gement din România (peste 90% din piaţă) au crescut cu 17%, la 20,3 miliarde de lei, în vreme ce indicele BET al Bursei de Valori Bucureşti s-a apreciat cu 31,8%. Totodată, activele nete ale celor 249 de fonduri mutuale disponibile în România, deschise şi închise, locale şi străine, au scăzut cu 13,5% în 2023, în mare parte ca urmare a reducerii activului net al Fondului Proprietatea, după ce compania şi-a vândut integral participaţia la Hidroelectrica.

    Pe de altă parte, piaţa locală de asset management a depăşit la începutul acestui an pragul de 600.000 de investitori, un nou maxim istoric pentru industrie care confirmă evoluţia ascendentă din ultimii ani.

    „Toţi cei implicaţi în această industrie avem de lucru în continuare, în principal la popularizarea conceputului de economisire şi la mediatizarea conceptului de fond de investiţii. Mă bucur că încep să se vadă rezultatele şi asta înseamnă că reuşim să transferăm încredere investitorilor care apelează la administratorii de fonduri de investiţii pentru economisirea inteligentă a propriilor resurse”, adaugă Horia Gustă.

    România are însă mult până a ajunge din urmă ţări precum Slovacia (cu active per capita de 1.784 de euro), Polonia (1.963 de euro), Cehia (2.411 euro). Diferenţa devine însă mult mai abruptă pe măsură ce mergem spre vestul sau nordul continentului: Spania investeşte, în medie, 7.586 de euro în fonduri deschise, Regatul Unit 27.916 euro, iar Suedia 53.629 de euro. Irlanda şi Luxemburg – paradisuri fiscale – înregistrează valori de 764.556 de euro, respectiv 8,8 milioane de euro.

    Mediana – un indicator mai relevant decât media, deoarece exclude extremele – celor 23 de ţări incluse în clasament este de 6.974 de euro per capita, de aproape 19 ori peste România.

     

     

  • Ce spun privaţii din sistemul de sănătate. Sănătatea este o prioritate şi trebuie gândită la nivel de strategie. Nu poţi face performanţă în medicină dacă nu ai un sistem care să ofere servicii de calitate

    ♦ Zilele Enayati Medical City este un forum organizat de medicul Wargha Enayati, fondatorul oraşului medical Enayati Medical City ♦ „Este importantă colaborarea public-pri­vat dar inclusiv colaborarea între privaţi.“

    Sănătatea este o prioritate şi trebuie gândită la nivel de strategie la nivel naţional pentru a creşte accesul pacienţilor la servicii. Nu poţi face perfor­manţă în medicină dacă nu ai un sistem care să ofere servicii de calitate, este una din concluziile speakerilor din sistemul privat de sănătate prezenţi în prima zi a evenimentului „Zilele Enayati Medical City“, un forum organizat de medicul Wargha Enayati, fondatorul oraşului medical Enayati Medical City.

    Prima zi a acestui forum a adus la masa discuţiilor reprezentanţi din mediul privat, Medlife, Gral Medical, Affidea, grupul medical Nord, Monza, Amethyst şi alţii dar şi profesori doctori şi inclusiv Confederaţia Concordia, ce reuneşte unele dintre cele mai puternice companii şi organizaţii patronale din România.

    „Este importantă colaborarea public-pri­vat dar inclusiv colaborarea între privaţi. La noi acum este one man show, dar poate găsim puncte mai multe între noi. Trebuie să vedem ce avem de făcut şi să existe o colaborare la nivelul nostru“, a spus Wargha Enayati, fondatorul oraşului medical Enayati Medical City.

    Medicul cardiolog Wargha Enayati, care a ajuns în România în plin regim comunist, în urmă cu 40 de ani, deschidea în 1995 Centrul Medical Unirea, un cabinet de cardiologie, într-un bloc pe Splaiul Unirii, din ceea ce avea să devină ulterior reţeaua Regina Maria, al doilea cel mai mare jucător de pe piaţa serviciilor medicale private. În 2015, după 20 de ani în fruntea reţelei pe care a fondat-o pe piaţa locală, a ieşit din acţionariatul Regina Maria după ce şi-a vândut acţiunile unui fond de investiţii.

