BusinessMagazin

Blog

  • Samsung, Jacobs şi Lavazza, primele pozitii în topul celor mai puternice 30 de branduri în România

    Topul celor mai puternice 30 de branduri din România, potrivit percepţiilor consumatorilor, este condus de Samsung, care are un capital de brand de 3 ori mai  mare decât media categoriei produselor electronice, urmat de două branduri de cafea, Jacobs şi Lavazza, conform clasamentului realizat de Kantar România, care a analizat cele mai valoroase 100 de branduri.

    “Hyper-fragmentarea canalelor media, a punctelor de contact cu consumatorii şi multiplele anxietăţi prin care trec aceştia în ultimii ani, face să fie critic pentru branduri să aibă cât mai multă claritate, să găsească şi să urmărească un fir roşu, în tot ceea ce fac.”, a declarat Carmen Pătraşcu, Managing Director Kantar România.

    Ea a punctat faptul că pentru branduri este un context extrem de provocator. Ele trebuie să ţină cont de faptul că turbulenţele sunt permanente: fie că sunt sanitare, macro-economice şi geo-politice sau militare.

    Analiza a evidenţiat rolul esenţial al capitalului de marcă în susţinerea unor preţuri mai mari, a unei poziţionări Premium. 40% dintre brandurile analizate de Kantar România au dificultăţi, în sensul că fie sunt văzute drept un simplu produs (commodity), fie că prezintă risc de erodare a marjei de profit sau pur şi simplu sunt văzute ca fiind prea scumpe pentru cât oferă.

    Experţii Kantar au arătat că brandurile care se bazează excesiv pe promoţii şi pe reducerea preţurilor, vor avea dificultăţi să revină la un nivel de preţ anterior, odată ce puterea de cumpărare va reveni. Astfel, este critic ca ele să investească în percepţiile despre brand pentru a putea să justifice alegerea de a nu reduce preţul sau de a cere un preţ mai mare.

    Dintre brandurile analizate, cele care reuşesc să justifice cel mai bine poziţionarea de preţ pe care o au sunt: Samsung, Jack Daniel’s, Revolut, Ferrero Rocher, Angelli, Lavazza, Apple, Raffaelo, eMAG şi Milka.

     

    “Capitalul de brand este un factor crucial în succesul unei companii, deoarece acesta contribuie la creşterea vânzărilor şi oferă protecţie  împotriva presiunii reduceri de preţ în perioade complicate.”, a continuat Mădălin Vladu, Senior Director, Brand Lead la Kantar România. “În plus, analiza noastră a arătat că mărcile care au o poziţionare mai clară în mintea consumatorilor, ajută atât la obţinerea unul nivel superior al capitalului de brand dar şi în piaţă, având o bază mai mare de consumatori care le-au cumpărat recent şi o capacitate de retenţie mai bună”.

    Consultanţii Kantar au scos în evidenţă rolul pe care îl au reclamele în obţinerea clarităţii poziţionării brandurilor sau pentru a obţine maxim de la o campanie de comunicare.

     

     

     

     

  • Reteaua de clinici stomatologice Dent Estet a investit peste 12 mil. euro în infrastructură medicală din 2016 până în prezent şi a ajuns la 18 unităti în cele mai mari oraşe din ţară

    Dent Estet, jucător din piaţa stomatologică românească, a investit peste 12 mil. euro în infrastructură medicală din 2016 până în prezent, ajungând la 18 clinici în cele mai mari oraşe din ţară.

    Reţeaua de clinici dentare a ajuns la 25 de ani prezenţă constantă pe piaţă şi s-a dezvoltat de la an la an, atât prin deschideri de clinici proprii, cât şi prin achiziţii.

    Brandul Dent Estet a fost pus pe piaţă de către medicul Oana Taban, în 1999, care şi-a dorit un business propriu. Ulterior, antreprenoarea a dezvoltat reţeaua de clinici şi a mizat pe supraspecializări, pe concepte noi cum ar fi clinică dedicateă copiilor.

    Începând din 2016, grupul MedLife, cel mai mare jucător din piaţa privată de sănătate, a intrat în acţionariatul Dent Estet, preluând un pachet de 60% din acţiuni. Restul acţiunilor  au rămas la fondatori, familia Taban.

    „După 25 de ani, suntem cel mai puternic grup de clinici stomatologice private din ţară şi o echipă de peste 600 de oameni. Angajamentul asumat încă de la început a fost acela de a le oferi românilor soluţii medicale inovatoare şi eficiente pentru sănătatea lor orală. Alături de MedLife, am pus bazele unui sistem integrat de servicii medicale pentru excelenţă în sănătate, am modelat generaţii de medici şi am investit în educaţie şi comunitate”, a spus dr. Oana Taban, CEO şi fondator Dent Estet.

    Dent Estet are clinici în nouă oraşe din ţară: opt în Bucureşti, câte două în Timişoara şi Sibiu şi câte una în Braşov, Cluj-Napoca, Oradea, Ploieşti, Craiova şi Arad.

    Extinderea la nivel naţional a fost accelerată de parteneriatul semnat, în aprilie 2016, cu MedLife, cea mai mare reţea de servicii medicale private din ţară. După această dată, strategia de dezvoltare s-a bazat pe investiţiile de tip greenfield, dar şi achiziţia unor clinici din piaţă.

    De la 40 de unituri dentare unde puteau fi trataţi simultan pacienţii în momentul în care MedLife a intrat în acţionariat, în prezent Dent Estet numără 110 unituri, aproape triplu în opt ani.

