BusinessMagazin

Blog

  • Patru ostatici israelieni au fost salvaţi din centrul Fâşiei Gaza

    Forţele israeliene au salvat sâmbătă patru ostatici în viaţă din centrul Fâşiei Gaza, a declarat armata, potrivit The Guardian.

    Cei patru ostatici, trei bărbaţi şi o femeie, au fost răpiţi de la festivalul de muzică Nova pe 7 octombrie şi au fost duşi la spital pentru controale medicale, relatează Reuters, potrivit The Guardian..

    Armata a declarat că i-a salvat pe Noa Argamani, în vârstă de 25 de ani, pe Almog Meir Jan, în vârstă de 21 de ani, pe Andrey Kozlov, în vârstă de 27 de ani, şi pe Shlomi Ziv, în vârstă de 40 de ani, într-o operaţiune specială complexă în timpul zilei la Nuseirat, a raportat AP.

  • Unul dintre cei mai bogaţi oameni din lume primeşte o lovitură uriaşă. Averea omului de afaceri american s-a prăbuşit cu aproape 12 miliarde de dolari

    Averea lui Michael Dell, omul din spatele gigantului tehnologic Dell Technologies, s-a prăbuşit cu 11,7 mld. dolari – cea mai mare scădere înregistrată vreodată – după ce rezultatele companiei privind vânzările au dezamăgit investitorii, scrie Bloomberg.

    Deşi compania a raportat prima creştere a veniturilor trimestriale din ultimii doi ani, aceasta nu a fost suficientă pentru a impresiona investitorii cu aşteptări mari pentru afacerea cu servere AI. Acţiunile au scăzut pe bursa de la New York cu 18%.

    Aproape jumătate din averea lui Dell, de peste 100 mld. dolari, provine de la producătorul de computere din Texas, pe care l-a înfiinţat în urmă cu 40 de ani, pe când era student la Universitatea din Texas. O altă sursă importantă a averii sale provine din participaţia sa la Broadcom Inc. ale cărei acţiuni au scăzut şi ele vineri.

    Michael Dell, în vârstă de 59 de ani, preşedinte şi director general al companiei, ocupă locul 13 în topul miliardarilor realizat de Bloomberg.. La începutul lunii martie, el s-a alăturat cercului mic de superbogaţi cu averi de peste 100 de miliarde de dolari, în condiţiile în care cererea crescută de echipamente AI a făcut ca acţiunile să atingă preţuri record.

    Alţi miliardari din domeniul tehnologiei şi-au văzut şi ei averile crescând vertiginos pe fondul creşterii fulminante a acţiunilor legate de inteligenţa artificială. Averea netă a cofondatorului Nvidia Corp. Jensen Huang a depăşit pentru scurt timp 100 de miliarde de dolari la începutul acestei săptămâni, după un alt trimestru fulminant al producătorului de cipuri. În prezent, el se află pe locul 16 pe lista Bloomberg a averilor, cu 96,3 miliarde de dolari.

    Marile corporaţii au din ce în ce mai mult nevoie de servere de mare putere pentru a antrena şi a rula programe de inteligenţă artificială generativă solicitante, care sunt vândute de Dell şi de alte câteva companii.

     

     

     

  • ONU: Riscul utilizării armelor atomice nu a fost niciodată atât de mare

    „Omenirea este pe muchie de cuţit: riscul ca o armă nucleară să fie folosită a atins niveluri nemaivăzute după Războiul Rece”. Aceasta este alarma trasă de secretarul general al ONU, Antonio Guterres, într-un discurs video cu ocazia conferinţei anuale a Asociaţiei SUA pentru Controlul Armelor.

    „Statele sunt scufundate într-o cursă calitativă a înarmărilor, tehnologii precum inteligenţa artificială înmulţesc pericolele”, a adăugat el, subliniind ameninţarea „nechibzuită” a „unei catastrofe nucleare” şi cerând statelor să pună capăt „nebuniei” armelor nucleare. În special, secretarul general al ONU a denunţat faptul că „şantajul nuclear reînvie” în timp ce sistemele adoptate pentru a preveni „utilizarea, dezvoltarea şi proliferarea” acestui tip de arme „se slăbesc”.

    Statele Unite ar putea fi forţate să-şi extindă arsenalul atomic dacă strategia nucleară a Chinei şi a Rusiei nu se va schimba: un director senior al Consiliului de Securitate Naţională, Pranay Vaddi, a spus acest lucru, după cum a raportat New York Times (NYT).

