BusinessMagazin

Blog

  • Christina Meinl, Managing Partner Julius Meinl, Austria: „Obţinem cele mai bune talente la nivel de grup din România. Aşa că, indiferent ce faceţi în România, continuaţi să faceţi asta pentru că ne oferiţi cele mai bune talente”

    Ai zice că în epoca AI şi a reţelelor sociale, obiceiurile de secol XVIII nu îşi mai au locul – dar iată că tradiţia balului vienez este una care încă rezistă în timp. „Alles!” a răspuns anul acest chiar Christina Meinl, care purta o rochie de culoare albastru roial (creaţia unui designer austriac aveam să aflu), la îndemnul de la debutul balului Kaffeesiederball – Balul Prăjitorilor de Cafea – „Alles walzer!”. Organizat în Palatul Hofburg din Viena, la începutul lunii februarie, evenimentul este susţinut an de an de brandul de cafea dezvoltat de familia Meinl şi aflat sub conducerea celei de-a cincea generaţii. Un context cum nu se poate mai potrivit decât pentru o discuţie cu Christina Meinl, chiar înainte de bal, despre tradiţie, inovaţie şi felul în care familiile din spatele brandurilor europene pot să găsească echilibrul între cele două. 

    •  Aţi comandat un espresso – câte beţi zilnic? 

    Destul de multe, depinde de ziua respectivă. Dar unul dintre espresso-urile mele preferate este cel pe care îl beau la miezul nopţii, înainte de culcare. Soţul meu şi cu mine bem un espresso şi apoi dormim – observ că mulţi oameni sunt puţin surprinşi de acest obicei. Dar în rest, pe parcursul zilei, la birou, cu cât trece ziua mai mult, beau cafea, dar nu doar espresso, uneori este cafea făcută la presa franceză, gustăm diferite tipuri de cafea, încercăm noi ediţii limitate. Deci nu trebuie neapărat să fie mereu un espresso, în acest caz este un espresso. Este întotdeauna vorba despre starea de spirit, despre moment. Cineva pe care îl cunosc a spus cândva: cafeaua îşi alege metoda de preparare, ceea ce îmi place, pentru că există cafele diferite. Dar când vin cafele cu origini noi, le gustăm, apoi le gustăm în diferite moduri de preparare. Şi uneori există o metodă de preparare unde eşti uimit, în care corpul cafelei şi armonia ei sunt cu adevărat plăcute. Aşa că spun adesea că nu vreau neapărat să definesc imediat cum trebuie preparată cafeaua, trebuie să o gustăm în diferite moduri. 

    •  La ce se referă  sloganul companiei, mai mult decât un moment? 

    „Mai mult decât un moment” înseamnă mai multe lucruri. Numărul unu: Cafeneaua Vieneză înseamnă, încă din secolul trecut, să-ţi iei timp, să stai lângă cafea. Stilul italian înseamnă să bei o cafea şi să pleci. Stilul vienez înseamnă să stai jos şi să te bucuri. Şi să creezi amintiri – este mai mult decât un moment. Toţi ne amintim o conversaţie, un râs, un contact vizual. Tot timpul sunt momente pe care ni le amintim. Şi evident, cu o moştenire de 160 de ani, (brandul nostru n.red.) este mai mult decât un moment.

    • Sunt sigură că sunteţi familiarizată şi cu consumatorul român. Este el diferit faţă de consumatorii din alte părţi ale Europei?

    Nu vă pot spune exact care este portretul consumatorului român, dar un lucru pe care-l observ de fiecare dată când merg în România este cultura alimentară şi a băuturilor – cred că este frumoasă. Aveţi restaurante de înaltă calitate, mâncare şi băutură de înaltă calitate. Şi vedem o mare căutare pentru cafea de înaltă calitate. Aprecierea pentru cafea şi diferitele metode de preparare sunt foarte evidente. Îmi amintesc că am intrat într-o cafenea în Bucureşti. Am mers într-un colt de clădire, faţada nu părea prea impresionantă. Am intrat şi am găsit însă cea mai bună maşină de cafea de pe piaţă. Şi cănile erau speciale şi am spus: „Wow, îmi plac cănile tale”. Şi proprietarul a spus: „Da, le-am adus din Australia pentru că mi se par frumoase”. Şi asta pentru mine simbolizează România. Aprecierea şi nevoia pentru mâncare şi băutură de înaltă calitate. Asta mi se pare fascinant. Şi există multe restaurante frumoase în România, spre deosebire de alte locuri. Asta înseamnă România pentru mine. 

