BusinessMagazin

Blog

  • Cod galben de caniculă în 13 judeţe şi în Capitală

    Avertizarea Cod galben, în vigoare joi între orele 12.00 şi 21.00, vizează judeţele Arad, Timiş, Caraş-Severin, Mehedinţi, Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu, Brăila, Ialomiţa, Călăraşi, Constanţa, Ilfov şi Capitala.

    În aceste zone va fi caniculă şi disconfort termic ridicat, iar indicele temperatură-umezeală (ITU) local va atinge pragul critic de 80 de unităţi.

    Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 35 şi 37 de grade, cu cele mai ridicate valori în regiunile sud-vestice.

    În a doua parte a nopţii de joi spre vineri, în vest şi nord-vest, iar vineri în majoritatea regiunilor vor fi perioade cu manifestări de instabilitate atmosferică.

    O altă avertizare Cod galben de caniculă, valabilă vineri între orele 12.00 şi 21.00, vizează judeţele Galaţi, Brăila, Constanţa, Ialomiţa, Călăraşi, Giurgiu, Ilfov şi Capitala.

    În aceste zone va fi caniculă şi disconfort termic ridicat, iar indicele temperatură-umezeală (ITU) va atinge pragul critic de 80 de unităţi.

    Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 35 şi 38 de grade.

     

     

     

  • Trei sferturi dintre români ar fi dispuşi să urmeze o recalificare profesională pentru a face faţă mai uşor unei crize economice. Care sunt domeniile în care au cea mai mare încredere

    O pondere de 75% dintre români sunt dispuşi să treacă printr-o recalificare profesională pentru a depăşi mai uşor o perioadă instabilă din punct de vedere economic.

    Sectorul medical, atât cel privat, cât şi cel de stat, este domeniul despre care românii cred că va face cel mai bine faţă unei crize financiare, evaluând stabilitatea pe care ar putea să o aibă ca angajator, arată cel mai recent sondaj eJobs, principala platformă de recrutare online din România.

    Astfel, aproape 27% dintre participanţii sunt de părere că acesta este cel mai stabil sector, din punctul de vedere al locurilor de muncă, în această perioadă. 24,1% mizează pe sectorul public şi 24% pe industria alimentară.

    Sectorul farmaceutic este un alt domeniu despre care românii cred că va face faţă fără mari probleme dificultăţilor economice. Pe de altă parte, domenii precum imobiliare, turism, asigurări sau HoReCa sunt considerate mai fragile în faţa fluctuaţiilor economice şi, prin urmare, beneficiază de indici de încredere scăzuţi ca angajatori.

    „Vedem tot mai pregnantă la candidaţi această nevoie de stabilitate atunci când îşi caută un job. Au nevoie să ştie că angajatorul le oferă siguranţa unui loc de muncă pentru o perioadă îndelungată de timp şi că nu există riscul de a rămâne fără venituri mai ales în acest context pe care îl traversăm”, spune Ana Călugăru, Head of Communications în cadrul eJobs.

    Raportat la domeniile care vor creşte ca importanţă, pe termen mediu şi lung, după o perioadă de criză, participanţii la sondaj au răspuns că văd un potenţial crescut în banking şi servicii financiare, construcţii, industria alimentară, energie şi agricultură. Imobiliarele şi HoReCa rămân cu procente scăzute ale nivelului de încredere acordat, alături de call – center / BPO, naval – aeronautic şi automotive.

    Principalul criteriu în funcţie de care evaluează un sector de activitate ca fiind de încredere este stabilitatea locului de muncă, asa cum arată răspunsurile a 83% dintre participanţi. Urmează salariul mediu net şi beneficiile care se oferă în mod uzual în domeniul respectiv, posibilitatea de a creşte profesional şi vechimea pe care angajatorii mari din domeniul respectiv o au în piaţă. Cu alte cuvinte, cu cât sunt mai mulţi jucători într-un domeniu care au un istoric îndelungat în piaţă, cu atât mai stabil este considerat domeniul respectiv.