    Ce urmează pentru Dent Estet, după borna de 25 de ani? „Accelerarea investiţiilor în inovaţie şi digitalizare”, menţionează reprezentanţii companiei drept elemente cheie pentru următorii cinci ani.

    „Performanţa bună a grupului de clinici stomatologice se datorează, în special, experienţei vaste a echipei medicale şi a interesului în a oferi pacienţilor cele mai noi tehnologii în sănătatea orală. În perioada următoare, ne vom concentra pe consolidarea sistemului integrat pe care l-am creat, prin investiţii în digitalizare, dezvoltarea pe segmentul corporate, dar şi extinderea activităţii în alte zone din ţară”, a declarat Dorin Preda, Director Executiv MedLife Group.

  • Sfaturile unui expert în finanţe. Strategia care te ajută să îţi construieşti averea la tinereţe şi să îţi extinzi imperiul

    Eric Roberge este un specialist în finanţe, cu experienţă în ceea ce priveşte investiţiile şi construirea averii pe termen lung. Pentru el, cele mai importante aspecte pentru acest scop sunt identificarea oportunităţilor de investiţii şi o strategie solidă care să asigure îmbogăţirea, scrie Business Insider.

    În timp, el a reuşit să pună bazele unui plan de îmbogăţire în trei etape, pe care îl vinde mai departe celor ce vor să-şi aducă averea la următorul nivel.

    Care sunt paşii către îmbogăţire ale unui specialist în finanţe. Ce trebuie să faci:

    1. Fii gata de schimbare şi planifică din timp

    Un plan financiar pe termen lung care funcţionează ţine cont de schimbările inevitabile în ceea ce priveşte obiectivele, valorile, priorităţile şi circumstanţele. Deşi s-ar putea să nu ştiţi exact ce se va schimba, puteţi totuşi să planificaţi pentru o viaţă în continua schimbare.

    Un punct important pe listă este economisirea, care trebuie să depăşească cheltuielile. Evitaţi ipotezele nerealiste privind veniturile şi cheltuielile viitoare. Atunci când luaţi decizii, optaţi pentru alegeri care vă permit să vă retrageţi cu un cost redus.

    2. Caută metode de a câştiga mai mult decât în prezent

    Dacă vreţi să vă creşteţi averea, creşterea veniturilor vă va accelera eforturile. Prea mulţi oameni care vor să arunce cu sfaturi despre bani ignoră această realitate.

    Să câştigi mai mult nu este uşor de făcut şi nu există un sfat prescriptiv care să ajute pe toată lumea.

    Dar nu putem ignora importanţa de a câştiga mai mulţi bani dacă obiectivul nostru este de a crea mai multă bogăţie. Există multe căi care vă pot duce la un venit mai mare, aşa că nu aveţi nevoie de un singur răspuns corect. Trebuie să selectezi şi să te ţii de o strategie care are sens pentru tine

    3. O viaţă mai modestă ajută întotdeauna

    Indiferent de ceea ce doriţi să faceţi, veţi avea nevoie de bani pentru a vă permite stilul de viaţă ales în viitor. Şi nu veţi putea să lucraţi pentru a câştiga un venit la nesfârşit. Prin alegere sau prin circumstanţe, veţi avea nevoie în cele din urmă de o altă modalitate de a vă plăti nevoile decât munca proprie.

    Acest lucru înseamnă că trebuie să recunoaştem necesitatea de a economisi bani şi de a investi.

    Să trăieşti frugal pentru a deveni bogat este posibil; este un fapt simplu că, cu cât cheltuielile tale sunt mai mici, cu atât poţi economisi mai mult, iar economiile ar fi indicat să meargă către investiţii, decât să se transforme într-un munte de cash dintr-o bancă.

     

     

  • Grindeanu: Tarom trebuie să intre într-o etapă de reorganizare economică

    „Tarom deocamdată trebuie să facă următorul lucru, să primească până la sfârşitul lunii acel ajutor de la Comisia Europeană. Tarom-ul nu este într-o formă economică de invidiat şi, şi dacă nu vi-o spun eu, o ştiţi foarte bine. Trebuie să găsească, după această etapă care sper eu că se va încheia în perioada următoare, odată cu primirea acelui ajutor de la Comisie, să intre într-o etapă de reorganizare economică. Asta va însemna de multe ori poate decizii care nu sunt foarte aplaudate, dar absolut necesare, dacă vrem să salvăm Tarom”, spune ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu.

    El afirmă că Tarom trebuie să intre într-o etapă de reorganizare economică.

    „Eu spun că odată cu primirea acestui ajutor de la Comisie, noi trebuie să intrăm la Tarom într-o perioadă de reorganizare şi să suntem deschişi la orice fel de propuneri care să ducă la aşezarea Tarom pe nişte principii economice solide. În primul rând nu există în discuţie dorinţa noastră de a salva această companie. Nu intră în discuţie dorinţa noastră de a găsi orice fel de soluţii, inclusiv parteneriate care să ducă la acest scenariu fericit. Am căutat acest lucru, inclusiv săptămâna trecută, când am fost cu premierul în zona Golfului, în zona Qatar şi Emirate. Mâine (joi – n.r.) avem o comisie mixtă oamenii de afaceri din Emirate, după vizita noastră, care va avea loc la Bucureşti. Încercăm să găsim soluţii pentru Tarom. O companie de mărimea Tarom are în mod normal în jur de 500 sau 600 de angajaţi, 90% dintre ei fiind personal navigant. Noi avem dublu”, încheie Grindeanu.