    • În ceea ce priveşte afacerile, aveţi planificate investiţii acolo sau în Europa Centrală şi de Est în perioada următoare?

    Investim este în producţia noastră. Avem o instalaţie fotovoltaică. Şi în Italia, unde prăjim, folosim căldura din fabricile de prăjire pentru a răcori birourile vara şi a le încălzi iarna. Acestea sunt investiţiile pe care le facem la nivelul producţiei noastre. Şi în mod clar, în România, la nivel local, investim şi în maşini, în râşniţe, investim într-un serviciu tehnic pentru a aduce cu adevărat cea mai bună calitate de cafea la client. Şi pentru noi, aceasta reprezintă o investiţie. Este o investiţie în maşini, dar şi o investiţie în oameni, în formarea oamenilor. Unul dintre lucrurile pe care nu le întrebaţi, dar care mă fascinează, este că România este rezervorul nostru absolut de talente. Obţinem cele mai bune talente din grup din România, mai ales când vine vorba despre femei. Avem multe femei în poziţii de conducere din România şi este ţara noastră numărul unu de unde provine mult talent. Inteligente, muncitoare, cu o gândire perseverentă. În sectoare interesante precum finanţele, IT, toţi liderii noştri sunt doamne românce. Aşa că, indiferent ce faceţi în România, continuaţi să faceţi asta pentru că ne oferiţi cele mai bune talente. Persoana care conduce afacerea în Statele Unite este domn român. Aşa că spunem adesea că România este rezervorul nostru de talente în cadrul grupului nostru.

    CITIŢI INTERVIUL PE LARG CU CHRISTINA MEINL, CÂT ŞI MAI MULTE DETALII DIN ATMOSFERA BALULUI VIENEZ, ÎN URMĂTOAREA EDIŢIE A BUSINESS MAGAZIN.

  • Simtel Team, companie românească de inginerie şi tehnologie, a cumpărat un parc fotovoltaic în Salonta, judeţul Bihor, ajungând la un portofoliu de şase astfel de proiecte de energie

    Simtel Team (BVB: SMTL), companie românească de inginerie şi tehnologie listată pe piaţa AeRO a BVB, a cumpărat Oasis Green Energy 3, companie de proiect care dezvoltă un parc fotovoltaic în Salonta, judeţul Bihor, ajungând la un portofoliu de şase astfel de parcuri.

    „Preluarea companiei de proiect din Salonta face parte din strategia Simtel de dezvoltare pe termen lung a propriului portofoliu de parcuri fotovoltaice în vederea producerii şi vânzării de energie electrică. Această investiţie nu doar că extinde capacitatea noastră de producţie şi diversifică portofoliul nostru energetic, dar reflectă şi viziunea noastră de a juca un rol cheie în tranziţia României către o economie verde. Vom continua procesul de identificare a unor astfel de oportunităţi şi proiecte pe care să le aducem în portofoliul nostru, obiectivul principal fiind de a diversifica sursele de venituri ale grupului, precum şi de a oferi un flux de numerar stabil”, a declarat Mihai Tudor, CEO şi membru executiv al Consiliului de Administraţie al Simtel Team, firmă fondată în 2010 de trei antreprenori români , Iulian Nedea, Sergiu Bazarciuc şi Radu Vilău.  

    Prin intermediul tranzacţiei, Simtel va prelua un proiect gata de implementare (ready to build) cu o capacitate instalată planificată de 5,35 MWp DC (putere maximă la nivelul panourilor). Proiectul se întinde pe o suprafaţă de aproximativ 70.000 mp şi deţine toate autorizaţiile necesare pentru a demara deja implementarea acestuia. O parte din lucrările necesare, precum cele de racordare la reţeaua naţională de energie, sunt deja finalizate.