    „Dacă până acum un an  posibilitatea de a lucra de acasă era unul dintre criteriile care făceau ca un angajator să fie mai atractiv în ochii candidaţilor şi, prin urmare, dezirabil, acum vedem că începe să conteze din ce în ce mai puţin. Apare acea inversare a priorităţilor specifică perioadelor tensionate din punct de vedere economic: urcă în importanţă salariul şi stabilitatea şi scad dorinţa de a lucra de acasă şi echilibrul dintre viaţa personală şi cea profesională”, explică Ana Călugăru.

    Ca profil de companie, companiile mari, multinaţionale sunt văzute ca fiind cele mai sigure şi cele mai solide în faţa incertitudinilor economice, urmate, la scurtă distanţă, de companiile de stat. Doar 10% dintre participanţii la sondaj acordă încredere crescută start-up-urilor şi companiilor antreprenoriale.

    Sondajul a fost realizat în luna iulie, pe un eşantion de 1.050 de respondenţi care, în momentul de faţă lucrează.

     

  • Începe o nouă ediţie a programului Litoralul pentru toţi, cu preţuri de la 53 lei/noapte/persoană

    „Politica de acordare a voucherelor de vacanţă a fost modificată la începutul acestui an, în defavoarea turiştilor şi a operatorilor din turism. Începând cu 1 august 2025, TVA-ul pentru cazare a crescut de la 9% la 11%. În acelaşi timp, o campanie de denigrare desfăşurată online şi în mass-media la adresa litoralului românesc a pus o presiune suplimentară asupra destinaţiei, afectând direct opţiunea de cumpărare a turiştilor. În acest climat economic şi social instabil, programul <Litoralul pentru Toţi> nu este doar o ofertă de vacanţe ieftine, ci un mecanism de rezilienţă şi solidaritate pentru întreaga populaţie, menit să: ofere turiştilor pachete de vacanţă la preţuri accesibile, compenseze scăderea cererii generate de noile măsuri fiscale şi de reducerea stimulentelor, asigure ocuparea capacităţilor disponibile în luna septembrie, menţină unităţile deschise şi personalul activ, atragă clienţi noi, care pot reveni şi în sezoanele viitoare”, arată FPTR într-un comunicat.

    Noua ediţie aduce o extindere vizibilă a programului în aproape toate staţiunile, în special în cele din sudul litoralului, precum Mangalia, Jupiter, Saturn şi Vama Veche, unde a fost mărit numărul de locuri alocate.

    Spre deosebire de vârful sezonului, când preţurile sunt mai ridicate şi plajele sunt aglomerate, luna septembrie aduce tarife reduse cu până la 60%.

    Tot mai multe hoteluri pun la dispoziţie pachete diversificate, de la cazare simplă la all inclusive, transformând extrasezonul într-o opţiune reală şi atractivă pentru orice categorie de turişti.

    Tarifele pornesc de la 53 de lei pe noapte de persoană, fără masă, la un hotel de două stele în Eforie Nord, unde un pachet all inclusive la un hotel de trei stele ajunge la 214 lei.

    În Eforie Sud, preţurile pornesc de la 81,5 lei/noapte/persoană, în Jupiter şi Venus de la 70 lei; în Mangalia de la 101 lei, iar în Mamaia de la 69,5 lei.

    Tarifele pot creşte în funcţie de serviciile de masă şi clasificarea hotelului ales.

    Până în prezent 62 de unitâţi de cazare au lansat oferte pentru programul „Litoralul pentru toţi”, care pun la dispoziţia turiştilor aproximativ 3500 de locuri de cazare pe noapte.

    „Turismul românesc se află într-un moment de cumpănă. Pe de o parte, operatorii se confruntă cu taxe mai mari, cu reguli schimbate chiar în timpul sezonului şi cu o campanie agresivă de denigrare a litoralului. Pe de altă parte, mediul privat rămâne unit şi caută soluţii concrete. «Litoralul pentru Toţi» nu este o simplă campanie de marketing, ci un angajament real faţă de turişti. Luna septembrie aduce un litoral mai liniştit, mai accesibil şi la fel de frumos, motiv pentru care îi invităm pe toţi românii să profite de aceste oferte şi să redescopere Marea Neagră într-o atmosferă relaxată şi prietenoasă”, a declarat preşedintele FPTR, Dragoş Răducan.