     

  • Adrian Sârbu: Trebuie să investim 500 de miliarde euro în următorii 15 ani ca să ajungem la dublarea PIB-ului. În primul rând în industria de învăţare. PIB-ul nu creşte cu proşti

    Nemo: Îţi repet întrebarea, de la care aşteptăm răspunsul tău. Eşti de acord să votezi doar acele partide/guverne care îşi asumă răspunderea pentru o creştere economică de 5%/an ceea ce ar duce la dublarea PIB-ului României în 15 ani? Hai să vedem ce aţi votat. Ia uitaţi-vă,

    Hofi: 81% vor.

    Adrian Sârbu: Ia uite aici vor,

    Nemo: Vor să dubleze PIB-ul României în 15 ani

    Adrian Sârbu: Iară dau dureri de cap dlui Ciolacu. Şi dlui Ciucă. Noi ca să ajungem la dublarea PIB-ului trebuie să întreprindem vreo şapte acţiuni, care, spun eu, o să ne coste vreo 500 de miliarde euro în următorii 15 ani. Aoleu, o grămadă de bani. Dar deloc. Nu mi se pare mult asta. 500 de miliarde investiţi în următorii 15 ani, şi s-ar putea să fie mai puţin sau mai mult, şi noi avem de investit în industria de învăţare. Tot spun educaţie, educaţie. Domne, industria de învăţare. Păi eu nu pot să cresc PIB-ul cu proşti.

    După aia, domnule, nu e PIB mai uşor de făcut decât în construcţii, că vorbeai de China. Păi, China, în 2008, când a intrat America în criza cea mai mare după 1929, a ţinut economia mondială sus, investind enorm în infrastructură, chiar dacă parte n-a avut nevoie, şi a construit. La noi, la România, am vorbit să construim oraşe, am vorbit că reconstruim oraşe. Tu ştii că noi, faţă de Elveţia asta de care vorbesc eu, avem mai puţin de o treime necesarul de locuinţe per om, metri pătraţi?

    La noi sunt vreo nu ştiu, 15 pe om, şi la ăştia-s vreo 45 pe metri pătraţi de locuinţă. Mai vorbim de birouri? Mai vorbim de tot ce înseamnă infrastructură, de ospitalitate, hoteluri, restaurante. E loc gârlă să construieşti. Tu ştii că apropo de PIB, îţi dau o soluţie mâine pentru domnul Ciolacu. Ai auzit de RAAPPS, o altă gaură neagră. RAAPPS deţine clădiri de birouri, clădiri rezidenţiale care n-ar trebui să fie în proprietatea statului deloc. Ar trebui vândute, mâine, cu tot cu RAAPPS şi toţi şmenarii de-acolo de sute de ani.

    Hofi: Hai că la vândut suntem buni.

    Adrian Sârbu: Nu, nu, nu. Atenţie, vândute. Deci sunt două opţiuni. Dau RAPPS-ul. Hoffi, Casa Poporului nu trebuie să fie Parlamentul României pentru tot felul de cetăţeni care şi-au găsit destinul vieţii şi pensie specială. Nu, trebuie să fie un spaţiu. Cea mai mare răzbunare faţă de comunisti şi faţă de nea Nicu e să facem fie un spaţiu de educaţie mare, uriaş, european, mondial, fie un spaţiu de entertainment. Noi ţinem… nici nu mai vreau să folosesc cuvinte româneşti pentru aceşti cetăţeni. Dar folosesc un singur cuvânt cetăţeni. Mare parte sunt ţărani, nu sunt cetăţeni, dar aşa au rămas. Ei se plimbă prin nişte încăperi uriaşe de marmură, birouri uriaşe degeaba, costuri uriaşe. Ca şi Casa Poporului. Guvernul ăsta ţine ocupate milioane de metri pătraţi de birouri, care ar trebui redate circuitului commercial, cum ţi-am spus, când facem reducerea, şi banii ăia puşi într-un fond.

    Hofi, nu la prăduială. Într-un fond. Norvegia are fond suveran de 1.200.000.000.000 din petrol, pentru că ei petrolul şi l-au explorat, l-au vândut. Nu ce-am făcut noi cu gazul şi cu petrolul, şi cu OMV-ul şi cu alte şmenuri odioase. Dar ţi-am spus, nu mă întorc către ce a fost, vedem ce putem face.

    Deci o sursă de creştere a PIB-ului imediat e tot ceea ce numim construcţii. Tot ce înseamnă construcţii e PIB instantaneu, PIB instantaneu. Ce vorbesc eu 5% ?

    Hofi: Bun, vom construi, asta e concluzia.


    Adrian Sârbu: După aia, ai o ţară de resurse, domnule, avem o ţară bogată, am învăţat la şcoală. Acuma începem să descoperim că avem gaz. Ce facem cu gazul? Îl ardem. Bă, da, să facem petrochimie, nu ştim? Bă, da, să facem… în continuare. ţinem fabricile alea, foste ale lui Ion M. Nicolae, care le-a luat cum le-a luat, nu mai spunem. Le-am falimentat. Bă, nu vrea nimeni să le vândă o dată, să mai vină alţii să facă îngrăşăminte. Importăm îngrăşământ din Ucraina, importăm îngrăşământ de nu ştiu unde. Nu vrea nimeni în ţara asta să facem fabrici de medicamente. Aaa, să vină străini, că ne-au luat deja fabricile. Să mai vină 10 străini să mai facă 10 fabrici de medicamente, să facem substanţe generice, că le importăm din China şi din India. De ce? Avem gaz. Simplu, facem medicamente.