    „În absenţa unei schimbări în traiectoria arsenalului adversar, s-ar putea să ajungem în următorii ani într-un punct în care va fi necesară o creştere faţă de numărul actual de unităţi dislocate şi trebuie să fim pe deplin pregătiţi să o executăm, dacă Preşedintele va lua această decizie”, a spus Vaddi.

  • Care sunt meseriile care deschid uşile companiilor. Unele dintre acestea sunt platite si cu peste 200 de euro pe ora si nu necesită diplomă

    Mii de oameni se pregătescă să termine facultatea în 2024, iar mulţi dintre aceşti absolvenţi vor intra direct pe piaţa muncii şi vor începe să-şi construiască propria carieră.

    Pentru acei tineri care se gândesc pe ce să se concentreze pentru a încerca să obţină mai multă tracţiune pe piaţa muncii, platforma de free-lance Upwork a publicat recent lista celor mai solicitate competenţe pentru 2024. Unele din acestea se plătesc şi cu 200 de euro pe euro, iar facultatea nu este obligatorie, potrivit CNBC.

    Top 5 meserii care deschid uşile companiilor:

    Analist

    Analiştii de date analizează „seturi de date incredibil de mari şi complexe pentru a obţine informaţii despre o anumită traiectorie” a unei afaceri, spune Margaret Lilani, vicepreşedinte al departamentului de furnizare a talentelor la Upwork. Aceştia folosesc instrumente precum Microsoft Excel, Google Spreadsheet, SQL şi Tableau.

    Analiştii de date de pe Upwork sunt plătiţi cu până la 167 de euro pe oră.

    Full stack developer

    Când vine vorba de construirea de site-uri web şi aplicaţii, dezvoltatorii full stack sunt cei responsabili de toate aspectele acesui t obiectiv . Adică, sunt responsabili de interfaţa pe care o vede utilizatorul, precum şi de mecanismele care o fac să funcţioneze.

    Dezvoltatorii full stack de pe Upwork sunt plătiţi cu până la 190 de euro pe oră.

    Specialist în social media marketing

    Specialiştii în social media răspândesc informaţii despre clienţii lor pe platforme care variază de la Instagram la Pinterest, cu scopul de a interacţiona cu clienţii, de a construi branduri, de a stimula vânzările, şi de a creşte traficul pe site.

    Specialiştii în social media marketing sunt plătiţi cu până la 250 de euro pe oră.

    Asistent virtual

    Asistenţii virtuali ajută clienţii într mai multe morduri diferite. Aceştia sunt angajaţi pentru „a le organiza calendarul, pentru a-i ajuta cu e-mailurile, pentru a aranja unele prezentări” şi aşa mai departe, spune Lilani.

    Unii se pot specializa în anumite programe sau platforme „dar natura generalistă le permite, de asemenea, să fie flexibili”, spune ea.

    Aceşti asistenţi sunt plătiţi cu până la 65 de euro pe oră pe Upwork

    Graphic designer

    Designerii „creează concepte vizuale care merg mână în mână cu brandingul” clienţilor lor, spune Salemi. Aceştia creează logo-uri, infografice, postări în social media, prezentări şi aşa mai departe.

    „Trăim într-o lume vizuală”, spune Lilani. Şi astfel, designul grafic este cu atât mai important”.

    Designerii sunt plătiţi cu 150 de euro pe oră pe Upwork.

  • Care este noul vis ce îi face zile negre celui mai bogat om din lume? Care este mişcarea de ultimă oră făcută de acesta pentru a deveni numărul unu în domeniul pe care mizează acum?

    Elon Musk a anunţat cu surle şi trâmbiţe că Tesla se va transforma „într-un lider al inteligenţei artificiale şi roboticii”, o ambiţie care necesită mii de procesoare foarte scumpe de la Nvidia. În acest scop, miliardarul a deturnat o comandă uriaşă de procesoare de la Tesla către xAi şi X, companiile sale de inteligenţă artificială şi social-media, scrie CNCB.

    În cadrul raportării câştigurilor trimestriale ale Tesla pentru primul trimestru din 2024, Musk a declarat că businessul va a creşte numărul de H100 active – cipul de inteligenţă artificială emblematic al Nvidia – de la 35.000 la 85.000 până la sfârşitul acestui an. De asemenea, el a scris într-o postare pe X câteva zile mai târziu că Tesla va cheltui 10 miliarde de dolari în acest an pe AI.