  • Un streamer francez a murit în timpul unei provocări online extreme în direct

    Raphaël Graven, în vârstă de 46 de ani, cunoscut online sub numele de Jean Pormanove sau JP, este unul dintre cei mai mari streameri din Franţa pe platforma Kick şi a murit luni. Veteranul militar îşi construise o comunitate de peste un milion de urmăritori pe diferite platforme, urmărind jocuri video în timp ce se transmitea şi juca adesea în provocări extreme.

    El colabora din 2023 cu alţi câţiva streameri, în principal cu Owen Cenazandotti, cunoscut sub numele de Naruto online, şi Safine Hamadi, ambii participând la ultima sa transmisiune în direct.

    Parchetul din Nisa a declarat pentru CNN că a fost deschisă o anchetă privind moartea sa şi că a fost dispusă o autopsie. Până în prezent, autorităţile nu au anunţat nicio acuzaţie legată de moartea lui Pormanove.

    În zeci de videoclipuri de la transmisiuni în direct anterioare, analizate de CNN, Pormanove pare a fi ţinta glumelor, a agresiunilor, a atacurilor fizice şi a cascadoriilor degradante.

  • JD Vance a fost huiduit în timpul întâlnirii cu trupele Gărzii Naţionale din Washington D.C.

    Împărţind burgeri trupelor desfăşurate săptămâna trecută de Donald Trump, alături de secretarul apărării, Pete Hegseth, şi adjunctul şefului de cabinet al Casei Albe, Stephen Miller, Vance le-a spus soldaţilor că „apreciem tot ceea ce faceţi” şi a afirmat: „Am readus legea şi ordinea”. Între timp, o mulţime de manifestanţi a protestat afară.

    Mulţimea a strigat sloganuri precum „Eliberaţi Washingtonul!” şi „Din Washington până în Palestina, ocupaţia este o crimă”.

    Întrebat de ce trupele se aflau la gară în loc să se afle în zone ale oraşului unde ratele criminalităţii erau statistic mai mari, Vance a susţinut că oraşul era inundat de „vagabonzi, dependenţi de droguri, persoane fără adăpost şi bolnavi mintal” şi că vizitatorii nu se simţeau în siguranţă. „Acesta ar trebui să fie un monument al măreţiei americane”, a spus el, adăugând ulterior: „Nu trebuie să trăim aşa”.

    Adresându-se protestatarilor, Vance a spus: „Este cam bizar că avem o grămadă de oameni în vârstă, în principal albi, care protestează împotriva politicilor care protejează oamenii, când aceştia nu au simţit niciodată pericolul în întreaga lor viaţă.”

    Însuşindu-şi scandările protestatarilor, el a adăugat: „Haideţi să eliberăm Washingtonul D.C. , astfel încât familiile tinere să se poată plimba şi să se simtă în siguranţă. De asta încercăm să eliberăm Washingtonul D.C.”.

    Sentimentele sale au fost împărtăşite de Miller, care i-a minimalizat pe cei care se adunaseră în semn de protest numindu-i „comunişti nebuni”. „Îi vom ignora pe aceşti hipioţi albi stupizi care trebuie să se întoarcă acasă şi să tragă un pui de somn pentru că au toţi peste 90 de ani şi ne vom întoarce la treaba de a proteja poporul american şi cetăţenii din Washington DC”, a spus el.

    Săptămâna trecută, preşedintele a federalizat departamentul de poliţie metropolitană al oraşului şi i-a ordonat lui Hegseth să mobilizeze trupele Gărzii Naţionale, susţinând că ia măsuri împotriva „criminalităţii, vărsării de sânge, haosului şi mizeriei” în capitala „fără lege” a naţiunii, în ciuda unei rate a criminalităţii în scădere bruscă, cu infracţiuni violente la cel mai scăzut nivel din ultimii 30 de ani .