    Simtel estimează că proiectul va fi finalizat integral în următoarele şase luni.

    Parcul de la Salonta va genera anual aproximativ 6,5 GWh şi va reduce emisiile de dioxid de carbon în atmosferă cu aproximativ 4.000 de tone pe an. Tranzacţia a fost finanţată din surse proprii.

    Simtel deţine şase astfel de parcuri, aflate în diverse stadii de implementare, în Pleşoiu, unde a fost finalizată prima fază a proiectului în august 2023, Anina, Ianca, Giurgiu, Mangalia şi Salonta. La momentul finalizării lucrărilor pentru toate proiectele, acestea vor avea o putere instalată totală de aproximativ 75 MWp DC şi vor genera anual o producţie de circa 100 GWh.

    Simtel Team a înregistrat în 2023 la nivel consolidat o cifră de afaceri de 295,6 milioane de lei, în creştere cu 112%, şi un profit net de 27,4 milioane de lei, cu 115% peste anul anterior. 

     

  • LONGi, cel mai mare producător de panouri solare din lume, avertizează: panourile sunt prea ieftine pentru ca jucătorii din piaţă să poată supravieţui

    Compania chineză LONGi Green Energy Technology, cel mai mare producător de panouri solare din lume, face apel la guvernul din Beijing să controleze preţurile, în contextul în care excesul de capacitate şi competiţia ridicată din piaţă împinge producătorii spre faliment, potrivit Bloomberg.

    Guvernul chinz ar trebui să introducă reguli noi pentru a descuraja companiile care vin la licitaţii cu preţuri sub costul de producţie, a declarat Zhong Baoshen, preşedinte LONGi, într-un interviu acordat Shanghai Securities News.

    Industria de panouri solare din China este afectată de reducerea producţiei şi de concedieri, deşi instalările de fotovoltaice s-ar putea menţine şi în 2024 la nivelul record atins în 2023.

    Anul trecut, Gao Jifan, preşedintele Trina Solar, a avertizat la finalul anului trecut că toate companiile mici vor fi zdrobite de preţurile foarte mici.

    Unii productorii care câştigă licitaţii vin cu preţuri sub piaţă şi livrează panouri de slabă calitate, ceea ce afectează producătorii care investesc mai mult în inovaţii tehnologice, descurajându-i să vină cu produse mai bune, a declarat Zhong.

  • Retailerul online evoMAG estimează pentru 2024 o creştere de 20% a vânzărilor către companii şi instituţii publice. „Estimăm o reluare a investiţiilor în acest an, atât din partea instituţiilor publice, multe dintre proiectele depuse aşteptând finanţare, cât şi din partea companiilor”

    Retailerul online evoMAG estimează pentru 2024 o creştere de 20% a vânzărilor către companii şi instituţii publice, urmând ca, la finalul anului, acest segment (corporate şi SICAP) să genereze un sfert din vânzările totale, au transmis reprezentanţii companiei printr-un comunicat.

    „Estimăm o reluare a investiţiilor în acest an, atât din partea instituţiilor publice, multe dintre proiectele depuse aşteptând finanţare, cât şi din partea companiilor. Vedem 2024 ca pe un an de începere a unui nou ciclu de înnoire a echipamentelor electronice ale companiilor, în contextul în care 2020 şi 2021 au fost, din cauza pandemiei, ani în care acestea au investit puternic în astfel de dispozitive pentru a susţine munca de la distanţă a angajaţilor”, a spus Mihai Pătraşcu, CEO al evoMAG.

    Potrivit sursei citate, pentru a susţine strategia de dezvoltare de anul acesta, evoMAG a decis creşterea investiţiilor în sprijinul majorării vânzărilor în această direcţie. Astfel, compania va consolida departamentul dedicat vânzărilor corporate, urmând să crească echipa de profesionişti cu experienţă, în măsură să acorde consiliere şi suport clienţilor, cu 50% anul acesta şi să adreseze clienţi mai mari, cu nevoi mai complexe în zona electro-IT.