    Dar e-mailurile scrise de personalul de top al Nvidia şi împărtăşite pe scară largă în interiorul companiei sugerează că Musk a prezentat acţionarilor o imagine exagerată a achiziţiilor Tesla. Corespondenţa angajaţilor Nvidia indică, de asemenea, că Musk a deturnat un transport considerabil de procesoare AI care fusese rezervat pentru Tesla către compania sa de social media X, cunoscută anterior sub numele de Twitter.

    Acţiunile Tesla au scăzut cu la 1% marţi dimineaţă, după ce informaţiile au devenit publice.

    Ordonând Nvidia să facă prima livrare de cipuri către X, Musk a amânat livrarea către Tesla a unor cipuri în valoare de 500 de milioane de dolari, ceea ce probabil va întârzia şi mai mult crearea supercomputerelor de care Tesla spune că are nevoie pentru a dezvolta vehicule autonome şi roboţi umanoizi.

    Criticii au spus că Musk, din cauza comportamentului său, este doar un CEO cu jumătate de normă al Tesla, compania responsabilă pentru marea majoritate a averii sale. Musk este, de asemenea, directorul general al companiei aerospaţiale SpaceX, fondatorul start-up-ului Neuralink, o interfaţă creier-calculator, şi al companiei de tuneluri The Boring Co. De asemenea, el deţine X, pe care a achiziţionat-o pentru 44 de miliarde de dolari la sfârşitul anului 2022, când încă se numea Twitter. Şi-a lansat startup-ul de inteligenţă artificială, xAI, în 2023.

    X şi xAI sunt strâns legate între ele. Într-o postare pe X în noiembrie, Musk a scris:

    „Investitorii X Corp vor deţine 25% din xAI”. În plus, xAI foloseşte o anumită capacitate în centrele de date X pentru a rula o parte din instruirea pentru modelele lingvistice mari din spatele chatbotului său Grok, a aflat CNBC.

    Musk l-a prezentat pe Grok, numit iniţial Truth GPT, ca fiind un potenţial concurent pentru ChatGPT de la OpenAI şi alte servicii de inteligenţă artificială generativă.

    În timp ce Musk jonglează cu numeroasele sale aventuri, acţionarii Tesla au motive serioase de îngrijorare. Compania se află în mijlocul unui declin îngrijorător al vânzărilor, datorat în mare liniei sale îmbătrânite de vehicule electrice şi creşterii concurenţei. Reputaţia sa a avut de asemenea de suferit în SUA, potrivit sondajului Axios Harris Poll 100, care a atribuit o parte din problemele cu care se confruntă Tesla lui Elon Musk şi alegerilor sale.

     

     

     

     

     

  • Povestea grecului care face zeci de milioane de euro din vânzarea resursei fără de care nimeni de pe această planetă nu poate trăi şi din care România deţine 60% din rezerva totală a Europei

    Îşi spune „făuritor de branduri”. A creat Dorna, LaDorna şi Aqua Carpatica. A bătut palma cu Coca-Cola, Lactalis şi PepsiCo. Este un creator de branduri cu ambiţia de a-şi duce mărcile pe o piaţă globală, dar şi cu speranţa că învinge timpul. „Noi suntem trecători, Aqua Carpatica va rămâne.”

    Jean Valvis are 68 de ani, iar în 2008, după ce a vândut producătorul de lactate LaDorna către gigantul francez Lactalis, al doilea exit semnat de el după ce în 2002 vânduse brandul de ape minerale Dorna către Coca-Cola, le-a făcut o promisiune fiilor săi. „E o promisiune sacră între mine şi fiii mei că nu voi mai face exit nici din Aqua Carpatica, nici din vinuri”. Promisiunea pe de o parte şi crezul său pe de altă parte.

    Crezul că a descoperit cea mai pură apă minerală din lume, că Aqua Carpatica poate deveni un brand global, că România este patria apelor minerale. A construit Dorna cu gândul  la o piaţă mai mare decât cea locală şi a vândut către Coca-Cola în 2002 cu acelaşi gând. „Eram tânăr atunci, a fost o înţelegere verbală (cea legată de extinderea peste hotare – n. red). Poate dacă se ţineau de cuvânt nu aş mai fi vrut atât de tare să revin”, spune Valvis, care admite că din acel acord, semnat când avea 48 de ani, a învăţat multe.