    Se estimează că 1.900 de soldaţi sunt desfăşuraţi în Washington D.C. Peste jumătate provin din state conduse de republicani, inclusiv Louisiana şi Carolina de Sud. Pe lângă Union Station, trupele au fost observate mai ales în zonele centrale ale oraşului, inclusiv în National Mall şi în staţiile de metrou.

  • Liderii europeni îi cer preşedintelui Trump să desfăşoare avioane de luptă americane F-35 în România, ca parte a garanţiilor de securitate ale SUA

    Ţările europene vor ca preşedintele Trump să desfăşoare avioane de luptă americane în România, ca parte a garanţiilor de securitate ale SUA pentru a pune capăt războiului din Ucraina, potrivit informaţiilor obţinute de The Times.

    Înalţi şefi militari europeni discută despre trimiterea avioanelor americane F-35 în România, unde NATO construieşte cea mai mare bază aeriană din Europa, pentru a descuraja o posibilă reinvazie a Rusiei.

    Luni, Trump a exclus trimiterea de trupe americane pe teren în Ucraina, dar a spus că este dispus să ofere sprijin „aerian” ca parte a garanţiilor de securitate ale SUA.

    După acea întâlnire, la care au participat preşedintele Zelenski şi lideri europeni, şefii militari s-au reunit la Washington pentru a discuta logistica sprijinului american.

    Generalul Dan Caine, preşedintele Comitetului Întrunit al Şefilor de State Majore ai SUA, i-a primit pe principalii generali din Marea Britanie, Germania, Franţa, Finlanda şi Italia pentru a discuta despre garanţiile de securitate americane.

    În prezent, NATO desfăşoară misiuni de poliţie aeriană deasupra Mării Negre de la baza aeriană Mihail Kogălniceanu din România, care a fost un centru important pentru forţele americane în timpul războiului din Irak şi reprezintă cea mai probabilă locaţie pentru avioanele americane.

    Pe lângă avioanele de luptă americane staţionate în România, ţările europene doresc garanţii privind utilizarea continuă a sateliţilor americani pentru GPS şi recunoaştere în Ucraina. Ele vor, de asemenea, un angajament din partea SUA de a furniza Ucrainei rachete de apărare antiaeriană Patriot şi NASAMS pentru a doborî atacurile ruseşti, precum şi permisiunea de a zbura cu avioane de spionaj deasupra Mării Negre.

  • Dragoş Damian, Terapia Cluj: Alexandru Robobete, Ministru al Sănătăţii -din generaţia Milenialilor, vrem mai mulţi Mileniali în Guvern – cu cine să fiu solidar, de ce să fiu solidar, cine mai este solidar?

    Tânărul Ministru al Sănătăţii – de care mie îmi place, caută să se scuture de ”oligarhii” şi ”nemuritorii” care căpuşează sistemul de sănătate – a pregătit, pentru Pachetul 2 de austeritate, o ordonanţă de urgenţă prin care, între altele, propune creşterea taxei clawback, cea pe care o plătesc producătorii de medicamente din ţară de peste 15 ani. Propunerea este de 0,6% in plus peste deja existentul 15% din cifra de afaceri.

    A intitulat-o simbolic ”taxa de solidaritate”, ca să puncteze că industria farmaceutică se cuvine să fie solidară cu pacienţii pentru care fabrică medicamente. Aşadar, pentru că nu a descoperit munca la negru care nu fentează contribuţia la sănătate, pentru că a reuşit cu mare greutate să oprească facilităţile clientelare date unor sectoare economice care au fost scutite de contribuţia la sănătate şi pentru că nu s-au descoperi sursele transpartinice de evaziune fiscală care fentează plata de bani către stat, şi de aici la sănătate, Ministerul Sănătăţii le-a spus, prin intermediul Monitorului Oficial, companiilor de medicamente din România ”Hai, plătiţi şi voi o taxă de solidaritate, că toţi trebuie să suferim acum!”.