    Ce mai avem? Spuneam că avem agricultură, Hofi. Deci avem resurse, care, odată aşezate într-un lanţ de creere şi multiplicare a valorii, ne duc la creştere. Băi, dar noi nu trebuie să reinventăm roata. Noi nu trebuie să facem cipuri, că până ajungem noi să facem cipuri, s-au gândit unii acum 50 de ani, în Taiwan, să facă. Venit din America şi cea mai mare firmă. Nici americanii n-au făcut. Dar avem ce face, avem loc, avem piaţă, avem piaţă gârlă pe produse alimentare.

    După aia vorbeai de IT. Tărâm nesfârşit de servicii de IT. Câţi IT-şti avem în România? 200.000. Mâine să facem 400.000. Cum adică? Băgăm bani în educaţie şi facem şcoli de IT şi şcoli de AI, nu mai facem religie la şcoală la clasa întâi. Nu, facem Ai, îi învăţăm codare, nu că o să facă ei codare, da, cică îi învăţăm să facă cu AI-ul. Nu mai vorbim de servicii financiare unde suntem la pământ. Şi la ce am ajuns? Că românii spun aşa, domnule, dă bani de la buget la educaţie, dă bani de la buget la apărare, câte 10%. Noi vorbim, ei n-aud.

     

    Rezultatele sondajului Mediafax-ZF-Aleph News:

    Eşti de acord să votezi doar acele partide/ guverne care îşi asumă răspunderea pentru o creştere economică de 5% pe an, ceea ce ar duce la dublarea PIB-ului României în termeni reali în 15 ani?

     

    Ai fost de acord:

    – cu implementarea votului electronic la toate alegerile din România, care să îţi dea posibilitatea să îţi exprimi punctul de vedere rapid, în orice decizie politică majoră;

    – cu o creştere economică de peste 5% prin alocarea resurselor financiare rezultate din tăierea cu 20% a numărului bugetarilor şi alocarea fondurilor europene către antreprenori, operatori privaţi şi către proiecte româneşti;

    – să îi alegi direct pe cei care ocupă principalele funcţii în stat şi în administraţie;

    – ca pentru accederea în orice funcţie publică, fiecare candidat să se înscrie cu un proiect-contract, în baza căruia să fie evaluat anual, de către cei care l-au votat;

    – că administraţia publică trebuie digitalizată, eficientizată, în aşa fel încât să îţi servească rapid nevoile legitime la costurile cele mai mici;

    – ca în administraţie să fie propuşi şi votaţi manageri cu performanţă din companiile private şi din corporaţii, şi nu din activul partidelor;

    – ca personalul bugetar să fie limitat la 500.000 din 1.300.000 câţi sunt în prezent;

     

     

     

     

     

     

     

  • Adrian Sârbu: Creşterea PIB înseamnă creşterea bogăţiei tale. În România există oportunităţi. Fii vesel, pentru că economia creşte şi bazată pe nivelul tău de bună dispoziţie şi de gândire pozitivă

    Nemo: Îţi repet întrebarea, de la care aşteptăm răspunsul tău. Eşti de acord să votezi doar acele partide/guverne care îşi asumă răspunderea pentru o creştere economică de 5% pe an ceea ce ar duce la dublarea PIB-ului României în termeni reali în 15 ani? Hai să vedem ce aţi votat. Ia uitaţi-vă,

    Hofi: 81% vor.

    Adrian Sârbu: Ia uite aici, vor.

    Nemo: Vor să dubleze PIB-ul României în 15 ani.

    Adrian Sârbu: Iară dau dureri de cap dlui Ciolacu. Şi dlui Ciucă. Noi nu putem rata ca să nu numai să creştem PIB-ul, Hofi, şi să ajungem această Elveţie. Ca să nu ratăm, trebuie, aşa cum ne spune spectatorul, cum ne spui tu, trebuie nişte cetăţeni care sunt la conducerea ţării, temporar în Qatar sau pe drumuri cu Cătălin Cârstoiu, ca să îl facă primar, dacă nu-l retrag din cursă, şi după aia cu alţi candidaţi. Nimeni la butoanele economiei, nimeni la butoanele ţării, nimeni, absolut. Ar trebui să-şi asume această răspundere pe care spectatorii noştri … şi dacă nu sunt ei, eu cred că sunt destul de mulţi români care gândesc la fel şi cărora noi le dăm, ţie-ţi dăm această această supapă. Nu-i mai înjura pe ăştia atât de mult că-i înjuri degeaba, că nu le pasă. Ei sunt la blat, la democrativă, la putere, la bani, la PNRR, la Qatar, la unde vrei tu, la Cotroceni. Pentru ei business-ul e business. Al lor. Economia României nu-i interesează.

    Nemo: Şi atunci eu să mă aştept că toate schimbările astea despre care vorbiţi ei stau şi să analizeze domnule care va fi impactul tehnologiilor noi şi noilor oportunităţi

    Adrian Sârbu: Nemo, nu interesează pe nimeni din Parlament, Guvern, Preşedinţie ş.a.m.d. ce discutăm noi aici. Pe nimeni.