    „Cred că în România sunt câteva companii mari care au făcut o schimbare în medicină. Cunosc foarte bine piaţa din jurul României, din Ungaria, Serbia, Bulgaria, Croaţia, Republica Moldova, Slovenia, cunosc toţi marii operatori privaţi de sănătate de acolo iar în România primii trei jucători fac mai mult decât oricare dintre aceste ţări cu întregul sistem privat la un loc. Sistemul privat din România este de departe cel mai dezvoltat, dublu faţă de oricare vecin. Mă refer doar la primii trei jucători de la noi, nu la tot sistemul“, a spus Mihai Marcu, preşedintele Medlife. El a precizat că dezvoltarea a venit pe fondul concurenţei din mediul privat, al investi­ţiilor în roboţi, echipamente de laborator, radioterapie în oncologie, segmente în care sistemul privat a investit mult.

    „A investit şi cel public, dar haotic şi sunt echipamente nefolosite. (…) Trebuie să folosim orice oportunitate să spunem care sunt nevoile sistemului, din păcate nu prea suntem băgaţi în seamă de guvernanţi, de Ministerul Sănătăţii.“

    El a mai subliniat că dacă România nu va avea cinci spitale publice regionale cu adevărat relevante în care să se trateze pacienţii crede că se va răsfrânge acest lucru în calitatea vieţii. „Avem nevoie de acest lucru, se întâmplă în toate oraşele civilizate. Sistemele publice din Vest au spitale universitare absolut uriaşe, nu am putea să stăm fără spitale de urgenţă, sunt şi acum, dar trebuie întărite şi trebuie întărit învăţământul din sănătate.“

    Pe de altă parte, Robert Şerban, proprietar al Gral Medical, specializat în servicii pe oncologie, spune că în opinia lui sistemul public şi privat trebuie să lucreze împreună, privaţii reuşesc să acopere o nevoie, iar sistemul de stat trebuie să acopere o altă parte din nevoia publicului. „Dacă nu se înţelege că sănătatea este o prioritate şi nu se gândeşte la nivel de strategie o să fie o problemă, noi am reuşit să acoperim ce nu a reuşit să acopere în partea de strategie sistemul public. De asta a fost dezvoltarea pe partea de laborator şi radioterapie. Este o zonă în plină dezvoltare pentru că incidenţa pe cancer creşte foarte mult“.

    Şi Luca Militello de la grupul Monza a subliniat că nu poţi face performanţă în medicină dacă nu ai un sistem care să ofere servicii de calitate.

    „Medicina se face prin cultură, prin informare, prin schimbul de idei. Am mers bine până înainte de COVID chiar şi în timpul pandemiei, când am tratat pacienţi cu boală COVID-19. Deci un exemplu de cum pot colabora privatul cu statul“.

    Competiţia este esenţială în piaţă, a precizat Ada Palea de la Grupul Medical Nord.

    „Ne dorim să aducem plusvaloare în sistemul medical. Pacientul român are o lipsă de încredere în sistemul medical, nu poate fi ignorată, nu vine din cauza lipsei de tehnologie sau a lipsei de profesionişti, vine din interacţiunea pe care o are cu sistemul medical“.

    În România există o tensiune între sistemul public şi sistemul privat dată de creşterea exponenţială a sistemului privat, este nevoie de o clarificare mai devreme sau mai târziu în ceea ce priveşte finanţarea şi complementaritatea, clarificarea asta este bine să fie aşezată şi nu dezorganizată, pentru că ea va avea loc şi cu toţii am prefera ca ea să se întâmple structurat, a spus Radu Burnete, directorul executiv la Confederaţia Concordia. Sistemul de sănătate poate să vină alături de alte sectoare în cadrul Concordia, dar în primul rând trebuie să aibă propriul “club”, potrivit lui. „Mesajul este că dacă nu faceţi propriul club şi nu puneţi resursele pentru a avea această discuţie cu sistemul public va fi greu să vă faceţi ascultaţi şi să rezolvaţi aceste probleme. O dată ce aveţi clubul puteţi să veniţi alături, pentru că ceea ce faceţi este de folos întregii economii. România are cel mai mare număr de oameni ce ies din câmpul iar cei care rămân sunt cu multe probleme, mai puţini productivi“, a mai subliniat el.

  • Nagel: Reducerea de dobânzi din iunie nu va fi urmată neapărat de altele

    Inflaţia din zona euro s-ar putea încă dovedi a fi persistentă, astfel că o reducere a dobânzilor de către BCE în iunie nu va fi neapărat urmată de noi măsuri de relaxare a politicii monetare, a declarat preşedintele Bundesbank Joachim Nagel, notează Reuters.

    BCE a promis practic o reducere a dobânzilor în iunie, însă strategii încă dezbat calea ulterioară a dobânzilor.