    Doi ani au durat atunci negocierile cu Coca-Cola, doi ani şi acum discuţiile cu PepsiCo. „În mai 2020, cu nesiguranţa pandemiei, am pornit de la o bună propunere a unui grup internaţional şi am avut de la început două condiţii: să ia un pachet minoritar şi să considere Aqua Carpatica ca pe un Rolls-Royce al portofoliului lor. Totul s-a făcut într-un mod profesionist chiar dacă ei au avut mai multe centre de decizii.” La cele două exituri anterioare a fost mai simplu. Valvis a negociat direct cu un CEO sau cu un antreprenor, însă acum echipe întregi de avocaţi, consultanţi, manageri s-au aşezat la masă sau în şedinţe online pentru a închide un acord de vânzare către PepsiCo a 20% din acţiunile Carpathian Springs, compania care produce brandul Aqua Carpatica. „A fost cea mai lungă şi cea mai dificilă negociere.

    Mulţumesc conducerii PepsiCo Europa. Fără voinţa strategică a lui Silviu Popovici (CEO al Pepsi Europa – n. red) nu ştiu dacă aş fi avut răbdarea să negociez doi ani.” Marţi, 2 august, Valvis-Holding şi grupul Pepsi au anunţat oficial semnarea unui acord strategic care îi deschide brandului Aqua Carpatica graniţele lumii. „Devenim ambasadorii economici ai României”, spune antreprenorul care merge pe drumul său fără să mai aştepte. „Prin acest proiect eu nu mai aştept nimic, ci materializez singur o idee pe care o tot repet de mai mulţi ani. România are o caracteristică ce o deosebeşte într-un mod competitiv de toate celelalte ţări din lume: România este patria apelor minerale. Acesta este atuul nostru naţional incontestabil. Iar astăzi avem o multinaţională dispusă să lupte împreună cu mine, avem o altă forţă.”

    Pentru Valvis, România este patria apelor minerale şi acesta e brandul pe care se poate construi la fel cum Elveţia este patria ceasurilor de lux, Franţa a vinurilor sau Scoţia a whisky-ului. Nu este prima dată când o spune. De mai bine de un deceniu vorbeşte despre puritatea izvoarelor de ape minerale din Carpaţi, despre calitatea apei, despre importanţa unui produs care reprezintă 70% din corpul nostru. „Eu nu vând maşini, vând apă naturală, cea mai importantă substanţă a vieţii. Nu propun niciodată un produs care nu-mi place mie. Vreau să le dau şi celorlalţi posibilitatea să consume ce consum eu, la aceeaşi calitate, utilitate şi frumuseţe. Meseria mea, de făuritor de branduri, înseamnă să stabileşti o relaţie de încredere cu cel care consumă brandul.” Despre încredere vorbeşte şi în noua relaţie cu partenerul său – Pepsi. „Pentru noi este un moment extraordinar pentru că vine o multinaţională, are încredere în colectivul nostru, a demonstrat această încredere prin acceptarea statutului de acţionar minoritar.” Jean Valvis a dezvoltat mereu cu ajutorul unui grup de acţionari minoritari.

    Carte de vizită:

    ► Omul de afaceri s-a născut la Atena şi are cetăţenie elveţiană şi greacă;

    ► Este absolvent al Facultăţii de arhitectură din cadrul Universităţii Politehnice din Atena, dar şi al Universităţii Sorbona din Paris, unde şi-a luat şi doctoratul;

    ►Ž A profesat ca arhitect aproape 10 ani, iar apoi a fost inginer consultant pentru diverse studii de fezabilitate, rol din care a călătorit în 1993 în România, la Bucureşti, pentru a realiza  un studiu de fezabilitate în industria alimentară – aşa a identificat oportunitatea unei afaceri în domeniul apelor minerale;

    ► În afară de dezvoltarea mărcilor Aqua Carpatica, Domeniile Sâmbureşti şi Chateau Valvis, s-a implicat recent şi în afaceri în domeniul energiei verzi şi al agriculturii bio.

    Mereu a avut în preajmă acţionari români, nu a fost niciodată singur într-un business. „Pentru mine, să respect minoritarii nu este dificil, fac asta de 30 de ani.” Şi astăzi, un pachet de 14% din acţiunile grupului care deţine Aqua Carpatica este controlat de un grup de acţionari minoritari. „Am colaboratori de 30 de ani care înainte de tranzacţia cu Pepsi deţineau 18% din companie.