    Îţi place sau nu-ţi place, noi vorbim nu în pernă, vorbim pentru mii, zeci de mii, sute de mii şi mâine-poimâine, ideile astea se vor întâlni cu milioane de oameni care le aşteaptă. Treaba e ultra simplă. Vrei să ai un cuvânt de spus în România şi tot ce vorbim noi aici să nu fie cenaclu? Ok, dar du-te frumos şi înscrie-te consilier, consilier independent.

    Gândeşte-te că, dacă ai ratat-o pe asta, o să-ţi pară rău, dar mai pot să prinzi parlamentar. Mai ai mult timp, mai ai ceva timp până în noiembrie. Dacă n-aduc ăştia alegerile parlamentare de Sfântă Mărie să treacă repede într-o horă nesfârşită şi cu nişte moaşte a lui Sfânta Parascheva, care, sigur, nu-i de Sfânta Mărie, dar le putem comasa şi pe astea.

    Hofi: Chiar merg astea.

    Adrian Sârbu: Hai să vedem puţin, Nemo. Ar trebui să te întreb un lucru simplu. Tu dacă ai fi şeful PIB-ului din România, cum l-ai face tu mare? Cum l-ai mări pe PIB-ul ăsta?

    Nemo: Aşa mări şoc, ce în trend, m-aş uita ce aşteptări au oamenii, ce aşteptări are piaţa.

    Adrian Sârbu: Eu spun că fiecare din noi e şeful PIB-ului şi fiecare care are o afacere trebuie să se gândească la creşterea ei, la added value. Cine n-are afacere, să se gândească: n-aş putea să-mi fac şi eu o afacere?

    Dincolo de ceea ce am încercat să-ţi descriu simplu, natural, ce înseamnă creştere de PIB, care înseamnă creşterea bogăţiei tale, Nemo. Ia uite ce scrie aici. Simplu. Atragerea de investiţii. Noi am vorbit. Noi avem o medie de 3-4 miliarde /ani investiţii străine. România ar trebui să înghită 10 miliarde /an. Absorbţie eficientă a fondurilor europene. Hai, mă, iar aţi început, mă, să vorbiţi de fonduri europene? Domnul Hofi, ia te rog să mă admonestezi. Iar vorbiţi de fonduri europene, domnule, nu vă ruşine? Lăsaţi, mă, banii ăia să se odihnească la Banca Naţională. Ia uite mai departe. Creşterea productivităţii muncii. Ce poate să fie mai frumos decât să munceşti mai puţin, să câştigi mai mult. Dezvoltarea sectoarelor cu valoare adăugată. Servicii. Şi fii atent, politici fiscale şi monetare. Şeful liberalilor din Ministerul Finanţelor, nu ştiu ce treabă o avea el şi cu finanţele, şi cu economia, domnul Boloş, alt Marcel. Zice, domnule, la anul creştem taxele? Bine, mă, Marcele, hai că ai venit şi tu cu asta. Politici fiscale, da.

    Pe de altă parte, un străin când vorbeşte despre România, atenţie, când vorbeşte despre România, zice aşa, domnule, puncte tare în România. Resurse naturale semnificative. Da, nu le explorăm. Nu, le iau străinii. Nu, nu le explorăm. Am lăsat gazul din Marea Neagră zeci de ani. Avem acum hărţi care arată că avem metale rare. Au venit americanii, ăsta lucra la Obama. Poţi să-ţi dai seama, unul care a lucrat pentru Obama a venit să facă fabrica asta, să investească. N-o face el. Din tehnologii. Bravo lui, mulţumim. Să-l facem cetăţean de onoare la Oradea şi în tot judeţul Bihor sau în ce zonă metropolitană ar fi.

    Independenţă energetică. Noi avem exces de curent, avem potenţial de energie verde gârlă.

    Resurse semnificative de producţie agricolă şi alimentare. Băi, aşa vorbesc consultanţii străini despre România.

    Stabilitate politică. Până şi pe asta o avem. Stabilitate monetară, foarte bună. Costuri mai reduse. E adevărat că românaşii sunt mai ieftin decât puturoşii ăia din vest.

    Tendinţă spre industria terţiară, adică spre servicii. Da, adică să mergem la servici, să nu facem nimic. Infrastructură IT bună, bună, iarăşi bună. Alfabetizare IT. Vedem cel mai mare număr de IT-işti. Forţă de muncă educată. Cu asta s-a cam terminat. Forţa educată a plecat.

    Prietenoasă, angajată faţă de UE. Românii sunt cu UE, dar nu vrea UE să fie cu ei, mai ales Austria.

    Hofi: Asta e analiza SWOT

    Adrian Sârbu: Nu, străinii cred că există în România oportunităţi. Evident că ai şi provocări, ai şi challenge-uri, pe care tu te uiţi în fiecare zi că viaţa ta e plină de challenge-uri, dar dacă tu te trezeşti dimineaţă şi spui domnule, de ce nu creşte PIB-ul ăla, că eu sunt supărat? Nu mai fi supărat, frate, fii vesel, te-ai născut dimineaţa încă o dată, nu te-ai născut mort. Zi mersi, fii vesel, pentru că economia creşte şi bazată pe nivelul tău de bună dispoziţie şi de gândire pozitivă. Nu fii trist, obosit, născut obosit, că n-ai ce face. Uite, îţi dăm noi ce face acum.