    Sigur că originea poveştii de doctrină de stânga, cu ”taxa de solidaritate”, este mai veche, la alt nivel, am mai scris despre ea, lumea a uitat.

    Alexandru Rogobete, eu sunt solidar. Plătesc deja 15% taxa clawback – te rog vorbeşte la partid să pună o taxă similara şi la sectoarele economice unde ei au prieteni, să lase şi ăia 15% taxa de solidaritate la sănătate.

    Sunt solidar, las deja o căruţă de bani impozit în tară, parte din care, probabil, ajung şi la sănătate. Asta în vreme ce alte companii, din acelaşi sector, din altele, cară totul afară – da, aşa este, au voie.

    Sunt solidar, fabric medicamente ieftine pentru care nu exista echivalent, pe care le cer medici, farmacişti şi pacienţi, ştiind că nu au de unde să le ia de altundeva.

    Sunt solidar, păsuiesc la plata canelele comerciale cu 240 de zile – ştii cu siguranţă, Alexandru Rogobete, ce probleme mari sunt cu decontarea medicamentelor.

    Sunt solidar, fabric şi export în 30 de ţări în lume, scriu pe cutiile de medicamente ”Made in Cluj-Napoca, Romania”, făcând-i cei mai buni ambasadori ai chimiei noastre – chimia cea care a mai rămas, pentru ca chimia aduce 30% din deficitul balanţei comerciale, nu e nimeni solidar cu deficitul balanţei comerciale.

    Sunt solidar, şcolarizez în fiecare an peste 100 de elevi şi studenţi, am proiecte de cercetare-dezvoltare, am dotat laboratoare din colegii şi facultăţi cu echipamente moderne, sunt solidar cu copiii şi nepoţii noştri, îi învăţ o meserie, vreau să-i ţin în ţară.

    Alexandru Rogobete, eu sunt solidar, când eşti Decreţel nu ai cum să nu fii solidar. Sunt la a patra generaţie de medici în familie şi sunt de 30 de ani solidar cu sistemul de sănătate. Şi tocmai de aceea, tinere Ministru al Sănătăţii, ştii ce mă deranjează cel mai mult? Că în loc să veniţi, conducerea din sănătate, să vorbiţi cu producătorii de medicamente din România, să vă uitaţi în ochii lor, să le spuneţi în faţă să fie solidari, v-aţi dus aţa la producătorii internaţionali şi la camerele de comerţ şi industrie străine, ca să îi rugaţi frumos să vă ierte pentru ce o să faceţi. Am înţeles că le-aţi mulţumit că sunt solidari. Fabricilor din ţară nu le mulţumiţi, le transmiteţi informaţia prin Monitorul Oficial.

    Alexandru Rogobete, am o rugăminte, către cei de la partid. Roagă-i să schimbe numele din ”Taxa de solidaritate” în ”Taxa pe care o plătesc doar fraierii care, în loc să importe, au fost fraieri şi şi-au facut fabrici de medicamente în România”.

    Şi, desigur, asigură-i că şi la următoarea criză de medicamente, sau orice fel de criză, fabricile de medicamente din România vor fi alături de ei, solidari.

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     


     

     

  • Infrastructura de analize se apropie de 5.000 de laboratoare la nivel naţional. Mai mult de jumătate sunt private

    ♦ Unu din patru laboratoare de analize se află în Bucureşti ♦ Numărul laboratoarelor private continuă să crească mult mai rapid faţă de cele de stat.

    Aproape 5.000 de la­bo­ratoare şi centre de analize medicale de stat şi private numără infrastructura lo­cală, în creştere de la un an la altul. Astfel, în zece ani s-au adăugat 1.000 de noi unităţi, potrivit datelor de la Institutul Naţional de Statistică.

    Majoritatea sunt în „curtea“ operatorilor pri­vaţi, care au dezvoltat a­ces­te servicii atât la nivel de reţele individuale, dedi­cate activităţii de labora­tor, cât şi ca servicii inte­grate în cadrul spitalelor sau clinicilor.