    „Şi partea de user experience a beneficiat de îmbunătăţiri pentru a susţine vânzările către instituţiile publice, evoMAG elaborând o interfaţă special gândită pentru acest lucru. Astfel, toate instituţiile publice au acum posibilitatea să solicite postarea produsului în SICAP direct din site, cu un singur click, evoMAG instalând un buton dedicat pentru această operaţiune.”

    Anul trecut, valoarea medie a unei comenzi plasate de companii a urcat la peste 4.900 de lei, aproape dublu faţă de 2022. De asemenea, evoMAG estimează păstrarea unei valori similare şi în 2024.

    „Cele mai cumpărate produse de către companii sunt laptopurile, telefoanele mobile şi tabletele şi, cu precădere, tot ce poate asigura o infrastructură care are ca principală trăsătură mobilitatea şi susţinerea unui sistem de lucru hibrid sau de la distanţă.”

    În ceea ce priveşte comportamentul de consum, nevoile companiilor vizează produse premium şi întotdeauna de ultimă generaţie, plasează comenzi cu recurenţă, care conţin, în medie, cinci produse.

    Comportamentul de consum al companiilor este diferit de cel al persoanelor individuale şi în ceea ce priveşte dorinţa de păstrare a produselor în bună stare, pentru o folosire mai îndelungată. Astfel, este uzual pentru companii să achiziţioneze, pe lângă produsele propriu-zise, şi garanţii extinse sau asigurări pentru acestea, concomitent cu accesarea serviciilor de consultanţă pre şi post vânzare.

    În 2023, evoMAG a raportat afaceri de 42 de milioane de euro, în creştere cu aproape 20% an/an, cele mai mari vânzări fiind înregistrate la telefoane mobile, laptopuri, componente, dar şi pe segmentul de electrocasnice. Potrivit reprezentanţilor companiei, evoMAG.ro este vizitat zilnic de peste 60.000 de persoane.

     

  • Reteaua de clinici Dora Optics, prezentă în judetele Mureş, Harghita, Cluj şi Sibiu, a finalizat recent o investitie de 5,5 milioane euro pentru constructia unui spital privat în Târgu Mureş

    Reteaua de clinici Dora Optics, prezentă în judetele Mureş, Harghita, Cluj şi Sibiu, a finalizat recent o investitie de 5,5 milioane euro pentru constructia unui spital privat în Târgu Mureş, cu servicii de oftalmologie, cardiologie, ORL şi chirurgie plastic.

    ”Acest spital adună toate expertiza reţelei Dora Optics; aici efectuăm toate tratamentele şi

    intervenţiile de care au nevoie pacienţii care se adresează reţelei noastre judeţene şi

    regionale”, a declarat Dr. Madaras Zoltán, CEO Dora Optics.

    Prima clinică Dora Optics a fost deschisă în 2008 şi reteaua are acum 12 puncte de lucru.

    Spitalul are o suprafaţă de peste 2000 de metri pătraţi şi o capacitate de 30 de pacienţi internaţi, echipa medical fiind formată din 10 specialişti.  Printre serviciile oferite se numără consultaţii, examinări, tratamente, intervenţii chirurgicale, recoltări şi analize, efectuate de către medici specializaţi în oftalmologie, cardiologie, ORL şi chirurgie plastică.

    Infrastructura clinicii permite fiecărui domeniu să aibă propriul său bloc operator, permiţând astfel mai multor medici să lucreze simultan.

    Spitalul va trece printr-un proces de dezvoltare în două etape: iniţial, personalul de 30 de persoane va oferi servicii de consultaţii ambulatorii şi va realiza intervenţii chirurgicale care necesită internare de maxim o zi. În a doua etapă, va fi posibilă organizarea intervenţiilor chirurgicale mai complexe, efectuate sub anestezie generală, pentru care se poate asigura şi îngrijirea pe termen mai lung. Dezvoltarea va dura cel mult 6 luni.

    Dora Optics a raportat în 2022, anul cu cele mai recente date la Ministerul de FInante, o cifră de afaceri de 4 milioane lei şi un profit net de 924.193 lei.

     

  • INS: rata şomajului în ianuarie a fost de 5,7%, în creştere cu 0,1% faţă de luna anterioară

    Rata şomajului în luna ianuarie 2024 a fost, în formă ajustată sezonier, de 5,7%, în creştere cu 0,1 puncte procentuale faţă de cea înregistrată în luna decembrie 2023, arată datele INS, publicate luni.