     

    Rezultatele sondajului Mediafax-ZF-Aleph News:

    Eşti de acord să votezi doar acele partide/ guverne care îşi asumă răspunderea pentru o creştere economică de 5% pe an, ceea ce ar duce la dublarea PIB-ului României în termeni reali în 15 ani?

    DA-81%

    NU – 19%

     

    Ai fost de acord:

    – cu implementarea votului electronic la toate alegerile din România, care să îţi dea posibilitatea să îţi exprimi punctul de vedere rapid, în orice decizie politică majoră;

    – cu o creştere economică de peste 5% prin alocarea resurselor financiare rezultate din tăierea cu 20% a numărului bugetarilor şi alocarea fondurilor europene către antreprenori, operatori privaţi şi către proiecte româneşti;

    – să îi alegi direct pe cei care ocupă principalele funcţii în stat şi în administraţie;

    – ca pentru accederea în orice funcţie publică, fiecare candidat să se înscrie cu un proiect-contract, în baza căruia să fie evaluat anual, de către cei care l-au votat;

    – că administraţia publică trebuie digitalizată, eficientizată, în aşa fel încât să îţi servească rapid nevoile legitime la costurile cele mai mici;

    – ca în administraţie să fie propuşi şi votaţi manageri cu performanţă din companiile private şi din corporaţii, şi nu din activul partidelor;

    – ca personalul bugetar să fie limitat la 500.000 din 1.300.000 câţi sunt în prezent;

     

     

     

     

     

     

     

  • O noua epidemie face ravagii. Cine sunt oamenii care sunt afectaţi şi care sunt motivele

    O epidemie de singurătate şi de epuizare mentală şi fizică se răspândeşte în rândul părinţilor, care se plâng de lipsa de sprijin în îndeplinirea responsabilităţilor lor parentale.

    Este tabloul descris de un sondaj realizat de experţii de la Universitatea de Stat din Ohio, potrivit căruia doi din trei părinţi (66%) suferă de izolare, singurătate şi epuizare din cauza solicitărilor legate de activitatea de părinte.

    De asemenea, sondajul arată că 62% dintre ei se simt epuizaţi de responsabilităţile parentale şi aproape doi din cinci părinţi (38%) consideră că nu au pe nimeni care să îi sprijine, relatează ANSA.

    Pentru aproape 4 din 5 părinţi (79%), ar fi util să intre în contact cu alţi părinţi, ajutându-se reciproc.

    Pe de altă parte, sondajul arată că părinţii se întâlnesc doar în grabă în drum spre şi de la şcoală, fără a avea un timp real de socializare.

    „S-a demonstrat că singurătatea afectează atât sănătatea fizică, cât şi cea mentală”, explică autoarea Kate Gawlik: „Astfel, orice, de la boli cardiovasculare la depresie, anxietate, declin cognitiv, chiar şi sistemul imunitar poate fi afectat negativ de singurătatea percepută. O perioadă prelungită de izolare socială are un impact echivalent cu fumatul a aproximativ 15 ţigări pe zi”.

    „A avea pe cineva cu care poţi relaţiona şi a simţi că altcineva face faţă la ceea ce trăieşti tu ca părinte în fiecare zi”, conchide ea, „poate reduce sentimentul de singurătate omniprezent în rândul părinţilor care lucrează şi care încearcă să se menţină în echilibru între diverse angajamente parentale şi profesionale în fiecare zi”.

  • 60% dintre românii care alocă timp pentru citit cheltuiesc lunar între 50 şi 150 de lei pentru cărţi. Când, unde, cât şi de ce citim?

    30,6% dintre respondenţi alocă săptămânal lecturii între 3 şi 5 ore, 15,3% între 5 şi 7 ore, iar 20,8% dedică cititului mai mult de 7 ore în fiecare săptămână. O treime din respondenţi citesc sub 3 ore pe săptămână.  89.6% preferă cărţile tipărite, iar 87% aleg să cumpere din librării online. 

    În ceea ce priveşte bugetul destinat lunar achiziţiei de carte, 17% alocă sub 50 lei, 41% alocă între 50-100 lei lunar, 20% între 100-150 lei, iar 10.5% între 150-200 lei. Un buget lunar peste 200 lei este alocat de 11.5% dintre respondenţi.

    Când vine vorba de cât de des cumpără cărţi, procente aproape egale au indicat „cel puţin o dată pe lună” (41.5%) şi „o dată la 2-3 luni” (42.8). Restul cumpără mai rar sau împrumută.

    Sondajul a fost derulat pe un eşantion de 1695 respondenţi cu vârste între 18 şi +65 ani, peste jumătate dintre ei având între 31-50 ani. 83% din participanţii la sondaj locuiesc în mediul urban, în România, iar 75% dintre ei sunt femei.

    „În fiecare an, pe 23 aprilie, în România este marcată atât „Ziua Bibliotecarului”, cât şi „Ziua Internaţională a Cărţii şi Drepturilor de Autor”, tocmai pentru a promova cititul, cultura şi protejarea proprietăţii intelectuale. Printre iniţiativele pe care le derulăm la Libris anul acesta este un demers de a face publicul să conştientizeze şi să se raporteze la lectură ca la o activitate de îngrijire a propriei persoane. În acest context ne-am propus şi să identificăm obiceiurile legate de lectură ale publicului care citeşte, ce, cum şi când citesc şi ce resurse financiare şi de timp alocă cititului. Rezultatele sondajului ne arată că lectura este percepută de către cititori în egală măsură ca metodă de relaxare  şi ca sursă de informare şi educare – majoritatea respondenţilor, peste 90%, fiind de acord şi că lectura face parte din rutina pentru o stare de bine”, precizează Laura Ţeposu, CEO Libris.ro.