    Mai mult, jucătorii pri­vaţi oferă servicii chiar în interiorul unor spitale de stat, în lipsa unor investiţii din partea unităţilor publi­ce în propriile centre de re­coltare. Pandemia din 2020 a generat însă inves­ti­ţii şi din sfera de stat pen­tru a dota spaţiile cu labo­ra­toa­re medicale de analize.

    În ciuda creşterii con­stante a numărului de la­bo­ratoare şi centre de re­col­tare, pacienţii sunt tre­cuţi în continuare pe liste de aş­teptare pentru a be­ne­ficia de servicii decon­tate în ba­za contribuţiei la sănătate.

    La fel ca alte domenii ale sănătăţii, şi cel al labo­ratoarelor de analize este concentrat mai ales în ma­rile oraşe, centrele univer­si­tare. Aceste zone au a­tras atât resursa umană, me­dici de laborator, cât şi investiţiile celor mai mari ju­cători. Astfel, Capitala are aproape 1.200 de labo­ratoare publice şi private, adică un sfert din totalul unităţilor din întreaga ţară.

    Următoarele judeţe după numărul de laboratoare sunt la o distanţă semnificativă de Bucureşti. Spre exemplu, în Iaşi sunt 226, în Cluj sunt 198, iar în Dolj sunt 197, toate cele trei judeţe fiind totodată şi centre universitare importante.

    În contrast, cele mai puţine laboratoare sunt în Tulcea, Ialomiţa şi Sălaj, câte 27-28 de unităţi în fiecare dintre aceste judeţe, care au fost de-a lungul timpului ocolite de investiţiile în sănătate.

    În piaţă activează reţele de laboratoare medicale şi centre de recoltare precum Synevo, parte a grupului suedez Medicover, Clinica Sante, laboratoarele Bioclinica. De asemenea, şi operatorii medicali cu profil generalist, cum sunt MedLife, reţeaua Regina Maria au dezvoltat propriile laboratoare cu zeci de unităţi.

  • Creatorul de conţinut TikTok „KingBeardX” a murit la 47 de ani

    Creatorul de conţinut John Crawley, care se prezenta drept „cel mai amuzant tip de pe Internet” şi era cunoscut pe TikTok ca „KingBeardX”, a încetat din viaţă luni, la North Mississippi Medical Center din Tupelo, au confirmat prieteni şi familia sa prin Glenfield Funeral Home.

    Crawley avea 47 de ani.

    Cu barbă şi chelie, stilul său comic a fost comparat cu cel al lui Jerry Seinfeld, Sam Kinison şi Ralphie May, îmbinând observaţiile de zi cu zi cu umorul zgomotos şi replicile inspirate din viaţa de familie.

    Temele culinare erau printre preferatele sale: într-unul dintre cele mai recente clipuri, ironiza ideea unui „sandviş cu pui în sânge” şi făcea glume pe seama cuvântului „salmonella”.

    În altă postare, s-a amuzat de încercarea unui influencer de a demonstra „modul corect” de a mânca o gogoaşă cu scorţişoară.

  • BREAKING NEWS: Guvernul Bolojan va dezbate mâine legea plăţii pensiilor private Pilon II. Nicio schimbare faţă de varianta iniţială: Rămâne avansul de maximum 25% şi perioada de 10 ani. Surse ZF: Există şi varianta să se discute un avans de 30% şi plata eşalonată pe 8 ani

    Guvernul condus de liberalul Ilie Bolojan are pe ordinea de zi a şedinţei executivului din 21 august proiectul legii pensiilor private, care prevede modalitatea prin care se va reglementa plata pentru economiile private ale milioane de salariaţi români, în prezent sistemul fiind unul provizoriu, cu norme de la înfiinţarea din 2007 încoace.

    Guvernul a avut pe 8 august acest proiect de lege în primă lectură, însă ulterior reacţiile din piaţă au determinat executivul să retrimită proiectul la Autoritatea de Supraveghere Financiară pentru modificări.

    Proiectul de lege şi normele pot fi analizate aici.