    Numărul şomerilor (în vârstă de 15-74 ani) estimat pentru luna ianuarie a anului 2024 a fost de 472.000 persoane, în creştere faţă de luna precedentă (458.900 persoane) şi în creştere faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent (453.100 persoane).

    Pe sexe, rata şomajului la bărbaţi a depăşit-o cu 1,3 puncte procentuale pe cea a femeilor (valorile respective fiind 6,3% în cazul persoanelor de sex masculin şi 5,0% în cazul celor de sex feminin).

    INS atrage atenţia că reţine în continuare atenţia nivelul ridicat, de 22,1%, al ratei şomajului în rândul tinerilor (15-24 ani).

    Pentru persoanele adulte (25-74 ani), rata şomajului a fost estimată la 4,4% pentru luna ianuarie 2024 (3,9% în cazul femeilor şi 4,7 % al bărbaţilor).

    Numărul şomerilor în vârstă de 25-74 ani reprezenta 72,0% din numărul total al şomerilor estimat pentru luna ianuarie 2024.

  • Israelul îi cere candidatului său la Eurovision să schimbe versurile controversate

    În cadrul concursului, care va avea loc între 7 şi 11 mai în oraşul suedez Malmö, concurenţii care se consideră că au încălcat regulile privind neutralitatea politică pot fi descalificaţi. Postul naţional de radio şi televiziune din Israel este însărcinat să aleagă candidatul ţării.

    Principala propunere israeliană este October Rain, o baladă cântată de artistul solo Eden Golan.

    Potrivit versurilor care au fost dezvăluite presei şi confirmate ulterior de Kan, melodia include versuri precum „Nu mai este aer de respirat” şi „Toţi erau copii buni, fiecare dintre ei” – aluzii aparente la oamenii care s-au ascuns în adăposturi în timp ce atacatorii Hamas au ucis şi răpit oameni la un festival de muzică în aer liber şi în alte locuri, ceea ce a declanşat războiul din Gaza.
    Uniunea Europeană de Radio şi Televiziune, care organizează Eurovision, a declarat anterior că se află în proces de examinare a versurilor.

    Radiodifuzorul israelian a declarat că a fost de acord să facă aceste modificări în urma unei cereri din partea preşedintelui ţării, Isaac Herzog.

    „Preşedintele a subliniat că, în special în acest moment, când cei care ne urăsc caută să dea la o parte şi să boicoteze statul Israel de pe toate scenele, Israelul trebuie să îşi facă auzită vocea cu mândrie şi capul sus şi să îşi ridice steagul în fiecare forum mondial, mai ales în acest an”, a transmis radiodifuzorul.

  • Bursă. Acţiunile Zentiva cresc cu 9% după anunţarea rezultatelor financiare

    Cu 9% se apreciau acţiunile producătorului de medicamente Zentiva (simbol bursier SCD) la finele şedinţei de tranzacţionare de vineri 1 martie, capitalizarea urcând astfel cu 200 de milioane de lei, la 2,2 miliarde de lei, arată datele BVB.

    Anterior,  compania a anunţat că a înregistrat anul trecut un profit de 190,4 milioane de lei, aproape dublu faţă de rezultatul de 108,6 milioane din 2022, reiese din raportul financiar de la BVB. 

    Evoluţia vine ca efect al creşterii vânzărilor de bunuri (26%) şi servicii (8%) şi al creşterii rezultatului financiar (30%).

    Cifra de afaceri a însumat 945,7 milioane de lei, reprezentând o majorare de 24,5% an/an.

    Datoriile au ajuns la 311,3 milioane de lei, plus 51,2%, în timp ce activele societăţii listate pe Piaţa Principală a Bursei au urcat de la 1,2 miliarde la 1,5 miliarde de lei. Listată pe Piaţa Principală a BVB, compania este controlată în proporţie de 95,9% de Zentiva Group, societate înregistrată la Praga, în Cehia. 

    Acţiunile SCD s-au apreciat cu 58% în ultimele 12 luni, pe o lichiditate de 1,3 milioane de lei.