    Cum alegem cărţile? Când vine vorba despre cum preferă să citească, aproape 90% dintre respondenţi au ales cărţile tipărite, în timp ce restul preferă sau citească pe un dispozitiv electronic sau să asculte audiobook-uri.

    Întrebaţi cum aleg cărţile pe care le citesc, respondenţii au indicat mai multe criterii. Printre răspunsuri se numără „mă orientez către recomandări” (55%), „răsfoiesc cărţile înainte să le cumpăr” (49%), „aleg cărţi ale autorilor citiţi” (48%) şi „caut cărţi cu recenzii pozitive” (45%).

     

    Când vine vorba despre ce îi influenţează cel mai mult în alegerea lecturilor, cei mai frecvent întâlniţi factori sunt: starea emoţională (82%), evenimentele din viaţa personală (47%) şi obiectivele profesionale (38%).

    Deşi majoritatea (95,7%) preferă să citească în română, iar 41,8% marchează şi limba engleză, 4,3% citesc doar în altă limbă decât română şi engleză (franceză, maghiară, germană, italiană, spaniolă etc). Printre alte limbi preferate se regăsesc coreeană, turcă, finlandeză, albaneză sau rusă. O parte din respondenţi şi-au exprimat preferinţa de a citi în limba în care a fost scrisă cartea.

    În ceea ce priveşte motivele pentru care românii citesc, acestea sunt relaxare (83%), informare şi educaţie (80%), îmbunătăţirea stării emoţionale (59%), îmbunătăţirea vocabularului (50%) şi creşterea empatiei şi a înţelegerii sociale (43%).

    Dacă o treime dintre respondenţi citesc doar seara înainte de culcare, iar 15% doar în weekend-uri sau dimineaţa, 43% citesc oricând în timpul zilei când prind un moment liber.

    Întrebaţi cum gestionează distragerile, cum ar fi telefonul atunci când citesc, cei mai mulţi spun că acceptă distragerile minore şi le integrează în experienţa lecturii (41%), în timp ce 31% ignoră telefonul sau alte dispozitive atunci când citesc, iar pentru 15% distragerile rămân o provocare. Când vine vorba de gestionarea perioadelor aglomerate, 61% dintre respondenţi acceptă că citesc mai puţin în perioadele foarte aglomerate, 18% aleg sesiuni de lectură mai scurte, iar 10% prioritizează lectura indiferent de program sau ascultă audiobook-uri.

    Sub umbrela #Lectura, rutina mea de Self-Care, Libris a demarat la începutul acestui an o campanie prin care îşi propune să sublinieze rolul pe care cărţile îl ocupă în viaţa cititorilor, fie ei pasionaţi ori la început de drum şi, totodată, să încurajeze publicul să integreze lectura în activităţile zilnice de grijă de sine.

    Dacă pentru 20% dintre respondenţi, cititul este principala activitate ca grijă de sine şi pentru 60% este una dintre activităţile nelipsite din rutina de self-care, pentru 19% lectura nu face parte din ritualul de self-care.

    Potriviţi sondajului Libris, 78% consideră că lectura este importantă şi includ activ cititul în obiceiurile zilnice. 14% dintre cei intervievaţi citesc un singur gen literar, majoritatea beletristică, în timp ce 86% dintre respondenţi citesc mai multe genuri literare: beletristică, dezvoltare personală şi psihologie, biografii, istorie/ştiinţe umaniste, spiritualitate, sănătate.

    Întrebaţi cum se organizează ca să-şi facă timp pentru lectură, 68% dintre respondenţi au declarat că nu fac nimic în mod deosebit şi citesc când şi dacă au timp, iar 32% apelează la diferite strategii, precum stabilirea obiectivelor clare de lectură, monitorizarea numărului de cărţi citite prin intermediul aplicaţiilor specifice, iar alţii se asigură că au mereu o carte la ei sau la îndemână pentru pauzele prevăzute şi neprevăzute. Unii au strategii mai atipice, precum chiulitul de la cursuri pentru a citi, iar alţii aleg audiobookurile atunci când desfăşoară activităţi fizice (în interior sau în aer liber).

    În ceea ce priveşte ritualurile de lectură, 59.5% au declarat că nu au un ritual specific, în timp ce 40.5% asociază lecturii un spaţiu confortabil, o cafea, un desert, o anumită oră din zi, chiar şi un playlist potrivit cărţii alese.

    Dacă 25% nu renunţă atunci când nu le place o carte şi o citesc până la capăt, 16% o abandonează după primele pagini, iar 59% renunţă pentru moment, dar îşi propun să revină asupra ei.

    Librăriile online  sunt prima alegere atunci când vine vorba de achiziţia de carte (87%), urmate de librăriile fizice (66%), anticariate (36%) , edituri (19%) şi hipermarketuri (14%). 1 din 4 cititori apelează şi la biblioteci şi prieteni pentru împrumuturi, iar 1 din 5 consumă carte şi în format audio.

     

  • Lanţul românesc de restaurante ce se luptă cu giganţii KFC şi McDonald’s a facut 48 de milioane de euro anul trecut şi vrea să se extindă cu până la 50 de noi locaţii, inclusiv la nivel international

    Lanţul românesc de restaurante Spartan, vândut anul trecut de omul de afaceri Ştefan Mandachi celor mai mari francizaţi ai lanţului, a încheiat 2023 cu o cifră de afaceri de 48 de milioane de euro şi are în plan extinderea cu până la 50 de noi locaţii în perioada următoare, inclusiv la nivel international, de la 75 de unităti în prezent.