     

  • Guvernul polonez reacţionează în faţa disponibilizărilor în masă operate de companii

    Ministrul polonez al familiei, muncii şi politicii sociale Agnieszka Dziemianowicz-Bak a anunţat că regiunile unde sunt plănuite disponibilizări în masă vor primi 50 de milioane de zloţi (11,53 milioane de euro) susţinere, scrie Warsaw Voice.

    Aceasta a subliniat că aceasta este o măsură preventivă şi nu crede că o sumă atât de mare va fi utilizată de regiuni.

     

  • În prag de sezon estival, destinaţii turistice majore din Europa resimt din plin impactul secetei care naşte penurii de apă. În Spania, seceta iscă o cursă pentru apă între turişti şi localnici

    Piscinele de la hoteluri sunt cel mai recent subiect de dispută în eforturile Spaniei de a face faţă efec­telor schimbărilor climatice, autorită­ţile locale fiind forţate să ia în consi­de­rare controale stricte asupra utilizării apei, scrie Financial Times.

    Ameninţarea unei noi veri sece­toase în Spania stârneşte conflicte între turişti şi localnici, şi între stânga şi dreapta în bătăliile legate de apă din cele mai fierbinţi destinaţii de vacanţă ale ţării.

    Politicienii de dreapta-centru în­cearcă să-i răsfeţe pe turişti, în timp ce liderii de stânga arată cu degetul către hoteluri ca fiind parte a pro­blemelor.

    Regiunea Andaluzia a permis ho­te­lurilor să-şi umple piscinele, dar a interzis majorităţii blocurilor şi lo­cuinţelor private să procedeze la fel. Spre deosebire, guvernul de stânga din Catalonia a impus recent limite asupra utilizării apei de către hoteluri pentru prima dată, cu regiunea aflân­du-se în faţa a ceea aceasta numeşte cea mai gravă secetă din 100 de ani.

    Guvernul catalan încearcă să-i a­lerteze pe turişti cu privire la impor­tanţa conservării apei cu anunţuri în aeroporturi şi gări.

    Penuriile de apă sunt un factor re­cent în relaţia câteodată zbuciu­mată a Spaniei cu turismul, un pilon al economiei sale.

    Seceta afectează şi Italia şi în spe­cial Sicilia, care s-a confruntat cu in­cen­dii serioase în sezonul estival trecut.

    În această primăvară, Sicilia a de­clarat stare de urgenţă, regiunea înre­gistrând cea mai severă secetă din a­proape 20 de ani, notează Euronews.

    Lipsa precipitaţiilor în iarnă du­pă vara toridă din 2023 a lăsat rezer­vele goale. Experţii spun că aceasta ar putea fi a treia cea mai gravă criză de apă înregistrată vreodată de insu­lă. Rezervoarele se golesc, apa este raţionalizată, iar fermierii suferă.

    Cu penurii de apă sunt ameninţate şi insulele greceşti, scrie Kathimerini.

    An după an, presiunile sunt în creştere. Pe de o parte este creşterea explozivă a turismului, urmată de o creştere a consumului, iar pe de cealaltă este seceta. Micile insule de la Marea Egee se pregătesc pentru începutul sezonului turistic cu rezervoarele goale şi o dependenţă în creştere de desalinizare.

    Şi în Portugalia, guvernul a cerut reduceri ale cantităţii de apă folosite în irigaţii şi în medii urbane incluzând hotelurile din regiunea sudică dependentă de turism Algarve, unde o secetă severă aproape a golit rezervoarele, conform Reuters.

     

     

  • Un nou gigant auto ar putea sosi în Ungaria? Investiţiile masive chinezeşti injectează deja miliarde de euro în economia maghiară

    Ministrul maghiar al afacerilor externe şi comerţului Peter Szijjarto a vizitat gigantul auto chinez Great Wall Motors, relevă o postare recen­tă a acestuia de pe Facebook. Anun­ţul este interesant pentru că au exis­tat rapoarte anterioare că Great Wall Motors ar putea planifica o fabrică în Ungaria, relatează Portfolio.

    La începutul lunii, Portfolio a scris că în urmă cu câteva săptămâni un expert chinez a indicat că al optulea mare producător chinez de maşini electrice, Great Wall Motors, va ajun­ge la Bicserd, lângă Pecs. La jumăta­tea lunii martie, mfor.hu a fost primul care a scris aceste informaţii în presa maghiară, acestea fiind pre­luate şi de mai multe ziare guverna­mentale, însă toate articolele au fost şterse la cere­rea cabinetului premie­rului.