    Acum participaţia lor s-a diluat cu 20%.” Stelian Chiforescu este unul dintre românii care i-au fost parteneri lui Jean Valvis în dezvoltarea afacerilor locale, iar după dispariţia lui, în mai 2020, Elena şi Adrian Chiforescu, alături de mama lor au devenit acţionari în grupul care deţine şi Aqua Carpatica. „Familia Chiforescu m-a susţinut moral în unul dintre cele trei momente grele din timpul negocierilor cu Pepsi”, povesteşte Valvis, care adaugă că în al doilea moment greu a redactat o scrisoare către conducerea Pepsi „într-o engleză diplomatică” beneficiind de sprijinul fiului său, Christos. „Al treilea moment a fost legat de o chestiune comercială, care s-a rezolvat într-un mod constructiv.” Admite că negocierile nu au fost uşoare.

    Complexitatea acordului vine în primul rând din faptul că Valvis va rămâne acţionar majoritar, nu face exitul cum s-a întâmplat la celelalte două tranzacţii anterioare, cu Coca-Cola şi Lactalis, astfel că s-au pus pe masă strategii de dezvoltare, bugete, planuri de marketing, idei şi pieţe care se pot dezvolta, structuri de conducere şi de decizie pentru Aqua Carpatica. „În 2024 vom construi o nouă fabrică tot la Vatra Dornei. Pornim exporturile către Arabia Saudită, Grecia şi Marea Britanie, vom dezvolta acolo noi capacităţi comerciale.

    Cu ajutorul PepsiCo intrăm în Polonia şi SUA, întâi în nord-estul Statelor Unite, vizăm acolo trei state, dar urmează foarte multe ţări. Vom angaja o echipă pentru departamentul de export”, îşi descrie Valvis viziunea, menţionând şi cifrele. Noua fabrică presupune o investiţie de 10-15 milioane de euro, în funcţie de capacitatea instalată, exporturile vor creşte de la o pondere de 6-7% în prezent la 33-35% în cinci ani, iar producţia locală pentru Aqua Carpatica poate ajunge la un miliard de litri.

    În prezent, vânzările Aqua Carpatica se ridică la 400 de milioane de litri anual, iar brandul românesc este deja prezent pe 16 pieţe externe. În prezent, exportul de ape minerale al României este nesemnificativ, sub 5%, consumul intern creşte de la an la an. La momentul exitului din afacerea Dorna, în 2002, piaţa de ape minerale era la un nivel de 800-850 de milioane de litri, iar Dorna realiza vânzări de 80 de milioane de sticle pe an, potrivit datelor de la acea vreme. În prezent, piaţa a crescut la peste 2,2 miliarde de litri (tot segmentul de apă îmbuteliată – n.red.), ceea ce înseamnă că fiecare român a consumat în 2021 circa 116 litri de apă. „Dacă ne unim cu toţii, toţi competitorii din producţia apelor minerale, România devine o forţă la nivel mondial.”

    CITITI AICI MATERILAUL INTEGRAL

  • Cresc facturile la energie electrică. Care vor fi consumatorii cei mai afectaţi de scumpirea de la 1 iunie

    Cresc facturile la energie electrică începând de la 1 iunie. Conform estimărilor, de luna viitoare, tariful pentru serviciile de sistem se vor scumpi cu aproximativ 40%, adică vor creşte de la 9,17 lei la 12,84 lei/ MWh.

    O nouă scumpire de la 1 iunie
    Modificarea valorii tarifului a fost determinată de aplicarea mecanismului de corectare a deviaţiilor semnificative de la prognoza care a stat la baza aprobării tarifului intrat in vigoare la data de 01 ianuarie 2024, în conformitate cu prevederile cadrului de reglementare emis de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei.

    Tariful pentru serviciile de sistem este o componentă a facturii de energie electrică plătită de toţi consumatorii din România. Aceasta înseamnă că majorarea tarifelor va avea un impact direct asupra costurilor suportate de consumatori.