     

  • Luni începe simularea examenului de Bacalaureat. Participă peste 146.000 de elevi

    Elevii de clasa a XII-a şi a XIII-a seral încep luni simularea examenului de Bacalaureat. Simularea se va organiza în peste 1.320 de unităţi de învăţământ şi va implica participarea a peste 146.000 de elevi.

    Astfel, luni este programată proba la Limba şi literatura română, marţi proba obligatorie a profilului, proba la alegere a profilului şi specializării, iar joi proba la Limba şi literatura maternă.

    Probele scrise implică următoarele discipline: limba şi literatura română, limba şi literatura maternă, matematică, istorie, fizică, chimie, biologie, informatică, geografie, logică, argumentare şi comunicare, psihologie, economie, sociologie şi filosofie.

    Potrivit unui comunicat al Ministerului Educaţiei, subiectele sunt elaborate pe baza conţinuturilor/competenţelor asociate acestora, conform programelor pentru simulare aprobate. Subiectele şi baremele se publică în fiecare zi de examen, la ora 15.00, pe pagina web dedicată.

    Evaluarea lucrărilor se va realiza digitalizat prin intermediul platformei utilizate de Ministerul Educaţie la simularea probelor Evaluării Naţionale pentru clasele a VIII-a.

    Rezultatele vor fi comunicate individual în data de 15 martie 2024 şi vor fi analizate la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ prin discuţii cu elevii, şedinţe cu părinţii, precum şi la nivelul consiliului profesoral. Obiectivul urmărit: îmbunătăţirea performanţelor şcolare în perspectiva examenului din această vară prin adoptarea celor mai potrivite măsuri în acest sens.

    Notele nu se trec în catalog, însă, prin excepţie, la solicitarea scrisă a elevului/a părintelui, acestea pot fi consemnate în catalog.

  • Stabilitatea ucigătoare a cursului valutar este un dezastru pentru companiile şi pieţele care au preţurile bunurilor şi serviciilor legate la euro (cum ar fi piaţa imobiliară, piaţa auto, piaţa de telefonie mobilă etc.): în ultimii patru ani cursul a crescut cu numai 4%, în timp ce costurile în lei au crescut cu 33%, iar salariile au crescut cu 52%

    România este o ţară de euro, euroizată, cum ar spune economiştii: foarte, foarte multe preţuri la bunuri şi servicii sunt legate de euro şi sunt afişate în euro, începând de la preţul apartamentelor, chiriile, telefonia mobilă, preţurile din piaţa auto, abonamentele la sală, preţurile materiilor prime, până la preţurile şcolilor private.

    Când au pus preţurile în euro în contracte şi în preţurile de referinţă la care se raportează toată lumea, companiile s-au gândit că sunt mai protejate de creşterea cursului valutar leu/euro, o creştere care în anii ’90 şi apoi din 2000 până în 2009 a lăsat urme adânci în bilanţurile companiilor şi în mintea consumatorilor.

    Nu cred că generaţiile actuale ştiu că în anii ’90 cursul valutar creştea cu 2-3% pe zi, cu 100% pe an şi chiar cu 150% pe an. În iarna lui 1996/97, de fapt la începutul lui 1997, cursul valutar leu/dolar, cum era atunci, a crescut de la 4.000 de lei pentru un dolar la 10.000 de lei pentru un dolar, pentru a se stabiliza ulterior câteva luni la 8.000 de lei pentru un dolar (aşa era unitatea de măsură de atunci), înainte să crească din nou la finalul lui 1998. 

    Prin creşterea cursului valutar, multe companii îşi creşteau cifrele de afaceri în lei dintr-odată, chiar fără să aibă o creştere a cifrei de afaceri prin creşterea vânzărilor.

    Dar ce te faci atunci când cursul valutar nu mai creşte sau creşte prea puţin – aşa cum s-a întâmplat în ultimii patru ani, când am traversat criza Covid, începerea războiului din Ucraina, creşterea inflaţiei, creşterea dobânzilor -, deci nu mai e o creştere accelerată a cifrelor de vânzări în lei, dar în schimb preţurile de intrare care compun preţul produsului final legat la euro au explodat în lei, cum ar fi, de exemplu, salariile, dobânzile, materiile prime – energia, gazele -, dar nu numai.