    Proiectul de lege, dar şi expunerea de motive, nu au suferit modificări faţă de varianta iniţială. Însă, conform unor surse ZF, există varianta ca executivul să modifice mâine proiectul de lege în şedinţa de guvern, astfel încât să fie vorba de un avans de 30%, iar plata să fie eşalonată pe 8 ani.

    Fondurile de plată a pensiilor private vor fi de două tipuri:

    a) Fonduri de plată a pensiilor de tip retragere programată – aceste fonduri vor funcţiona pe bază de conturi individuale şi vor oferi pensii plătite pentru o perioadă limitată de timp, respectiv până la rambursarea întregului activ personal deţinut de către membrul fondului de plată, inclusiv a rezultatului investiţional aferent, diminuat cu comisioanele legale. Astfel, pensiile de tip retragere programată prezintă garanţia rambursării cel puţin a activului cu care membrul fondului de plată a contribuit iniţial la fond, la momentul semnării contractului de plată. Pensia lunară, stabilită conform contractului de plată, este plătită către membru, iar în cazul decesului membrului, moştenitorii acestuia au dreptul la plata unică a contravalorii activului rămas în contul membrului decedat.

    Valoarea pensiei lunare de tip retragere programată va avea o valoare fixă, egală cu valoarea indemnizaţiei sociale pentru pensionari din sistemul public de pensii, cu excepţia ultimei plăţi lunare, care va fi o plată reziduală. Valoarea pensiei private lunare se actualizează anual de către furnizor, conform valorii indemnizaţiei sociale pentru pensionari, aşa cum este stabilită pentru sistemul public de pensii în anul respectiv.

    Pensia privată va putea depăşi valoarea anterior menţionată, doar în cazul membrilor al căror activ nu ar putea fi plătit integral în termen de 10 ani.

    Stabilirea termenului de 10 ani are în vedere faptul că potrivit datelor disponibile în prezent prin EUROSTAT, speranţa medie de viaţă la naştere de 80,5 ani pentru femei, 72,9 ani pentru bărbaţi şi combinat de 76,6 ani. Conform aceleaşi surse, speranţa medie de viaţă actuală este de 79,2 ani pentru femei şi 71,3 ani pentru bărbaţi, rezultând o rată combinată de 75,1 ani. Totodată, pentru România, s-a pornit de la premisa pensionării unei persoane la vârsta standard de 65 ani, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi, rezultând astfel o perioadă de încasare a pensiei de peste 10 ani pentru populaţie. 

    b) Fonduri de plată a pensiilor viagere – acest tip de fond va oferi pensii care se vor plăti pe întreaga durată de viaţă a membrului sau a supravieţuitorului, în cazul pensiei viagere cu componentă de supravieţuitor.

    Valoarea pensiei oferite de fondul de plată a pensiilor viagere va fi stabilită pentru fiecare membru pe baza activului de care acesta dispune pentru obţinerea unei pensii private, şi se va calcula prin metode actuariale.

    În mod similar cu practicile existente în alte state ale Uniunii Europene, este posibilă încasarea de către membrul unui fond de plată a unei părţi din activul acumulat.

    Această plată este de maximum 25% din valoarea activului personal şi se poate realiza doar după obţinerea calităţii de membru al unui fond de plată a pensiilor de tip retragere programată sau viagere. Această opţiune se exercită la cerere, o singură dată, sub formă de plată unică, acordată înaintea începerii plăţii pensiilor lunare.

    În vederea acordării posibilităţii ca membrul unui fond de plată să beneficieze de această tranşă iniţială de maxim 25% din valoarea activului de care dispune la fondul de plată, a fost avut în vedere faptul că, în general, toate tipurile de fonduri de pensii private din lume permit retragerea unei sume forfetare (lump sum) sau chiar întreaga suma acumulată dacă valoarea activului este sub un anumit nivel, se arată în expunerea de motive.

     

    Dan Armeanu, vicepreşedinte, ASF: Circa 150.000 de români vor ieşi la pensie în 2032, vârful plăţilor din Pilonul 2, iar circa 10% vor avea conturi de peste 120 de pensii minime, adică în jur de 30.000 de euro