    Cititi mai multe pe www.mediaflux.ro

  • Cine este primul român aflat la conducerea lanţului de magazine care a distrus aproape toţi chioşcarii din România

    Cu o experienţă de peste două decenii şi jumătate în retail, Mircea Moga şi-a construit cariera preponderent în echipa Mega Image, ocupând poziţii manageriale în departamente cheie ale companiei. El şi-a început activitatea în cadrul departamentului IT în anul 1997 şi a ocupat, de-a lungul timpului, poziţiile de director IT, director IT şi logistică, director operaţiuni retail, vicepreşedinte comercial şi logistică, iar în 2018 a preluat conducerea companiei, devenind astfel primul român numit la conducerea reţelei cu venituri de 8 miliarde de lei în 2022, potrivit datelor publice disponibile.

    Mandatul său a fost marcat şi de una dintre cele mai interesante tranzacţii ale anului 2023. Toamna aceasta, Ahold Delhaize, grupul sub umbrela căruia funcţionează şi reţeaua Mega Image alături de alte 18 branduri, a bătut palma cu fondul de private equity MidEuropa Partners pentru cumpărarea reţelei Profi, într-o tranzacţie-record pentru piaţa românească de retail, cu o valoare de 1,3 miliarde de euro.

     


     

  • Cum arată cel mai mare aquapark din România. Este şi cea mai mare investiţie publică de acest fel din ţară – GALERIE FOTO

    În ultimii ani, municipiul Oradea a cunoscut o dezvoltare uimitoare, ca urmare a atragerii de fonduri europene, ajungând printre oraşele fruntaşe din România la mai multe capitole. Investiţiile în turism au ieşit în evidenţă, iar transformarea oraşului de pe Criş este vizibilă deopotrivă în Piaţa Unirii, centrul oraşului, care şi-a schimbat înfăţişarea, dar şi în zona Băilor Felix, unde s-au investit milioanele de euro. O altă investiţie care s-a transformat într-una dintre principalele atracţii ale oraşului este aquaparkul Nymphaea, unul dintre cele mai importante proiecte care au contribuit la dezvoltarea oraşului din nord-vestul ţării.

    Deschis în 2016 cu o investiţie de 20 de milioane de euro, jumătate asiguraţi din fonduri europene, aquaparkul Nymphaea din Oradea este cea mai mare investiţie publică de acest fel din România. Liviu Andrica, directorul general al Administraţiei Domeniului Public Oradea, în întreţinerea căreia se află aquaparkul Nymphaea, spune că această locaţie a fost aleasă datorită poziţionării şi a resursei naturale de apă geotermală.

    VEZI AICI GALERIA FOTO

    Potrivit infooradea.ro, aquaparkul Nymphaea dispune de 15 bazine de înot şi relaxare, atât în exterior, cât şi în interior, 10 tobogane, structuri de joacă speciale pentru copii, şapte saune, saloane de masaj, baie turcească, salon pentru bronzat şi terenuri de sport. De asemenea, clienţii aquaparkului au la dispoziţie două restaurante şi două baruri, în jur de 120 de umbrele, peste 1.800 de dulapuri pentru depozitarea bunurilor personale, mai mult de 3.000 de şezlonguri şi 600 de scaune.

    Pe lângă activităţile acvatice, vizitatorii parcului pasionaţii de sport au acces la terenurile de tenis cu piciorul, fotbal, handbal, baschet şi volei. Un bilet de acces în aquapark pentru adulţi costă 60 lei, biletul pentru elevii cu vârste între 14 şi 18 ani şi pensionari – 50 de lei, iar cele pentru copii peste 3 ani până la 14 ani – 30 lei, copiii mai mici de 3 ani având acces gratuit. Tarifele permit accesul pe tot parcursul intervalului orar 10-22.

    În 2017, ultimul an pentru care există date disponibile, cifra de afaceri realizată de aquaparkul Nymphaea a fost de 14 milioane de lei (3,2 mil. euro), iar profitul s-a ridicat la 4,8 milioane de lei (1,04 mil. euro). 

    În 2019, Nymphaea a funcţionat cu o echipă de 91 de angajaţi. Anual, reprezentanţii parcului continuă să investească între 70.000 şi 100.000 de euro, bani direcţionaţi mai ales spre dotarea cu aparatură specifică activităţii de întreţinere şi curăţenie, dar şi pentru promovare; anul acesta, valoarea investiţiilor bugetate este de 100.000 de euro, dintre care o parte vor fi dedicaţi construirii de noi spaţii de alimentaţie publică şi echipamente de divertisment.

    „Dorim să dezvoltăm partea de divertisment oferit clienţilor, prin organizarea unor evenimente pentru copii şi tineri: spectacole şi concerte”, spune Andrica.