    În prezent, proiecte chineze de investiţii cu o valoare de aproximativ 6.000 miliarde de forinţi (15,2 miliar­de de euro) sunt în derulate în Unga­ria, acestea creând 25.000 de noi lo­curi de muncă, a declarat Szijjarto în Beijing recent. Oficialul maghiar a purtat dis­cu­ţii cu fostul ministru chi­nez al co­mer­ţului, preşedinte al comi­te­tului finan­ciar şi economic din ca­drul Congre­su­lui chinez, Zhong Shan.

    Potrivit lui Szijjarto, vestea creş­te­rii economice a economiei chineze este una bună „şi pentru Ungaria“ pentru că „în afară de economia ger­mană, China are acum cel mai mare impact asupra producţiei economiei Ungariei“.

    Szijjarto a arătat că Ungaria a de­venit acum prima destinaţie europea­nă a investiţiilor companiilor chineze.

    Proiectele companiilor chineze se concentrează pe industria auto, în care acestea sunt în prezent lideri de piaţă la nivel mondial. Prin urmare, „companiile respective sunt bineve­nite să-şi aducă fabricile în Ungaria“, a declarat Szijjarto.

    O altă veste bună, a comentat a­cesta, este că în 2023 comerţul bilate­ral anual a depăşit 10 miliarde de do­lari, iar această performanţă ar putea fi repetată şi în acest an. Nu doar ma­rile companii chinezeşti vin în Ungaria în număr din ce în ce mai mare, a arătat Szijjarto, dar şi companiile maghiare găsesc din ce în ce mai multe oportu­nităţi de business în China.

    Acesta a menţionat o subsidiară a MVM care produce sisteme de răcire pentru centrale care a primit contracte de câteva zeci de milioane de dolari şi furnizează astfel de sisteme pentru câteva centrale aflate în construcţie în China.

    Ministrul maghiar a anunţat că urmează să se întâlnească cu şefii câtorva companii mari chineze şi că speră ca negocierile cu aceştia să aducă noi locuri de muncă în Ungaria.

    În concluzie, Szijjarto a subliniat beneficiile reciproce ale cooperării dintre China şi Ungaria din ultimii ani, proiectând o perspectivă promiţătoare pentru colaborările viitoare, scrie Hungary Today.

     

     

  • 100 Cei mai admiraţi CEO din România – 097. Alin Tapalagă, Director general, Porsche Inter Auto România

    Şi-a început cariera în cadrul Porche România în 2007, ca director al mărcii Skoda, iar şapte ani mai târziu a fost numit director general al Porche Inter Auto România, funcţie pe care a deţinut-o vreme de trei ani. În 2010 a preluat o poziţie de expat, fiind managing director al Porche Columbia vreme de şase ani, iar apoi, din 2016 până în 2018 a lucrat ca managing director al Volkswagen Passenger Cars Malaysia. De aproape şase ani s-a întors în România, ca director general al Porsche Inter Auto România, importatorul mărcilor Porsche, Bentley şi Lamborghini şi dealer pentru VW, Audi, Seat şi Skoda. Compania are 12 mărci în portofoliu, iar timpul de livrare variază între cinci luni şi un an şi jumătate.

    Alin Tapalagă observa, în prima parte a acestui an, că există o polarizare a clienţilor în România. „Oamenii cumpără ori maşini scumpe, ori maşini ieftine, un trend diferit de ce vedem afară.”


     

  • Nimic nu mai surprinde în Rusia: Un tribunal a decis confiscarea a peste 400 de milioane de dolari apărţinând gigantului american JPMorgan, banii fiind blocaţi în Rusia de la începutul războiului din Ucraina

    Un tribal rus a dispus confiscarea unor fonduri ale JPMorgan în valoare de 439,5 milioane de dolari după ce banca de stat VTB a dat în jucată gigantul american pentru „recuperarea pierderilor”, scrie FT.

    Fondurile se află în nişte conturi îngheţate după începutul invaziei ruse în Ucraina.

    Instanţa a decis confiscarea tuturor banilor aparţinând JPMorgan din Rusia, exceptând de la confiscare alte active precum domeniul de internet.

    VTB a depus cererea de chemare în judecată pe 17 aprilie, iar în ziua următoare JPMorgan a înaintat o acţiune în SUA pentru a opri confiscarea fondurilor, întrucât între cele două cele două bănci există un acord prin care litigiile dintre părţi se vor soluţiona la New York.

    Hotărârea curţii arată dificultăţile pe care sunt nevoite să le frunte băncile americane care încă îşi desfăşoară activitatea în Rusia.

    Anul trecut JPMorgan şi Goldman Sachs şi-au anunţat intenţia de a părăsi Rusia, experţii explicând atunci că implementarea unei asemenea decizii ar putea dura mai mult de un an. În acest timp, unele bănci occidentale precum Citigroup, Unicredit sau Raiffeisen Bank încă operează în ţară.