    Cei doi noi asociaţi, Remus Cosovanu şi Răzvan Nanuş, care au preluat business-ul Spartan în 2023, împreună cu CEO-ul Gabriel Melniciuc, îşi propun extinderea modelului de franciză şi către Spania, unde există deja două locaţii Spartan.

    Noul actionariat şi-a propus o serie de transformări strategice, care includ lansarea unor noi produse, deschiderea unor noi locaţii stradale, în proximitatea zonelor rezidenţiale şi de birouri, precum şi iniţierea unei şcoli de management. În planurile companiei mai intră şi implementarea unor procese de sustenabilitate, care urmăresc reducerea consumului de energie în locaţiile operate şi colectarea selectivă a deşeurilor, eliminarea plasticului şi introducerea tacâmurilor din materiale sustenabile.

    „Vizăm consolidarea poziţiei Spartan în top 3 restaurante de profil în România şi, mai mult decât atât, ne dorim să avansăm pe locul 2 anul acesta. Luăm în considerare deschiderea a până la 50 de noi restaurante în perioada următoare şi, în acelaşi timp, continuăm procesul de eficientizare şi dezvoltare a conceptului nostru de francizare în Spania, unde suntem deja prezenţi în 2 locaţii”, a declarat Gabriel Melniciuc, CEO Spartan.

    În pofida unei uşoare scăderi a întregii pieţe de fast-food în primul trimestru al acestui an, industria preconizează o creştere a consumului în a doua jumătate a anului. Lipsa forţei de muncă calificată este printre principalele provocări care impactează şi segmentul de restaurante quick-service. În acest context, Spartan va iniţia o şcoală de management pentru pregătirea resursei umane existente.

    Spartan a fost fondat în anul 2012 de Ştefan Mandachi, iar în 2023 compania Strong MND Corporation, care operează business-ul din HoReCa, precum şi marca Spartan, au fost preluate de către Remus Cosovanu, primul investitor francizat al brandului, care avea deja o cotă de 30% din numărul de restaurante – şi de Răzvan Nanuş, Directorul General al companiei francizate Rerum Food, care operează din 2016 un număr de şapte restaurante, în regiunile Bucureşti şi Constanţa.

     

  • Bitdefender lansează un program de investiţii pentru startupuri. Florin Talpeş, CEO al companiei: „Experienţa noastră solidă în construirea unei afaceri globale de lider în securitate cibernetică ne oferă o poziţie unică de a ajuta fondatorii startupurilor să dezvolte noul val de soluţii inovatoare şi să le aducă pe piaţă”

    Bitdefender, lider global al securităţii cibernetice cu origini româneşti, a anunţat lansarea Bitdefender Voyager Ventures (BVV), un nou program de investiţii dedicat finanţării şi dezvoltării următoarei generaţii de startupuri în securitate cibernetică, analiză a datelor, automatizare şi inteligenţă artificială (AI). BVV este o iniţiativă globală cu accent pe Europa care se va concentra asupra oportunităţilor de investiţii în stadii incipiente, de tip seed şi Series A, în care poate acţiona fie ca investitor principal sau coinvestitor.

    Bitdefender Voyager Ventures se distinge prin faptul că oferă startupurilor mai mult decât capital, spun reprezentanţii companiei, BVV oferă, totodată, acestor companii o îmbinare valoroasă de sprijin strategic şi operaţional pentru a le ajuta în a se lansa pe piaţă şi a avea creşteri mai rapide. Aceste resurse includ acces la expertiza Bitdefender din industrie şi a strategiilor pentru go-to-market, la tehnologii complementare şi la reţeaua globală de parteneri de afaceri ai companiei.

    „Într-o perioadă marcată de progrese rapide şi de noi provocări în domeniul securităţii cibernetice, Bitdefender Voyager Ventures reprezintă angajamentul ferm al companiei noastre de a inova şi de a sprijini talentul antreprenorial de excepţie în Europa şi în întreaga lume. Experienţa noastră solidă în construirea unei afaceri globale de lider în securitate cibernetică ne oferă o poziţie unică de a ajuta fondatorii startupurilor să dezvolte noul val de soluţii inovatoare şi să le aducă pe piaţă”, spune Florin Talpeş, cofondator şi CEO al Bitdefender.

    Expertiza Bitdefender acoperă soluţii de securitate dedicate atât utilizatorilor de acasă, cât şi mediului de business, cu un portofoliu divers şi strategii dovedite pentru go-to-market care au facilitat extinderea globală a companiei, cu peste 20.000 de parteneri şi milioane de clienţi în mai mult de 170 de ţări. Cu un angajament de lungă durată pentru a impulsiona creşterea comunităţii de startupuri în securitate cibernetică în Europa, Bitdefender a mentorat de-a lungul anilor numeroase companii B2B şi B2C, oferind consultanţă în domenii precum managementul produsului, expansiune la nivel internaţional, strategii de vânzări, relaţii publice, motivarea echipelor şi altele. Această implicare subliniază rolul Bitdefender nu doar de investitor, ci şi de partener solid pentru companiile inovatoare care îşi doresc să lase o amprentă în sectorul securităţii cibernetice, mai spun reprezentanţii companiei.