    În anii trecuţi, în timpul săptămânii, aquaparkul înregistra zilnic în jur de 600 de clienţi, iar în timpul weekendului, în sărbătorile legale şi în minivacanţe, numărul acestora urca până la 1.500. „Clienţii noştri sunt, în general, persoane active, din toate categoriile de vârstă, media fiind de 25-30 de ani”, spune reprezentantul parcului. În ceea ce priveşte clienţii străini, de la deschidere până în prezent, numărul acestora a fost destul de mic, reprezentând un procentaj de doar 2-3% din total.

    Care sunt însă normele de protecţie luate de reprezentanţii businessului în noul context de piaţă, pentru a preveni răspândirea pandemiei?

    Aquaparkul Nymphaea a fost redeschis pe 3 iulie 2020. Potrivit bihon.ro, la intrarea în incinta aquaparkului va exista o zonă de triaj epidemiologic, unde vizitatorilor li se va verifica temperatura, aceştia fiind obligaţi să respecte totodată măsurile de distanţare. Şi distanţa dintre şezlonguri va fi de 2 metri.

    „În contextul pandemiei de coronavirus şi a reglementărilor dispuse de autorităţi, într-o primă etapă va funcţiona doar zona exterioară a complexului de agrement. Nu vor fi disponibile în această perioadă zona de interior, cea de wellness şi nici programul de înot. Vizitatorii trebuie să ştie că vor avea obligaţia să poarte mască de protecţie la casieria Aquaparkului, precum şi în toate celelalte spaţii închise din complex. Acestea vor putea fi achiziţionate şi de la casieria Aquaparkului, la preţul de 1,5 lei”, scriu cei de la bihon.ro. În plus, vizitatorii sunt sfătuiţi să cumpere biletele online de pe site-ul aquaparkului, deoarece numărul de locuri este limitat. Şi brăţările de credit pot fi achiziţionate tot online începând cu acest an. 

     

  • Câţi bani a face cel mai mare aquapark din România, care este şi cea mai mare investiţie publică de acest fel din ţară

    Aquaparkul Nymphaea, deţinut de primăria Oradea, a fost vizitat de aproximativ 2,1 milioane de persoane în cei şapte ani de funcţionare, perioadă în care a înregistrat venituri totale de aproximativ 140 mil. lei (28 mil. euro) şi un profit cumulat de 47,2 mil. lei (9,5 mil. euro). În cei şapte ani de activitate parcul acvatic a fost vizitat atât de turişti români, cât şi de turişti străini, din ţări precum Austria, Germania, Franţa, Polonia, Italia sau Olanda, potrivit unui comunicat de presă al primăriei Oradea. Aquaparkul Nymphaea a ajuns în prezent la 70 de angajaţi.

    ’’Administraţia Domeniului Public Oradea are în curs de implementare două proiecte menite să atragă şi mai mulţi clienţi la aquaparkul Nymphaea – un bazin de înot şi un hotel. Pentru bazinul de înot, a fost finalizat studiul de fezabilitate. Lungimea bazinului va fi de 20 de metri, lăţimea de 10 metri, iar adâncimea de 1,6 metri. Valoarea investiţiei este estimată la aproximativ 900.000 euro, fără TVA. Cât priveşte hotelul, societatea se află în prezent în curs de obţinere a avizelor’’, se arată în comunicatul de presă transmis de primăria Oradea.

    Construit într-un an şi jumătate pe locul fostului ştrand municipal, cu o investiţie de 88,3 milioane lei (aproape 22 milioane de euro), bani proveniţi din fonduri europene şi de la bugetul local al municipiului Oradea, complexul Nymphaea acoperă toate necesităţile pentru o zonă de recreere de calitate, întinzându-se pe o suprafaţă de 6,8 ha.

    În partea de interior, vizitatorii au la dispoziţie şase bazine, şase tipuri de saună, un bazin cu apă rece şi zona de relaxare. De asemenea, vizitatorii se pot relaxa la baia turcească, unde au la dispoziţie cinci bazine cu temperaturi de la 28 la 40 de grade, o cabină cu aburi şi o zonă de relaxare. În exterior sunt cinci bazine, cea mai mare atracţie a aquapark-ului fiind cele şase tobogane exterioare. Accesul în aquapark este limitat la 2.400 de vizitatori pe timpul verii şi 1.000 de vizitatori în sezonul rece.