    În ultimii patru ani cursul valutar leu/euro a crescut cu numai 4,08%, de la 4,7793 lei/euro la 1 ianuarie 2020, până la 4,9746 lei/euro la 1 ianuarie 2024, sau 4,9699 la 1 martie 2024.

    La nivelul cursului leu/dolar am avut o creştere de 5,5% în patru ani, de la 4,2608 lei/dolar la 4,4958 lei/dolar.

    La polul opus, inflaţia a fost în ultimii patru ani de nu mai puţin de 33,3% (din care 23% a fost în ultimii doi ani), iar salariile au crescut cu 52% la nivelul salariului mediu (de la 3.340 lei la 5.079 lei) şi cu 64% la nivelul salariului minim (de la 1.263 lei la 2.079 de lei). Dobânzile la lei au crescut de la 2% la 8%, pentru ca acum să scadă la 6%, cum a fost şi este evoluţia ROBOR-ului. BNR a crescut dobânda de referinţă de la 1,5% la 7%, într-un interval de un an.

    Pentru importatori, iar România este o ţară de importatori, această stabilitate a cursului leu/euro sau leu/dolar i-a jutat, pentru că au venit cu creşterea preţurilor în euro şi prin stabilitatea cursului valutar nu au venit cu majorări de preţ în lei.

    În schimb, pentru exportatori, în special pentru companiile româneşti exportatoare, această stabilitate a cursului valutar înseamnă un dezastru, pentru că au majorări de preţuri în lei în costul bunului sau al serviciului pe care îl vând, pe care ulterior nu le pot transfera în preţul final de vânzare, care este legat de referinţa la euro. Când ai o creştere a preţurilor interne cu 33% iar cursul valutar creşte cu doar 4% şi nici nu ai o creştere în euro a contractelor, ai o pierdere reală de 30%, care mănâncă din marja de profit.

    Aceeaşi situaţie este şi pentru companiile care operează pe piaţa internă, care aveau preţurile legate la euro, iar prin această stabilitate ucigătoare a cursului valutar nu au avut niciun câştig, ci dimpotrivă, o pierdere reală din vânzări. Preţurile de intrare au crescut, salariile au crescut cel mai mult, dobânzile au crescut, taxele şi impozitele au crescut, în schimb preţul produsului final, fiind legat la euro şi la evoluţia cursului leu/euro, nu a putut cuprinde creşterea de preţuri internă.

    În Europa, inflaţia la euro a fost la jumătate faţă de cea înregistrată în România, şi aşa se face că preţurile în euro au crescut mai puţin decât preţurile contractelor în lei.

    În ultimul timp, pe piaţă se înregistrează o presiune din ce în ce mai mare pentru majorarea preţurilor la contractele legate de euro care să mai acopere creşterea preţurilor în lei, având în vedere că acest curs valutar pare că va rămâne stabil în continuare.

    Companiile, multinaţionalele au creşteri mai mari de vânzări în ultimii patru ani pentru că economia a crescut, dar costurile în lei au o creştere mai mare, aşa că marjele s-au redus.

    Această stabilitate a cursului valutar în ultimii patru ani, în aceste crize pe care le-a traversat lumea occidentală, a ajutat enorm BNR să menţină inflaţia într-un anumit control, chiar dacă creşterile de preţuri au fost cele mai ridicate din ultimii 20 de ani (în 2021 inflaţia a fost de 8,2%, în 2022 inflaţia a fost de 16,4%, iar în 2023 inflaţia a fost de 6,6%).

    Dar acum în piaţă este o presiune suplimentară pentru creşterea preţurilor în euro la bunurile şi serviciile vândute în România, care au ca referinţă euro. Iar acest lucru va afecta politica BNR de a reduce inflaţia într-un mod accelerat şi apoi de a reduce dobânzile.

    Când cursul valutar creşte, euroizarea businessului ajută companiile, pentru că au încasări mai mari în lei. Când însă cursul este stabil sau chiar scade, această euroizare este un dezastru.