  • Schimbare de leadership la Camera de Comerţ Elveţia-România: Adriana Cioca, Managing Director al dezvoltatorului imobiliar Artemis România, este noul preşedinte

    Antreprenorii şi investitorii români şi elveţieni, membri ai Camerei de Comerţ Elveţia-România (CCE-R), au ales un nou Consiliu Director format din opt membri şi condus de Adriana Cioca, Managing Director al dezvoltatorului imobiliar Artemis România, parte din Artemis Holding Elveţia.

    ”Vom promova colaborarea între membri şi vom dezvolta proiecte inovatoare care să susţină interesele membrilor noştri, atât din România, cât şi din Elveţia. Vom continua să identificăm şi să creăm oportunităţi de afaceri profitabile şi să sprijinim creşterea companiilor în cadrul acestei comunităţi dinamice”, soune Adriana Cioca, noul preşedinte al Camerei de Comerţ Elveţia-România şi managing director al Artemis România.

    Noul Consiliu de Administraţie al CCE-R este format din Frank Loeffler, Director General, Roche România, Adriana Cioca, Director General, Artemis, Daniel Hauri, Preşedinte, Elbcon Holding, Laurenţiu Ştefănescu, CEO, Sika România & Adeplast, Lucia Stoicescu, CEO, mindit.io, Teodora Koletsis, Avocat Partener, Gruia Dufaut Law Office, Ovidiu Dîmbean-Creţa, Rector, ASEBUSS Business School şi Miruna Enache, Partener Fiscal, EY România & Moldova.

    Adriana Cioca are o experienţă vastă în domeniul afacerilor de familie şi a coordonat proiecte naţionale şi internaţionale în domeniile FMCG, imobiliare, aviaţie şi agricultură. Absolventă a unui program de MBA la şcoala de afaceri WU Executive Academy din Viena şi a unui program de specializare la Harvard, Adriana Cioca a urmat studiile doctorale în cadrul Şcolii Doctorale, specializarea Management, la Universitatea Valahia din Târgovişte.

    În paralel cu rolul său managerial, lucrează la subiecte de cercetare cu accent pe procesul de luare a deciziilor în cadrul afacerilor de familie. Sfera sa de interes s-a extins către domeniile: investiţii durabile, timpul de reacţie în procesul de luare a deciziilor, principalele motoare ale inovaţiei, riscul afacerilor de familie în toate formele sale şi succesiunea familială.

    Cu o experienţă profesională de 18 ani, Adriana Cioca lucrează în cadrul Grupului Artemis din 2015, iar în prezent este Director General pentru România şi Manager Corporativ pentru proiecte internaţionale ale Grupului. Anterior a avut diferite roluri manageriale pentru Grupul Immofinanz şi Tiriac Holding.

    Camera de Comerţ Elveţia – România (Camera de Comerţ Elveţia – România) numără 117 membri din diferite sectoare, care împreună generează venituri de 19,8 miliarde de euro  la nivel global şi care au peste 18.000 de angajaţi.

    Elveţia se clasează pe locul 8 în rândul celor mai mari investitori din România, cu investiţii cumulate de 4 miliarde de euro la sfârşitul anului 2023, reprezentând 3,7% din stocul total de investiţii străine directe din România, conform datelor Băncii Naţionale a României.

     

  • Inundaţii catastrofale în capitala Kenyei. Zeci de oameni au murit, zeci de mii au fugit

    Zeci de oameni au murit şi zeci de mii au fugit din cauza inundaţiilor care s-au produs în Nairobi, capitala Kenyei. Cartiere întregi au fost acoperite cu apă, iar drumurile nu mai pot fi folosite. Numeroşi locuitori au fost nevoiţi să doarmă pe acoperiş.

    Ploaia abundentă a lovit Kenya în ultimele zile, provocând pagube uriaşe în special în capitala Nairobi, potrivit BBC. ONU anunţă că cel puţin 32 de oameni şi-au pierdut viaţa şi peste 40.000 au fost forţaţi să-şi părăsească casele din cauza inundaţiilor.

    Mai multe cartiere au fost acoperite cu apă, iar localnicii au petrecut noaptea pe acoperişurile caselor. Drumurile din capitală şi din împrejurimi nu pot fi folosite ceea ce îngreunează operaţiunea de salvare.

    Inundaţii s-au produs în mai multe regiuni din Africa de Est. Aproape 100.000 de persoane au fost mutate din casele lor în Burundi, în timp ce cel puţin 58 de oameni au murit în Tanzania.